65,790 matches
-
consecutive morții dictatorului se vede și dintr-o scrisoare, păstrată în corespondența lui Cicero, pe care Decimus Brutus, unul din complotiști, le-a trimis-o lui Iunius Brutus și lui Cassius în ziua de 17 martie; Decimus Brutus relatează o discuție pe care a avut-o cu unul din locotenenții lui Caesar, Hirtius: acesta îl avertizase că populația capitalei și armata erau în efervescență, foarte iritate de actul de la idele lui martie pe care-l socoteau criminal și de neiertat; în
Asasinarea lui Iulius Caesar by Gheorghe CeauȘescu () [Corola-journal/Journalistic/13182_a_14507]
-
mai ales în artă. Inclusiv și mai ales în literatură. Scriu toate acestea stîrnit de emisiunea TV Un metru cub de cultură a lui Alex Ștefănescu, pe tema “Literatura cu «prostii»”. Salut cu căldură apariția acestei emisiuni și consider interesantă discuția, dar nu pot să nu remarc hazul situației în care se vorbește pe îndelete, cu indiscutabil profesionalism, pornind de la niște versuri care, cel puțin conform legilor în vigoare, nu pot fi citate înainte de ora 24... Referirile la lupta dintre Eros
Unde se termină literatura? by Tudor Călin Zarojanu () [Corola-journal/Journalistic/13206_a_14531]
-
non-literară ar lua o decizie în legătură cu literatura, sublinierea diferenței dintre realitatea nemijlocită și cea transfigurată - toate acestea cu greu ar putea fi atacate ori criticate în vreun fel. Rămîne însă de stabilit dacă au sau nu legătură directă cu subiectul discuției. Cu atît mai mult cu cît este probabil că o bună parte dintre telespectatori nu au citit versurile respective, iar acestea, repet, nu pot fi reproduse, în condiții legale, pe un post de televiziune. Cu alte cuvinte, de vreme ce, pe bună
Unde se termină literatura? by Tudor Călin Zarojanu () [Corola-journal/Journalistic/13206_a_14531]
-
în detaliu, normele de redactare a tezelor de doctorat. Sunt specificate inclusiv distanța dintre rânduri și mărimea literei! Un „Care e problema?” sictirit printre dinții care-au mușcat de-atâtea ori turul pantalonilor lui Nea Ceașcă, va pune, desigur, capăt discuției. Dar nu va rezolva și problema, oricâte semne de întrebare vor așeza pesedeii după ea. Tonul căznit-superior prin care potentații zilei se stropșesc la tine e menit, firește, să te facă una cu pământul. „Adică cum, tu, un neica-nimeni, te-
„Care e problema?” by Mircea Mihăieș () [Corola-journal/Journalistic/13253_a_14578]
-
mai puțin important că dl. Popa dărâmă statui și idoli, sau că Vadim Tudor îi este „un excelent prieten” (am luat informația din volumul-interviu realizat de Marius Tupan, „Avocatul diavolului”). În fond, ierarhiile există pentru a fi, periodic, puse în discuție. Iar prietenii... Jenant este însă că, sub forma unor idei preluate (chiar, de la cine?), dl. Popa depășește granița literaturii, aruncând un pumn de noroi asupra suferinței unor oameni. Într-un articol din „Viața Românească” (nr. 10 / 2003, pp. 15-16), intitulat
O partidă sado-maso cu Nenea Iancu by Mircea Mihăieș () [Corola-journal/Journalistic/13230_a_14555]
-
întrebări pe care nu le adresează interlocutorilor, dar care îl preocupă dramatic: Cum sunt cei care ne conduc? Ce se ascunde dincolo de morga lor de oameni importanți? Sunt ei în stare să redreseze situația din România? Pe partenerii săi de discuție îi privește pătrunzător și îngrijorat. Știe de fiecare dată multe despre ei, le prevede în mare măsură reacțiile și nu-i lasă să dispară în valurile de ceață ale unor declarații demagogice. Este lucid și ofensiv, nu și cinic. Mereu
O bilă albă pentru Robert Turcescu by Alex. Ștefănescu () [Corola-journal/Journalistic/13266_a_14591]
-
cozerii sau conferințe dialogate.”, cum spune același Florin Mugur). Nici urmă însă a acestor temeri aici: convorbirile Ileana Mălăncioiu - Daniel Cristea-Enache ajung, într-un fel, cam de prea multe ori în acel punct discutabil al adeziunii necondiționate față de partenerul de discuție, al afirmării unui adevăr împărtășit față de care îndoiala nu mai e posibilă. Deși se prea poate să fi fost nevoie de constanta reafirmare a admirației și adeziunii pentru a pătrunde dincolo de platoșa unei simțiri atît de reticente cu lumea precum
Cerul înstelat deasupra mea... by Iulia Popovici () [Corola-journal/Journalistic/13234_a_14559]
-
ochiul prozei, sînt susceptibile să intre în structura unui roman. Uneori autorul se mulțumește să citeze fragmente relevante din alți autori, rolul său fiind acela de a lumina textul respectiv astfel încît el să dobîndească un plus de semnificație. O discuție purtată în anii ’70 cu Alexandru Cazaban (la vremea respectivă în vîrstă de 94 de ani) are valoarea unui arc peste timp, mai ales atunci cînd interlocutorul lui Constantin Țoiu își amintește o întîmplare din adolescență: „Eram elev în clasa
Caietele lui Țoiu by Tudorel Urian () [Corola-journal/Journalistic/13233_a_14558]
-
de scriitor, o existență tipică pentru calvarul îndurat de intelectualii onești ce nu s-au înclinat în fața regimului opresiv comunist, cu dreptul imprescriptibil la o diferențiere a atitudinii susținute de buna-credință. Iar buna-credință a greu încercatului Lucian Valea e în afara discuției
Despre „generația amînată” by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/13237_a_14562]
-
blînd, de bunic taciturn, sentimental în fond; parcă și puțintel trist - dar ăsta era un secret ascuns în sufletul lui mare... (I.B.L.)” * Și Convorbirile literare reproduc (în numărul pe noiembrie 2003) un fragment din cele trei ore de înregistrare a discuțiilor care au avut loc în sala Teatrului Tineretului din Piatra Neamț în toamna lui 1993 între publicul local, din care făceau parte și scriitori, și Monica Lovinescu și Virgil Ierunca, aflați la a doua vizită în țară după 1989. Prezentarea o
Actualitatea by Cronicar () [Corola-journal/Journalistic/13274_a_14599]
-
între publicul local, din care făceau parte și scriitori, și Monica Lovinescu și Virgil Ierunca, aflați la a doua vizită în țară după 1989. Prezentarea o datorăm tot poetului Adrian Alui Gheorghe. De ce nu se gîndește nimeni să publice întreaga discuție? Ar fi, probabil, foarte interesantă * Și revista 22 participă la aniversarea doamnei Lovinescu. În numărul 718 ea acordă două pagini lansării la Gaudeamus a volumului al treilea din Jurnalul de la Humanitas * În aceeași publicație, dl. Traian Ungureanu, recent mazilitul de la
Actualitatea by Cronicar () [Corola-journal/Journalistic/13274_a_14599]
-
pildă. Chiar dacă noi am resimți această «reevaluare» ca pe o ingratitudine față de ecoul cărților acestora în anii cînd ele au apărut.” Oare veritabilele revizuiri n-au nevoie și de astfel de ipoteze tranșante, de propoziții energic novatoare, care să alimenteze discuția? În absența lor, nu batem oare pasul pe loc? Cînd există un joc normal al bursei valorilor, nu e firesc ca iconodulia să fie corectată un pic de... iconoclastie? Cu atît mai demne de interes ni se par consemnările lui
Mai mult decît un exercițiu al memoriei (II) by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/13281_a_14606]
-
Cristian Teodorescu Prin ’87, ’88, purtam discuții lungi cu Radu Cosașu pe culoarele Casei Scînteii. Bîrfeam și cîrteam, iar dacă mai apărea și dl Albala făceam un mic pocher din replici literar politice. Plusînd fiecare pe cît îl lăsa inspirația de moment. “Mîna” se încheia cu o
Birul pe talent by Cristian Teodorescu () [Corola-journal/Journalistic/13291_a_14616]
-
sale, faptul că unele instituții finanțate din exterior, specializate în combaterea fenomenelor pe care și el le-a combătut și le combate, se întâmplă să dea un fel de „cartes blanches” indivizilor ce ilustrează la modul paroxistic tocmai deraierile în discuție. Îl lasă, cum se zice, în off-side. Textul meu era de-o perfectă limpezime în acest sens: „Curg avertismentele spre România, dar gură-mare de Butimanu își vede liniștit de planul apocaliptic, anume, de-a ne șterge de pe harta țărilor cât
Monitorizare sau defăimare? by Mircea Mihăieș () [Corola-journal/Journalistic/13275_a_14600]
-
o altă (deși nu foarte nouă) carte de povestiri a lui Bogdan Suceavă - Bunicul s-a întors la franceză. Istorii - cuprinzînd opt texte, unele dintre ele apărute deja, mai ales în format electronic. Cea care a provocat cele mai vii discuții - nu neapărat literare, ci mai ales de „ideologie” - după postarea în revista electronică Respiro este Descompunerea patriei în particule elementare, o distopie cu iz apocaliptic despre România cea de peste nu mulți ani, definitiv pradă politicienilor oneroși, afaceriștilor dubioși și teroriștilor
Vremea poveștii by Iulia Popovici () [Corola-journal/Journalistic/13298_a_14623]
-
cred că orice personalitate este, prin definiție, neconvențională. După părerea mea, între concepte precum „personalitate” și „convenționalism” este o incompatibilitate logică. Dacă eu sînt sau nu o personalitate, mi-e imposibil să spun. De regulă, asta o hotărăsc ceilalți. În discuția de față, tu. - Ce crezi, în general, despre convenții? În viață, în artă, în literatură? - Încep printr-un truism: convențiile au existat și vor exista întotdeauna. Ele sînt caracteristice mai ales societăților dominate de mentalități conservatoare și ating apogeul în
Despre subculturi by Mariana Neț () [Corola-journal/Journalistic/13288_a_14613]
-
nivel, modele diferite de educație și învățămînt - mai „conviviale”, mai „umaniste” decît cele oficiale. Ca să nu mai pomenim de universitățile alternative... - Ce priză au aceste sisteme de învățămînt alternativ în Austria? - Asta mi se pare irelevant la acest nivel al discuției. Ceea ce contează e faptul că un asemenea fenomen există. Și faptul că oameni diferiți au cerințe diferite. Ca întotdeauna și ca peste tot, unii încearcă să păstreze vechiul sistem, iar alții se străduiesc să impună un altul. Nu mă refer
Despre subculturi by Mariana Neț () [Corola-journal/Journalistic/13288_a_14613]
-
în fața cititorului studii ale lui Mihail Sebastian legate de problemele romanului românesc sau străin, articole de politică externă sau evocări ale Brăilei natale. Marginalizat de istoriile literare începând cu cea a lui G. Călinescu, Mihail Sebastian a fost repus în discuție o dată cu publicarea Jurnalului, în 1996, confirmând supoziția lui Ov. S. Crohmălniceanu cum că partea cea mai incitantă a operei autorului ar fi chiar documentul intim. În prefața cărții noastre, Cornelia Ștefănescu vorbește de pericolul supralicitării jurnalului lui Sebastian din ultima
Mihail Sebastian,un alt fel de jurnal by Adina-Ștefania Ciurea () [Corola-journal/Journalistic/13297_a_14622]
-
Sebastian este de găsit în publicații cum ar fi Cuvântul, Rampa, Revista Fundațiilor Regale, Vremea sau Contimporanul, iar pentru cronicile de artă plastică în L’Indépendance roumaine. Cornelia Ștefănescu distinge două etape distincte în activitatea de publicist a autorului în discuție: 1927-1930, când Sebastian scrie la Cuvântul articole al căror numitor comun ar fi autenticitatea scrisului, și cea de după revenirea lui de la Paris, ce durează până la începutul celui de-al doilea război mondial. Față de publicistul Vinea, despre care am vorbit mai
Mihail Sebastian,un alt fel de jurnal by Adina-Ștefania Ciurea () [Corola-journal/Journalistic/13297_a_14622]
-
din Capitala Ardealului, respectiv ,,Bolyai”, care va avea și o secție ,,Babeș” în limba română, la Tighina, sub rectoratul lui Emil Constantinescu; altfel UDMR-ul va sfârteca protocolul cu PSD-ul, afirmă opoziția... Primarul Gheorghe Funar nu a participat la discuții fiind ocupat cu vopsirea în trei culori a șoselei Cluj-Napoca - Alba Iulia, via Odorheiu, Cristuru și Târgu - toate Secuiești. Cu ocazia vizitei, Domnul Prim-ministru a analizat din puct de vedere pesedist-strategic și proiectul unei autostrăzi care va lega direct
Știri din vremea Ignatului... by Dumitru Hurubă () [Corola-journal/Journalistic/13290_a_14615]
-
care ar fi putut să devină între timp dintre cele mai cordiale. Categoric, autorul unui jurnal are tot dreptul să facă public ceea ce gîndește el despre persoanele cu care intră în contact, dar mă întreb în ce măsură este fair să reproducă discuții intime care vizează un terț. Mai ales că, de cele mai multe ori, persoanele implicate în astfel de situații fac parte din același cerc. România tranziției văzută prin prisma Jurnalului Monicăi Lovinescu oferă un peisaj dezolant în care oamenii se mișcă spasmodic
Cronica marii bălmăjeli by Tudorel Urian () [Corola-journal/Journalistic/13296_a_14621]
-
condamnată la integrare în Uniunea Europeană, în ciuda corupției din țara noastră, de întîrzierea reformelor și altele și altele. Editorialistul citează o convorbire pe care a avut-o cu celebrul disident rus, Vladimir Bukovski. Acesta i-ar fi spus în cursul unei discuții particulare: “O să regretați toată viața că ați intrat în Uniunea Europeană”, dincolo de nuanțele de tot felul pe care le poate căpăta un asemenea regret, Dan Pavel e de părere că pentru o țară ca a noastră e de preferat integrarea în
Actualitatea by Cronicar () [Corola-journal/Journalistic/13315_a_14640]
-
demontarea motorului generator de nenorociri, și nu doar la desprinderea, din mers, a roților — așa cum se întâmplă acum. Cu alte cuvinte, după ce vom depăși „momentul Doinaș”, vom ajunge și la „momentul Iliescu”. Sau, de ce nu — dacă tot a început el discuția — „momentul Păunescu”.
Procesul comunismului? by Mircea Mihăieș () [Corola-journal/Journalistic/13316_a_14641]
-
țările pe cale să devină membre ale UE a fost aceea că evoluțiile democratice din aceste țări nu mai justifică existența unui post de radio care a emis vreme de decenii pentru ascultători de dincolo de cortina de fier. Argument solid, fără discuție. În principiu, cu o presă și cu o mass-media internă liberă, aceste țări nu mai au nevoie de „Europa liberă”. România, Bulgaria sau țările baltice n-au de ce să mai apeleze la vocea unei lumi din care aproape fac parte
„Europa liberă“ nu mai este by Nicolae Manolescu () [Corola-journal/Journalistic/13308_a_14633]
-
a gîndit să blocheze șoseaua, între Arc și Casa Presei, cu exerciții pentru 1 Decembrie. Nu știu cine, dar știu de ce: pentru că, buni organizatori cum sîntem, ca să pregătim un eveniment, îl sabotăm cu necesitate pe altul. Capitolul III, unde se aduce în discuție, pe muzică, problema spinoasă a prețului Lansarile se fac, la Gaudeamus, în spațiul central, în sala de conferințe și, poate cel mai bine, în Sala de marmură, perfect izolată fonic, dar fără vad. Lansările din centru și din cam dosnica
Tîrguri și tîrguri.. by Ioana Pârvulescu () [Corola-journal/Journalistic/13317_a_14642]