7,478 matches
-
al istoriei acestui veac fiind «închis», numeroase dintre misterele sale pot fi nu numai cunoscute, ci chiar reclamă a fi dezvăluite, mai cu seamă premeditarea, pregătirea, execuția, caracterul și consecințele nebănuite în intensitate, proporții și în timp ale holocaustului roșu dirijat de Kremlin între 1917 și 1991 și, care bântuind planeta într-o mare măsură, nu a ocolit, evident, România. Ioan Scurtu; Gheorghe Buzatu 2. Apariția socialismului totalitar și în România Subiectul propus fiind totuși vast, nu-mi propun decât să
CE SE ÎNTÂMPLĂ ÎN ROMÂNIA? by Radu Iacoboaie () [Corola-publishinghouse/Administrative/499_a_937]
-
parte, se supralicita rolul clasei muncitoare, declarată clasă «conducătoare în stat». Anul 1948 s-a caracterizat prin declanșarea «revoluției culturale». Întregul aparat de propagandă a fost pus în slujba proslăvirii Uniunii Sovietice și a denigrării «lagărului imperialist». Acest aparat era dirijat de Iosif Chișinevski - secretar al CC al PMR și de adjunctul său, Leonte Răutu; ei erau secondați de: Sorin Toma, Silviu Brucan, Ion Felea. [...] Alături de economie, știința, cultura și învățământul au constituit domenii prioritare în politica PMR vizând «ruperea cu
CE SE ÎNTÂMPLĂ ÎN ROMÂNIA? by Radu Iacoboaie () [Corola-publishinghouse/Administrative/499_a_937]
-
asta, trebuie să recunoști că volumul Călătorului în întregime răspunde în oarecare măsură acestui model (începând cu folosirea - caracteristică acestui gen - a vechiului topos de roman: conspirația universală, investită cu puteri incontrolabile, în manieră comico-alegorică, cel puțin de la Chesterton încoace - dirijată de un proteiform Deus-ex-machina. Personajul Marelui Mistificator, pe care tu mi-l reproșezi ca pe o găselniță prea simplă, este, în acest context, un ingredient, aș spune, aproape obligatoriu). Modelul la care mă refer are ca primă regulă a jocului
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1925_a_3250]
-
mei, ar fi avut loc ambuscada împotriva mea, și pentru a stabili punctul în care aș fi putut să câștig timp asupra dușmanilor mei, încât să răstorn planul lor în avantajul meu. Totul mi se părea sigur acum, oglinda magică dirija toate puterile malefice, punându-le în slujba mea. Nu luasem în considerație un al treilea plan de răpire, pregătit de niște necunoscuți. De cine? Spre surprinderea mea, în loc să fiu dus la o ascunzătoare secretă, sunt dus la mine acasă și
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1925_a_3250]
-
îndeplinită prin uniformitatea anonimă a caracterelor tipografice: puterea de evocare a cuvintelor te convinge, și aici, că survolezi ceva și nu neantul. Îți dai seama că e necesară o doză bună de inconștiență când te încrezi în mecanisme nesigure, aproximativ dirijate; sau poate asta dovedește o tendință nestăpânită de pasivitate, regres, dependență infantilă. (Te gândești, oare, la călătoria aeriană sau la lectură?) Aparatul aterizează: n-ai reușit să termini romanul Pe covorul de frunze luminate de lună de Takakumi Ikoka. Continui
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1925_a_3250]
-
zis era treaba lui, pentru că, deocamdată, numai el putea să o facă. "Picul pe deasupra" însemna să prevezi. Să-ți dai seama cu o clipă mai devreme de ceea ce este inevitabil să se întîmple. Nu era treaba lui să împiedice, să dirijeze, să stimuleze petrecerea unuia sau altuia dintre evenimentele viitorului, dar era datoria sa să afle. Să știe, și această știință s-o împărtășească organelor statului, celor care aveau în mîini frîiele puterii, știința de a le struni și mai ales
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1507_a_2805]
-
invitat în mod intenționat ofițerii de grade mici din arma tehnică (Arsenal, Pirotehnie, Depozitele Armatei, Aviație, Marină) pentru a-i pune în situația de confruntare cu Balbo". Era mai mult decît o greșeală! Era o încercare clară de a-l dirija, de a-i manevra gîndirea. Și asta o făcea cu el, cu Mihai Mihail, omul care nu se lăsa copleșit de granguri mari de tot în ale politicii. Iar faptul că îi era șef agrava situația. Nu un subaltern trebuia
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1507_a_2805]
-
fii săi la București, despre demolările care se vor face în jurul liceului. Părea împăcat cu sine sau încerca numai să salveze aparențele. Mama puțin surprinsă de acalmia din casă, refuzând instinctual să spere că starea ar putea fi durabilă, își dirijă toată atenția către Carmina. Din economiile pe care numai ea știa cum le făcea, îi cumpără Carminei o pereche de sandale din piele cu tocul înalt și o duse la o croitorie să-i lucreze un costum din triplu voal
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1497_a_2795]
-
degetul maroniu de la atâta fum de țigară, niște omuleți ce existau acolo, pe covorul persan, descriind în aer cu un gest foarte sugestiv semnul desființării, scăpărând din ochii albaștri fulgere de oțel, el, Alexe, cu bustul ieșit deasupra biroului masiv, dirijând un întreg arsenal de calomnii și injurii, un adevărat cataclism, un puhoi înverșunat care lua la vale tot ce întâlnea, piatră sau frunză, o lavă grea, clocotitoare, de neînfrânt, curgând către undeva, nereținută, secerând în drumul ei totul. Biata fata
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1497_a_2795]
-
locul. Se afla într-o lojă în apropierea celei centrale Înăuntru totul era tapisat cu pluș de culoarea vișinei putrede. Pe unul dintre scaune ședea un bărbat. O privi curios și suspicios o vreme. Curând începu spectacolul și amândoi își dirijară atenția către scenă. În pauză o întrebă foarte sobru dacă Emilia îi dăduse biletul pentru spectacol și Carmina îi răspunse foarte mirată că da și imediat se înroși puternic. Pricepu manevra Emiliei, încerca să-i paseze vreun iubit care devenise
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1497_a_2795]
-
două feline invincibile. Aveau amândoi pe chip o frumusețe statuară. De la Trofin luaseră siguranța trăsăturilor Ce zici, spuse printre dinți Ovidiu. Doamna de la masa aceea nu pare a fi chiar maman? Ba da, rosti moale Fana și atenția ei se dirijă către bărbatul care ședea pe scaun. Cine o fi individul, că nu arată rău deloc. Habar n-am, îi răspunse fratele, dar ne putem interesa dacă vrei. Se opriră lângă masa Sidoniei zâmbitori. Păreau doi semizei coborâți dintr-o altă
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1497_a_2795]
-
fie indiferentă, o indiferență născută din prea multe cedări, din sentimentul că niciodată nu reușise să aleagă. El, Dimitrie, se ținea cu dinții de un capăt de tinerețe pe care încă îl poseda și-i era mai ușor să-și dirijeze atenția către o femeie tânără ce nu avusese timp să se izbească de prea multe dificultăți. Pe când cobora scările în spirală, Sidonia știu că bărbatul o să-i telefoneze curând, se va folosi de pretextul oferit de invitația ei, va accepta
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1497_a_2795]
-
de elaborare a unei compoziții nu se însușește prin predare, ci numai prin exerciții și prin lectură suplimentară. Lecția de muncă independentă se caracterizează prin aportul masiv al elevilor, un mare volum de muncă din partea acestora, astfel încât ei să fie dirijați în vederea formării unor priceperi și deprinderi de lucru, a imaginației creatoare, a exprimării corecte. Lecția de recapitulare și sistematizare urmărește fixarea și consolidarea cunoștințelor dobândite pe parcursul unei anumite etape. Din acest tip de lecții, compozițiile gramaticale sunt formele cele mai
Manual de compunere pentru clasele II - VIII by Luminiţa Săndulache () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1636_a_2907]
-
la lecțiile de compunere, trebuie să menționăm că, în funcție de situație, profesorul va aborda pe acelea dintre ele care asigură eficiența maximă în atingerea în atingerea obiectivelor propuse. Metoda cea mai utilizată pare a fi conversația, deoarece prin intermediul dialogului profesorul își dirijează cât mai bine activitatea. Punând întrebări precise, la obiect, profesorul conduce pe elev la descoperirea acelor idei care-l interesează direct în alcătuirea planului compoziției sau în dezvoltarea acestuia. În lecțiile de compunere conversația îmbrățișează un domeniu foarte vast; aria
Manual de compunere pentru clasele II - VIII by Luminiţa Săndulache () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1636_a_2907]
-
esențialul din multitudinea de observații: să valorifice, în mod creator, modelul oferit și să diferențieze stilul; să folosească un limbaj literar și să înfățișeze totodată sentimente. 3. Desfășurarea lecției. aă Discuții pregătitoare. Învățătorul prezintă clasei o planșa cu căței. Se dirijează observarea acesteia pe baza întrebărilor: Cum are capul? Ce culoare are blănița lui? Ce culoare au ochii? Cu ce seamănă ei? Dar urechile? Cum sunt lăbuțele? Dar coada? De ce iubiți acest animal? b) Se cere elevilor să citească, în gând
Manual de compunere pentru clasele II - VIII by Luminiţa Săndulache () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1636_a_2907]
-
desfășurării și tot ei să decidă deznodământul. Pentru ca elevilor să le fie ușor să stabilească structura întâmplării și să o deosebească de alte întâmplări similare, vor oferi în fragmentul dat o semnificație mai largă, mai cuprinzătoare. Astfel elevul va fi dirijat în găsirea unei motivații pentru însuși actul scrierii compoziției, motivației constituită de obicei de dorința de a comunica și altora semnificația acordată întâmplării. De exemplu, motivarea avută de Ioan Al.Brătescu-Voinești în realizarea povestirii Puiul, se dezvoltă prin motoul: ,,Sandi
Manual de compunere pentru clasele II - VIII by Luminiţa Săndulache () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1636_a_2907]
-
auzit, inclusiv recepționista de la hotelul Regyn’s Montmartre. Ea, personal, o prefera pe la jeune femme, atât de umană, filarmonicii din Viena o mașină de cântat, și chiar lui Beethoven, În general, care, dacă ar fi auzit când a compus și dirijat Simfonia a IX-a și aria de la belle de la etajul II, ar fi schimbat ceva În elanul prea optimist al celebrei sale creații, dacă nu În profunzime, cel puțin În titlu. Aceasta era opinia lui Elodie, titulară a unui Bac
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1856_a_3181]
-
culturale și științifice. A stabilit bune legături cu diaspora română, cu reprezentanții ei de seamă, ca George Palade, laureat al premiului Nobel, Mircea Eliade, dirijorul Ionel Perlea, care a mai fost menționat și pe care îl convinge să revină să dirijeze două concerte în România, profesorii de artă Andre Racz, Stephen Fischer-Galați, Nicolas Georgescu Roegen și alții. Declarația C.C. a P.C.R. din aprilie 1964, prin care se lua o poziție echidistantă față de conflictul sovieto-chinez și se exprimau principiile care trebuie să
[Corola-publishinghouse/Administrative/1547_a_2845]
-
Scriitorilor din Întreaga Indie, organizată în anul 1956, a fost invitat și a participat scriitorul Zaharia Stancu, președintele Uniunii Scriitorilor din România. Doi ani mai târziu, ansamblul de dansuri naționale al sindicatelor din țara noastră și orchestra de muzică populară dirijată de Ionel Budișteanu au întreprins un amplu turneu în India, prezentând spectacole la New Delhi, Madras, Bangalore, Haiderabad, precum și în Sri Lanka. Cântecele și dansurile populare românești s-au bucurat de un imens succes în ambele țări. Din delegație făceau parte
[Corola-publishinghouse/Administrative/1547_a_2845]
-
Pe plan cultural, au fost consemnate vizitele în China ale unor personalități: Academicianul Dr. Ștefan Nicolau, Dr. N. Cajal, scriitorii Eugen Barbu și Alexandru Andrițoiu, violoniștii Ștefan Ruha și Ilarion Ionescu-Galați, ansamblul de dansuri populare și orchestra de muzică folclorică dirijate de compozitorul Viorel Doboș. În urma misiunii încredințate în 1965, Agop Bezerian s-a deplasat la Ulan Bator pentru a perfecta înțelegerea cu privire la înființarea primei Ambasade a României în R.P.Mongolă, misiune pe care a îndeplinit-o în bune condiții. Ulan
[Corola-publishinghouse/Administrative/1547_a_2845]
-
Beethoven. Concertul desfășurat în marea Catedrala din Louvain, la care au participat membri ai parlamentului și ai guvernului belgian, reprezentanți de seamă ai instituțiilor cultural-științifice, membri ai corpului diplomatic acreditat la Bruxelles, a fost unanim apreciat ca "magistral" și "perfect" dirijat de Cristian Mandeal, liber, deși orchestra și corul proveneau de la două instituții diferite. A acordat un sprijin substanțial numeroaselor delegații ale Ministerului Învățământului din România care, în cadrul programelor de schimburi cultural-științifice, ale unor înțelegeri și acorduri directe interuniversitare, sau urmare
[Corola-publishinghouse/Administrative/1547_a_2845]
-
ad-hoc constituită i-a refutat argumentele. Că nu și nu, că-i în eroare, că americanul susține ce vrea el să susțină. Nimeni nu-l îngrădește, nimeni nu-l oprește de la nimic. Oare. Chiar să nu priceapă Antofiță că-i dirijat să susțină ce susține? Despre "antisemitismul românesc", de pildă. Ia să zică el ceva contra a ce așteaptă agenția Sőrős să zică. Reacția va fi dură, pariez. Cum dură a fost și a comuniștilor, față de cel care a mișcat în
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1471_a_2769]
-
de angină. "Factorul politic comunist" (citește Leonte Răutu, Gogu Rădulescu, Valter Roman) prefera divizarea scriitorilor. Ba chiar planifica vrajba. Nina Cassian și Moni Crohmălniceanu contra Stancu; Baconsky contra Jebeleanu și Deșliu. "Scriitorii învrăjbiți" (sintagma lui Perpessicius) erau mai ușor de dirijat. Critica militanto-angajată îi "direcționa" mai lesne. Pluripartidism a fost în România comunistă, dar în Uniunea Scriitorilor. Soluții? se apleacă reportera spre mine. Soluția Vasile Voiculescu. Ministerul Culturii organizat cu grija cu care organizezi Ministerul Apărării: cum înzestrezi armata, așa trebuie
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1471_a_2769]
-
i-am răspuns. Ironia n-a prins-o. Și da, un dialog ar clarifica multe. Nu poți schimba trecutul, dar poți schimba ce se gîndește despre trecut. Mă las dusă spre mașina reporterei, un Tico galben ca o ciupercă. O dirijez spre strada "Trompeta", colț cu "Fulger". Fuge de rupe "Eternitatea"-n roți. Strada pe care stau e rămasă din altă vreme a Iașului (îmi asum eroarea asta gramaticală, dacă este eroare: Iașul, la singular, singularizat, cum a scris și buna
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1471_a_2769]
-
1961, sfîrșit de liceu. Cireșe cu coșurile, pe trotuare; tufele iasomiei exuberant înflorite, cît să urce grădina-n aer, cum își ridica un dirijor, inspirat genial, orchestra spre ceruri pure. Tata mi-a povestit, despre George Enescu: "Se întîmpla, cînd dirija el, ca orchestra să se înalțe de la pămînt. O lua în sus, Iordana, nu știu cum". Era vremea ceaiurilor de liceeni, vremea reuniunilor de liceeni, superb-îndrăgostiți, necondiționat-îndrăgostiți. Ochii lărgiți de mirajul vieții de student și nodul dintre glotă și epiglotă, la gîndul
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1471_a_2769]