44,063 matches
-
tot ce se întâmplă în jur și identitatea sa fragilă se metamorfozează. Apoi, nici poezia nu-i peste tot aceeași poezie: este percepută diferit, cu funcții și finalități variabile. Și dacă ar fi să-i caut un defect, aș identifica discursul uneori diluat, tendința de a folosi multe cuvinte, de a se explica, spre deosebire de poeții din spațiul referențial, care concentrează programatic discursul, chiar cu riscul obscurizării mesajului. Ținta atacurilor polemice ale discursului insurgent sunt, mai ales, instituțiile opresive și deformatoare care
AURELIU GOCI DESPRE VIRGIL CIUCA SI POEZIA JUSTIŢIARĂ ŞI ANTI-APOCALIPTICĂ.. de VIRGIL CIUCĂ în ediţia nr. 1802 din 07 decembrie 2015 by http://confluente.ro/virgil_ciuca_1449500274.html [Corola-blog/BlogPost/342585_a_343914]
-
este percepută diferit, cu funcții și finalități variabile. Și dacă ar fi să-i caut un defect, aș identifica discursul uneori diluat, tendința de a folosi multe cuvinte, de a se explica, spre deosebire de poeții din spațiul referențial, care concentrează programatic discursul, chiar cu riscul obscurizării mesajului. Ținta atacurilor polemice ale discursului insurgent sunt, mai ales, instituțiile opresive și deformatoare care obstaculează libertatea creatorului, pentru că El, poetul, chiar într-o societate superior-civilizată tinde să se așeze la marginile ei. Pe coperta a
AURELIU GOCI DESPRE VIRGIL CIUCA SI POEZIA JUSTIŢIARĂ ŞI ANTI-APOCALIPTICĂ.. de VIRGIL CIUCĂ în ediţia nr. 1802 din 07 decembrie 2015 by http://confluente.ro/virgil_ciuca_1449500274.html [Corola-blog/BlogPost/342585_a_343914]
-
ar fi să-i caut un defect, aș identifica discursul uneori diluat, tendința de a folosi multe cuvinte, de a se explica, spre deosebire de poeții din spațiul referențial, care concentrează programatic discursul, chiar cu riscul obscurizării mesajului. Ținta atacurilor polemice ale discursului insurgent sunt, mai ales, instituțiile opresive și deformatoare care obstaculează libertatea creatorului, pentru că El, poetul, chiar într-o societate superior-civilizată tinde să se așeze la marginile ei. Pe coperta a IV-a, autorul așează și un mesaj explicit: „Oameni buni
AURELIU GOCI DESPRE VIRGIL CIUCA SI POEZIA JUSTIŢIARĂ ŞI ANTI-APOCALIPTICĂ.. de VIRGIL CIUCĂ în ediţia nr. 1802 din 07 decembrie 2015 by http://confluente.ro/virgil_ciuca_1449500274.html [Corola-blog/BlogPost/342585_a_343914]
-
Park, poetul deplânge durerile și neîmplinirile spațiului românesc în care se adăpostesc neidentificați și nepedepsiți trădătorii, impostorii, politicienii fără scrupule sau vânzătorii de brățări dacice. Desigur, de la altă altitudine istorică și cu o altă atitudine politică, poetul reformulează tipul de discurs, când mesianic, când apocaliptic al lui Octavian Goga, „poetul mântuirii noastre”, care deplângea lipsa de prieteni a României (în afară de Marea Neagră). Poetul Virgil Ciucă, de origine română, cetățean american, chiar dacă se mișcă pe o teritorialitate mondială, de la Jacksonville, Florida, la Govora
AURELIU GOCI DESPRE VIRGIL CIUCA SI POEZIA JUSTIŢIARĂ ŞI ANTI-APOCALIPTICĂ.. de VIRGIL CIUCĂ în ediţia nr. 1802 din 07 decembrie 2015 by http://confluente.ro/virgil_ciuca_1449500274.html [Corola-blog/BlogPost/342585_a_343914]
-
răcoros, umed și fertil pământul grădinii istorice. Prin carte, aduși dintr-o dată în grădină, toți pumnii de apă se cumulează și intră în fisiune. Dintr-o dată, senzația este de ocean și se aude parcă și vuietul acestuia. Vorbele disparate devin discurs și împreună încep să spună și mai mult și altceva decât spunea fiecare în parte. Articolele nu pot controla și nici nu pot răspunde de ceea ce face cartea cu lectorul. Scrisă „odată cu fiecare număr al revistei 22”, cartea sfidează revista
DAN PERJOVSCHI: „Ăştia suntem” – istorie şi mentalitate, de Ștefan Vlăduțescu by http://revistaderecenzii.ro/dan-perjovschi-astia-suntem-istorie-si-mentalitate-de-stefan-vladutescu-cv/ [Corola-blog/BlogPost/339640_a_340969]
-
sensibilul se intelectualizează. III. În redactarea lor, atât articolele cât și cărțile angajează, pe de o parte, o generică modalitate de producere, un gând creator, iar pe de alta, imaginează o grilă de interpretare - „dezinterpretare”. Spiritul creator nu-și lasă discursul la îndemâna hazardului: în creație indiferența nu are ce căuta. Apelul la discurs (scriptural, vizual, sculptural etc.) constituie un angajament. Ca artist vizual (unul dintre cei mai importanți artiști vizuali români ai perioadei actuale), Dan Perjovschi resimte un disconfort la punerea
DAN PERJOVSCHI: „Ăştia suntem” – istorie şi mentalitate, de Ștefan Vlăduțescu by http://revistaderecenzii.ro/dan-perjovschi-astia-suntem-istorie-si-mentalitate-de-stefan-vladutescu-cv/ [Corola-blog/BlogPost/339640_a_340969]
-
angajează, pe de o parte, o generică modalitate de producere, un gând creator, iar pe de alta, imaginează o grilă de interpretare - „dezinterpretare”. Spiritul creator nu-și lasă discursul la îndemâna hazardului: în creație indiferența nu are ce căuta. Apelul la discurs (scriptural, vizual, sculptural etc.) constituie un angajament. Ca artist vizual (unul dintre cei mai importanți artiști vizuali români ai perioadei actuale), Dan Perjovschi resimte un disconfort la punerea în discurs scriptural a observațiilor, constatărilor și trăirilor sale. Îi „e mai
DAN PERJOVSCHI: „Ăştia suntem” – istorie şi mentalitate, de Ștefan Vlăduțescu by http://revistaderecenzii.ro/dan-perjovschi-astia-suntem-istorie-si-mentalitate-de-stefan-vladutescu-cv/ [Corola-blog/BlogPost/339640_a_340969]
-
hazardului: în creație indiferența nu are ce căuta. Apelul la discurs (scriptural, vizual, sculptural etc.) constituie un angajament. Ca artist vizual (unul dintre cei mai importanți artiști vizuali români ai perioadei actuale), Dan Perjovschi resimte un disconfort la punerea în discurs scriptural a observațiilor, constatărilor și trăirilor sale. Îi „e mai simplu” să deseneze, are mai mare încredere în desen și muncește mult pe fiecare text. Spiritul creator pornește de la multe „cazuri reale”, de la „o istorie”, de la ceva ce i s-
DAN PERJOVSCHI: „Ăştia suntem” – istorie şi mentalitate, de Ștefan Vlăduțescu by http://revistaderecenzii.ro/dan-perjovschi-astia-suntem-istorie-si-mentalitate-de-stefan-vladutescu-cv/ [Corola-blog/BlogPost/339640_a_340969]
-
p. 137). Dacă „eul” creator ar fi evitat să-și caute o parte a identității în „noi”, atunci cartea ar fi rămas la nivel de istorie, de relatare. Cum bine se știe, accentul istoriei cade pe evenimențial, factologic și cronologic. Discursul istoric reține oameni, grupuri și conflicte. Istoria se istorisește. Dan Perjovschi, după ce-și verifică identitatea de „eu”, face efortul de a se reintegra în „noi”. Pe acest palier semnificațional, spiritul creator se manifestă ca un component al țării căreia
DAN PERJOVSCHI: „Ăştia suntem” – istorie şi mentalitate, de Ștefan Vlăduțescu by http://revistaderecenzii.ro/dan-perjovschi-astia-suntem-istorie-si-mentalitate-de-stefan-vladutescu-cv/ [Corola-blog/BlogPost/339640_a_340969]
-
grupuri și conflicte. Istoria se istorisește. Dan Perjovschi, după ce-și verifică identitatea de „eu”, face efortul de a se reintegra în „noi”. Pe acest palier semnificațional, spiritul creator se manifestă ca un component al țării căreia îi aparține. Lentila discursului nu mai prinde eul ca separat, ci ca parte a întregului: „descopăr la mine ceea ce acuz la restul”. Această poziționare nu mai este de istoric. Eul este un român lucid care vrea să facă ceva cu sine și cu țara
DAN PERJOVSCHI: „Ăştia suntem” – istorie şi mentalitate, de Ștefan Vlăduțescu by http://revistaderecenzii.ro/dan-perjovschi-astia-suntem-istorie-si-mentalitate-de-stefan-vladutescu-cv/ [Corola-blog/BlogPost/339640_a_340969]
-
până la saturație cu cadavre, unde mulțimea semnificațiilor intens căutate, cel puțin la nivel de aparență, dispar topite toate într-un mister inaccesibil nu numai timizilor neofiți, ci și marilor inițiați ai momentului. De la opera literară în sine și până la recentul discurs public al autorului cu accente profund disprețuitoare în raport cu o anumită categorie de persoane, e un pas semnificativ, deoarece mesajul diseminat aduce, de fapt, în planul analizei prezente relația totalmente compromisă dintre autointitulata elită planetară și mase, de eșecul cultural al
DE LA ALVEOLA UMANĂ A LUI ESTRADA, LA SEMIOTICA IMPERIALISTĂ A NEIUBIRII de MAGDALENA ALBU în ediţia nr. 1687 din 14 august 2015 by http://confluente.ro/magdalena_albu_1439559728.html [Corola-blog/BlogPost/373240_a_374569]
-
de firesc a normalității. Un tip de orgoliu nejustificat și condamnabil, până la urmă, valorizat, iată, printr-un preț extrem de mare într-o lume permanent asasinată spiritual în numele semnului imobil al crucii întoarse a urii. Mă abțin, totuși, de la a cataloga discursul public al lui Eco ca fiind unul al urii, pentru că nu pot atașa, pur și simplu, acest substantiv cu încărcătură semantică negativă personalității complexe a scriitorului. Aș spune, mai degrabă, că este un monolog construit pe echilibrul instabil, repet, al
DE LA ALVEOLA UMANĂ A LUI ESTRADA, LA SEMIOTICA IMPERIALISTĂ A NEIUBIRII de MAGDALENA ALBU în ediţia nr. 1687 din 14 august 2015 by http://confluente.ro/magdalena_albu_1439559728.html [Corola-blog/BlogPost/373240_a_374569]
-
cu spini ucide, încetul cu încetul, viața, expediind în spațiul faptelor ilegale feroce divinul din om și, finalmente, împuținându-i acestuia definitiv multitudinea de sensuri a codului său specific existențial. Până la urmă, „semiologul imperialist” italian se lovește în propriul lui discurs public de însăși exercițiul de a privi cu obiectivitate teritoriul virtual direct în ochi. Căci, dacă mitului, după Barthes, „timpul și cunoașterea nu-i vor adăuga nimic, dar nici nu-i vor lua nimic.”, într-un mapamond nepopulat la tot
DE LA ALVEOLA UMANĂ A LUI ESTRADA, LA SEMIOTICA IMPERIALISTĂ A NEIUBIRII de MAGDALENA ALBU în ediţia nr. 1687 din 14 august 2015 by http://confluente.ro/magdalena_albu_1439559728.html [Corola-blog/BlogPost/373240_a_374569]
-
și semnificatul jocului circular al realității prezente în substanța invizibilă a fibrei optice i se întoarce împotrivă, născând, astfel, dint-o dată, paradoxul contrazicerii cu propriile-i idei, ceea ce la Ezequiel Martinez Estrada era completamente exclus. Să fie oare, ne întrebăm, discursul lui Eco unul ce anticipează puternic o criză semiologică actuală, care vine să sublinieze necesitatea repoziționării acesteia în contextul apariției rețelelor sociale constituite, în mod evident, în purtătoare de material semiotic abundent, dar și într-un segment absolut necesar de
DE LA ALVEOLA UMANĂ A LUI ESTRADA, LA SEMIOTICA IMPERIALISTĂ A NEIUBIRII de MAGDALENA ALBU în ediţia nr. 1687 din 14 august 2015 by http://confluente.ro/magdalena_albu_1439559728.html [Corola-blog/BlogPost/373240_a_374569]
-
într-o iluzie optică inerentă), dar și una de traducere diferită dintr-un limbaj în altul prin intermediul asocierilor emoționale proprii, de lectură personalizată, să o numim. Sub acest unghi specific de interpretare ne-am gândit a așeza, inițial, partea din discursul public al scriitorului italian U. Eco ce viza dreptul la cuvânt al „legiunilor de idioți” prin intermediul rețelelor de socializare. Ulterior însă, parcurgând din nou „Semiotica” sa, descoperim câteva lucruri interesante, pe care ne-am gândit că e bine a le
DE LA ALVEOLA UMANĂ A LUI ESTRADA, LA SEMIOTICA IMPERIALISTĂ A NEIUBIRII de MAGDALENA ALBU în ediţia nr. 1687 din 14 august 2015 by http://confluente.ro/magdalena_albu_1439559728.html [Corola-blog/BlogPost/373240_a_374569]
-
cele scrise și cele afirmate public de semiolog fiind unul de similaritate vădită. Dacă atașăm însă, citându-l tot pe Eco, câteva fraze ce privesc analiza sumară a conținuturilor culturale, atunci ne întrebăm cu obiectivitate cum a putut fi construit discursul său public vehement pe o schemă de gândire situată în totală contradicție cu ceea ce stă prins în rândurile de mai jos, scriitorul excluzând din start în monologul rostit tocmai ceea ce accentua puternic în „Semiotica” sa, și anume:: „codurile, acceptate fiind
DE LA ALVEOLA UMANĂ A LUI ESTRADA, LA SEMIOTICA IMPERIALISTĂ A NEIUBIRII de MAGDALENA ALBU în ediţia nr. 1687 din 14 august 2015 by http://confluente.ro/magdalena_albu_1439559728.html [Corola-blog/BlogPost/373240_a_374569]
-
o simplă eroare de lectură personală a realității sau doar un joc pr-istic obișnuit?!... Momentan, nu știm cu exactitate, așa că nici nu putem hazarda în a formula vreo concluzie în această direcție cu orice preț. Până la urmă, izbucnirea unor asemenea discursuri individuale cu caracter public împotriva unui anumit segment al umanității, prin care se practică un soi de apostrofare a maselor de subiectivități așa-zis ignorante, mergându-se pe ideea catalogării lor drept superficiale și inadecvate din punct de vedere cultural
DE LA ALVEOLA UMANĂ A LUI ESTRADA, LA SEMIOTICA IMPERIALISTĂ A NEIUBIRII de MAGDALENA ALBU în ediţia nr. 1687 din 14 august 2015 by http://confluente.ro/magdalena_albu_1439559728.html [Corola-blog/BlogPost/373240_a_374569]
-
vulcanic al pampei trăiește ascunsă vibrația superioară a mitului etern, iar adevărul ancestral, nesupus relativizărilor fluctuante ale istoriei, reprezintă pentru mine cea mai atractivă definiție a realităților lumii aceste. P.S. Nu numai Umberto Eco a avut în ultima vreme un discurs public nepotrivit, ci și unele persoane din spațiul autohton, pe care, înainte de a realiza o serie de catalogări eronate asupra anumitor segmente umane, i-aș invita să-i citească opera lui Ezequiel Martinez Estrada și să descopere în acolo respectul
DE LA ALVEOLA UMANĂ A LUI ESTRADA, LA SEMIOTICA IMPERIALISTĂ A NEIUBIRII de MAGDALENA ALBU în ediţia nr. 1687 din 14 august 2015 by http://confluente.ro/magdalena_albu_1439559728.html [Corola-blog/BlogPost/373240_a_374569]
-
fiind, cum o caracterizează A. Martinet, cel mai mic segment în stare să reprezinte perfect și integral vorbirea ( le discours), așa cum analizează în ”Reflexions sur la phrase, în Language and Society, Melanges Jansen, Copenhague, 1961, p. 113 “. Această lingvistică a discursului a purtat mult timp un nume glorios, acela de retorică, însă datorită unui vid istoric ea a trecut de partea artelor frumoase și acestea, separându-se de studiul limbii, a fost necesar ca problema să fie reluată. În prezent, linvistica
CONTEXTUL CA DETERMINARE A CUVÂNTULUI, DE AL.FLORIN ŢENE de AL FLORIN ŢENE în ediţia nr. 802 din 12 martie 2013 by http://confluente.ro/Contextul_ca_determinare_a_cuv_al_florin_tene_1363079122.html [Corola-blog/BlogPost/352620_a_353949]
-
purtat mult timp un nume glorios, acela de retorică, însă datorită unui vid istoric ea a trecut de partea artelor frumoase și acestea, separându-se de studiul limbii, a fost necesar ca problema să fie reluată. În prezent, linvistica a discursului, având o nouă haină, nu este dezvoltată, dar ea este postulată de către lingviștii:Z.S.Harris, N. Ruwet, etc. Studierea contextului urmărește implicațiile lingvistice care depășesc unitățile gramaticale. Ea își găsește aplicarea în analiza structurii stilistice a textului literar, cum
CONTEXTUL CA DETERMINARE A CUVÂNTULUI, DE AL.FLORIN ŢENE de AL FLORIN ŢENE în ediţia nr. 802 din 12 martie 2013 by http://confluente.ro/Contextul_ca_determinare_a_cuv_al_florin_tene_1363079122.html [Corola-blog/BlogPost/352620_a_353949]
-
întoarce în lucrurile care pleacă, precum neodihna în oasele îngerului. vor fi arbori în amiaza ta fericită, iar timpul va fi o poveste, va fi o poveste. PRINTRE FIARELE BLÂNDE Ai vorbit despre măruntele ipocrizii ale zilei de ieri. Un discurs perfect ca lama unui cuțit în zori. Ca o ploaie neagră peste memoria unor zei infideli. Voiai să treci pe malul celălalt, să cunoști nebunia silabei în alveolele timpului: simpla expresie a unei solemnități expirate. Căci nimeni nu mai știe
POEME DE GEO GALETARU de BAKI YMERI în ediţia nr. 1593 din 12 mai 2015 by http://confluente.ro/baki_ymeri_1431411150.html [Corola-blog/BlogPost/359837_a_361166]
-
a declarat Florin Iordache, citat de News.ro. Despre demisia lui Iordache s-a discutat mult în ultimele zile, însă aceasta nu este considerată suficientă de majoritatea protestatarilor care se îndoiesc că Guvernul Grindeanu mai poate guverna cu bunăcredință. În timpul discursului său care a avut loc în urmă cu două zile în Parlament, și președintele Klaus Iohannis considera că plecarea lui Iordache din GUvern reprezintă prea puțin pentru a rezolva criza provocată de OUG 13. „Ce facem dragilor, ce facem? Care
Florin Iordache demisionează din funcția de ministru al Justiției. Ana Birchall preia interimatul la MJ by https://republica.ro/florin-iordache-demisioneaza-din-functia-de-ministru-al-justitiei [Corola-blog/BlogPost/339106_a_340435]
-
în perioada istoriei României care stârnește cele mai multe nostalgii”. Sub titlul: “O carte și un autor „despre care nu se va vorbi” ?!? autoarea nu scrie o cronică de carte, ci un semnal de carte. E vorba despre volumul „România moluscă” - Douăsprezece discursuri publice despre starea națiunii, autor fiind generalul (r) Mircea Chelaru, una dintre cele mai interesante și controversate personalități ale prezentului. Un frumos medalion Nichita Stănescu este prilejuit de comemorarea poetului la Chișinău, cel care spunea atât de frumos că “limba
DUMNEZEU ŞI ARTA, DE CEZARINA ADAMESCU de AL FLORIN ŢENE în ediţia nr. 647 din 08 octombrie 2012 by http://confluente.ro/Dumnezeu_si_arta_de_cezarina_adamescu_al_florin_tene_1349724356.html [Corola-blog/BlogPost/364903_a_366232]
-
numai această cognitio mortis experimentalis”. Nouă în stilul lui Eugen Dorcescu, m-a marcat atenuarea evidentă a acelui homo religiosus, în favoarea filozofului punctual, glisat pe interpretarea momentelor epicizate. Această caldă confesiune „in personalia” este cu vector clar spre trecere, un discurs singur, un unic text dedicat, în ecuația mamă-fiu, pământ-om, aceleiași ființe: „...cea mai prezentă, în imensa-i absență, e mama”. Flash-uri, parcă fotografieri vii, filmări de sentimente - „Mama stă-ntinsă pe catafalc”, „ce-aș face, oare, /dacă mamei
EUGEN DORCESCU- POETUL ÎNTRE CRITICA LITERARĂ ȘI NECUNOSCUT de CRISTINA ŞTEFAN în ediţia nr. 1801 din 06 decembrie 2015 by http://confluente.ro/cristina_stefan_1449404798.html [Corola-blog/BlogPost/369205_a_370534]
-
motto-ul acestui volum- sinteză a operei poetice de până acum, distinsul professor, doctor în filologie, se află la vârsta biologică propice exprimării existențialiste și la apogeul creației menite reflecțiilor interpretate hermeneutic Cele 111 poezii au ca incipit prologul unui discurs liric unitar, o confesiune despre și cu Dumnezeu, poezii de esență a limpidității contemplative vieții parcurse între capetele segmentului destinat, la final, regăsirea înțeleasă divin iar în parcurgerea acestui itinerar aflăm reperele sugerate determinant existențialist. Ce este important să vezi
EUGEN DORCESCU- POETUL ÎNTRE CRITICA LITERARĂ ȘI NECUNOSCUT de CRISTINA ŞTEFAN în ediţia nr. 1801 din 06 decembrie 2015 by http://confluente.ro/cristina_stefan_1449404798.html [Corola-blog/BlogPost/369205_a_370534]