1,072 matches
-
vibrau pe rând în glezna tenebrelor unde dorul de viață se vrea decapitat ca un vis în care mai pot să mă sprijin înaintea ultimei nopți. Cu înfrigurare îmi îngenunchiam sentimentele ca pe niște faceri invizibile în care încercam să discern arderea din ce în ce mai profundă a pământului nostru unde nimeni nu simte orizontul acoperit de oasele albe ale stelelor... Oriunde prin lume îți vedeam chipul, mă aplecam să-l sărut ca pe o stea clarvăzătoare și ntr-o tăcere ni se vedea camera
BRAŢELE CERULUI by Marina Costea () [Corola-publishinghouse/Imaginative/458_a_1438]
-
urmă mi-am compromis ideea singurătății încât nu mi-a rămas decât să pot să iubesc în esență doar visul, ce ține de jocul unei răzbunări fantastice... Mi se pare de necrezut ca mie să-mi revină acest timp să discern viața de punțile finalizate ale evadărilor, unde inteligența se logodise în miezul spontaneității ca un răcnet al stelelor ce pot muri mai devreme sau mai târziu pentru sacrificiul unui concept... Această dorință e mult mai sublimă din ideea că trupul
BRAŢELE CERULUI by Marina Costea () [Corola-publishinghouse/Imaginative/458_a_1438]
-
eliminat sintagmele mai colocviale și mai colorate folosite de Peter și Baxter și am aranjat puțin limbajul și sintaxa lor. Vă rog să țineți cont de acest lucru. Loew Își strecură mîna În buzunarul de la vestă. — SÎntem În măsură să discernem acest lucru. Vă rog să continuați. Kellerman citi: — Noi, Peter și Baxter Englekling, jurăm că declarația de față este adevărată În Întregime. La sfîrșitul lunii martie a anului curent, cu aproximativ trei săptămîni Înainte de omorurile de la Nite Owl, am fost
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2036_a_3361]
-
fi Împușcate, dar nu a dorit să descrie locul crimei. „Vrem să păstrăm secretă această informație“, a spus el. „Uneori nebuni amatori de publicitate mărturisesc comiterea unor asemenea crime, deși nu ei sînt făptașii. Păstrăm pentru noi detaliile, pentru a discerne Între vinovați și nevinovați.“ Peter și Baxter Englekling nu au nici o rudă cunoscută În viață. Cadavrele lor se află la biroul procurorului anchetator din Gaitsville. Locotenentul Hatcher Îi Încurajează pe toți cei care dețin informații legate de aceste omoruri să
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2036_a_3361]
-
ți-o aducă. Și asta a fost tot. Iar vizita care semănase panică generalizată În tot biroul, preparative frenetice, chiar și ajustări de garderobă și machiaj, durase mai puțin de patru minute și nu avusese - după cum erau În stare să discearnă până și ochii mei lipsiți de experiență - nici un fel de motiv plauzibil. 8 — Nu te uita acum, a rostit James fără să-și miște buzele, ca a un ventriloc, o văd pe Reese Witherspoon la dreapta ta. M-am răsucit
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2134_a_3459]
-
de glugă, și să respire ce putea din aerul rece care se prelingea printre golurile din tîmplărie. Fereastra dădea Într-o curte. Putea auzi sunetul mașinilor de scris și al telefoanelor din Încăperile de sus. Dacă asculta cu atenție, putea discerne, peste acele sunete, zgomotele obișnuite din Wigmore Street și Portman Square: mașini și taxiuri, oameni ducîndu-se la cumpărături, la restaurante, sau Întorcîndu-se acasă de la muncă. Făceau parte din categoria aceea de zgomote, se gîndi Viv, pe care le auzeai de
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2284_a_3609]
-
conștiinței sale. Trebuie să ia seama dacă îl neliniștește ceva. Amorul propriu, ca și orice alt țel omenesc, întotdeauna produce o anumită tulburare. Odată depistată această tulburare de conștiință, dacă va voi va descoperi răul care-o produce și va discerne în sine ceea ce nu provine pur și simplu din spiritul lui Dumnezeu, spirit ce aduce o liniște desăvîrșită, în comparație cu ceea ce provine din sufletul său, dintr-o șireată mîndrie, dintr-un simțămînt nesmerit întru totul, pe scurt, dintr-o înșelătorie a
Cele cinci plăgi ale sfintei biserici by Antonio Rosmini [Corola-publishinghouse/Administrative/912_a_2420]
-
mare om, corectarea obiceiurilor sale; deci îl introdusese în diferitele științe, toate în așa fel rînduite și pregătite pentru a întări credința în elevul său. Origen nu se servea de compendii, ci citea toți filosofii principali, făcîndu-i pe ucenici să discearnă, în sufletul lor, în permanență, adevărul de greșeală. După aceste studii, preliminare, prin care se pregăteau mintea și sufletul tînărului și se semăna în el dorința pentru cele mai înalte și perfecte doctrine, i se deschideau în cele din urmă
Cele cinci plăgi ale sfintei biserici by Antonio Rosmini [Corola-publishinghouse/Administrative/912_a_2420]
-
art. 99 din Codul penal, „minorul care nu a împlinit vârsta de 14 ani nu răspunde penal.“ Această situație se explică prin aceea că minorul care nu a împlinit vârsta de 14 ani nu are capacitatea psihică necesară de a discerne faptele sale, de a fi stăpân pe ele. „Minorul care are vârsta între 14 și 16 ani răspunde penal numai dacă se dovedește că a săvârșit fapta cu discernământ“ (art. 99 alin. 2 din Codul penal). Această situație este explicată
Îndrumatul societăților specializate în pază și protecție by Ioan CIOCHINĂ-BARBU, Dorian Marian () [Corola-publishinghouse/Administrative/1224_a_2366]
-
vârsta între 14 și 16 ani răspunde penal numai dacă se dovedește că a săvârșit fapta cu discernământ“ (art. 99 alin. 2 din Codul penal). Această situație este explicată prin acea dezvoltare incompletă a capacității psihico-fzice a minorului de a discerne, de a avea reprezentarea completă a faptelor comise și a urmărilor acestora. Având în vedere că minorul de 14-16 ani este în plină formare din punct de vedere psihic a capacității sale, pentru a putea fi tras la răspundere penală
Îndrumatul societăților specializate în pază și protecție by Ioan CIOCHINĂ-BARBU, Dorian Marian () [Corola-publishinghouse/Administrative/1224_a_2366]
-
aceste elemente se poate hotărî dacă se intervine de unul singur sau nu. b) Adaptarea modului de acțiune la cadrul juridic Orice intervenție trebuie să se desfășoare într-un cadru legal, iar sarcina celui care intervine este aceea de a discerne cu obiectivitate contextul juridic în care acționează. În raport de situația juridică, scandal, furt etc. se adaptează comportamentul fără însă a pierde din vedere consecințele legale. Atunci când se folosește forța nu trebuie să uite mijloacele de aplicare a acestora, tehnici
Îndrumatul societăților specializate în pază și protecție by Ioan CIOCHINĂ-BARBU, Dorian Marian () [Corola-publishinghouse/Administrative/1224_a_2366]
-
pplimb expo zițiile peste tot, rosti Bobo, aruncând la coș paharul de plastic golit de suc. E un mod simplu și ddirect de a ajunge la necunoscuți... și la vvechi cunoscuți, după cât se vede... Clara îl auzea fără să-i discearnă spusele. Era în continuare atrasă irezistibil de tabloul din fața ei. — în orice caz, ce văd aici mă surprinde, spuse ea anevoie, cu glas băiețos și răgușit. Aș fi pus prinsoare că, dacă ai colora, ai colora în ceață, mai mult
Emoţia by Mirela Stănciulescu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1358_a_2734]
-
capul cu... apeironul!" Și îl și bău, cu sete, acel pahar, demonstrativ. Copiii, care știu când tatăl are humor, râdeau. "Așadar, Ciceo, zisei, nu vrei să mergi mai departe." "Nu!" răspunse el cu același glas prin ale cărui modulațiuni copiii discerneau ceva nespus de vesel, încăpățînare infantilă, asemănătoare cu a lor, furie instinctivă împotriva agresiunii acestui apeiron. "Nu, repetă el, fiindcă și așa, în ceea ce mă privește, sânt furios pe savanți că m-au silit să aflu că cerul nu e
Cel mai iubit dintre pământeni by Marin Preda [Corola-publishinghouse/Imaginative/295609_a_296938]
-
pun problema cum funcționează episoadele astea de viață în care noaptea ne culcăm în patul nostru acasă, iar dimineața ne trezim pe nu știu ce coclauri. Întâi am crezut că sunt halucinații. Distorsiuni ale sistemului neurovegetativ. Ești obosit, visezi urât, nu mai discerni între realitate și-nchipuire. Nimic anormal; se mai întâmplă. Pe urmă, mi-am spus că memoria e de vină. Intri printr-un lob, și ieși în celălalt; te plimbi fără să știi dintr-o emisferă într-alta. Și m-am
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1930_a_3255]
-
de gust a artistului în timpul procesului de creație. Luând aici termenul gust nu în semnificația diferențiala, legată de senzație (dulce, amar, sărat etc.), cu care apare acesta în Antropologia, ci de facultate de evaluare a frumosului, de capacitate de a discerne între ceea ce generează plăcere și ceea ce generează neplăcere. Răspândit în Europa veacului al XVIII-lea mai întâi printre artiștii și filosofii englezi, francezi și italieni iar mai apoi printre cei din restul continentului, gustul era văzut, pe o linie teoretică
Immanuel Kant: poezie și cunoaștere by VASILICA COTOFLEAC [Corola-publishinghouse/Science/1106_a_2614]
-
care individul face parte. Aș vrea să subliniez faptul că aceste deziderate existențiale care devin activități practice se regăsesc În toată lumea viețuitoare. La om Însă capătă o conotație științifică prin capacitatea lui de a observa, Înțelege și selecta, de a discerne Între util și inutil, bine și rău, frumos și urât, de a stabili relații Între fenomene, a descoperi cauzele unor fenomene, de a le reproduce În condiții de laborator sau industriale, de a emite ipoteze, teorii și legi, cu alte
Medicină şi societate by Valeriu Lupu, Valeriu Vasile Lupu () [Corola-publishinghouse/Science/1587_a_2935]
-
înțeleasă de oricine. Promovarea pseudo valorilor se face prin publicitate exagerată, susținută, prin care se manipulează masele de oameni. Omul trebuie să-și utilizeze propriul arbitru pentru a putea deosebi o valoare de o pseudo valoare. Dar pentru a putea discerne (alege), trebuie să aibă o cunoaștere și o informare, care să-i formeze o scară de valori. Omul trebuie să aibă o educație și o cultură minimă necesară, pentru a nu putea fi manipulat. În momentul de față, tinerii participă
APOCALIPSA ESTE ÎN DERULARE by NARIH IVONE () [Corola-publishinghouse/Science/810_a_1736]
-
disciplinează pe om. NOI NU AM FOST EXPUȘI LA DEZMĂȚ, CUM SUNT EXPUȘI ELEVII DE AZI. Elevii imită ce văd, la vârsta lor încă nu au formată o scară a valorilor, care să-i ajute în utilizarea discernământului. Ei nu discern (nu selectează), ei imită automat imaginile văzute la T.V. Nu numai copiii, ci și unii oameni cred că tot ce văd la T.V. este bun de urmat. Pe alte canale sunt prezentate femei și bărbați aproape goale/goi, care se
APOCALIPSA ESTE ÎN DERULARE by NARIH IVONE () [Corola-publishinghouse/Science/810_a_1736]
-
etic] crud] a muncii” (karmayoga) și lep]darea de egoism, ceea ce ar putea justifica realizarea ritualului prescris (sacrificiu, austeritate și d]ruire) (18.5), precum și uciderea (18.8). Dar Gita nu omite rolul semnificativ deținut de facultatea cvasirațional] de a discerne. De aceea, textul dezvolt] yoga-urile (c]r]ri) buddhi-ului sau ale voinței inteligente și jnana sau cunoașterea (gnoz]). O idee interesant] conturat] aici este aceea c] „voința” ar putea fi în același timp inteligent] și practic] (adic] adaptat] din
[Corola-publishinghouse/Science/2264_a_3589]
-
ceea ce se numește „formare spiritual]”. Aceasta se refer] la dezvoltarea caracterului prin rug]ciuni private și publice (ambele implic] reflecția asupra Bibliei) și discuții cu frații creștini (și cu alte persoane, dac] este cazul), pentru că puterea de înțelegere și de discern]mânt s] se consolideze. Aducerea de argumente pentru anumite decizii se numește, în mod tradițional, cazuistic]. Aceasta nu s-a bucurat de o bun] reputație în perioada contrareformei, întrucât a generat o serie de reguli ce permiteau abaterea de la îndatoriri
[Corola-publishinghouse/Science/2264_a_3589]
-
de obligațiile sociale. Cel putin trebuie spus c] iubirea implic] justiția; nu poate implica ceva mai prejos de justiție, chiar dac] poate trece dincolo de aceasta. Altfel, degenereaz] în sentimentalism. Deciziile de ordin etic necesit] un anumit nivel de cunoaștere și discern]mânt, o combinație între aptitudini și receptivitate, măi degrab] decât apelul la iubire. Iubirea care nu este direcționat] în acest sens și care se mulțumește cu „a dori binele” este iresponsabil] și potențial periculoas]. Unele dintre cele mai mari p
[Corola-publishinghouse/Science/2264_a_3589]
-
iar în cel mai bun, efectul a fost cel invers; la fel și în ceea ce privește înv]ț]tură tradițional] despre conștiinț]. Conform acesteia, rațiunea st] la baza raționamentelor morale, iar conștiința reprezint] numele atribuit puterii de a raționa și de a discerne, care influențeaz] problemele de ordin moral. Acest lucru este atat de important pentru integritatea persoanei, încât, conform înv]ț]turii, „glasul conștiinței trebuie ascultat întotdeauna”. Aceasta nu implic], ins], infailibilitatea conștiinței sau mai mult] sigurant] decât aceea oferit] de însuși
[Corola-publishinghouse/Science/2264_a_3589]
-
este acela c] refuzul lui ar fi „în dezacord cu faptele observate”, deși el conținu] - la fel de tipic - prin a recunoaște c] Socrate era pe calea cea bun]. Ceea ce Socrate nega era faptul c] o persoan] ar putea s] acționeze contrar discern]mântului s]u dintre bine și r]u. Adev]rât, spune Aristotel, în sensul c] ceea ce „este dus dup] sine” sau ascuns de pl]cere într-un om f]r] voinț] nu este atat cunoașterea în sensul s]u primar
[Corola-publishinghouse/Science/2264_a_3589]
-
termenului de c]tre Sfanțul Ieronim (347-420), scriitorii de la începutul și mijlocul Evului Mediu se refer] la puterea înn]scut] de a deosebi binele de r]u prin synderesis. Ieronim însuși o descrie ca fiind „scânteia de conștiinț]... prin care discernem c] p]c]tuim”, dar, mai tarziu, a devenit o obișnuinț] s] se rezerve termenul de „conștiinț]” (conscientia) pentru abilitatea de a deosebi binele de r]u la nivelul acțiunilor particulare. În secolul al XIII-lea, de exemplu, Sfanțul Toma
[Corola-publishinghouse/Science/2264_a_3589]
-
promisiunilor false sau a oric]ror alte principii de acest fel este compatibil] cu o larg] varietate de cursuri de acțiune. Kant distinge dou] moduri de evaluare etic]. În primul rând putem evalua maximele adoptate de c]tre agenți. Dac] discernem între acestea îi putem identifica pe cei care resping principiile care nu pot fi neuniversalizate (deci au principii morale valoroase) și pe cei care adopt] astfel de principii (deci nu au principii morale valoroase). Kant consider] c] agenții din prima
[Corola-publishinghouse/Science/2264_a_3589]