1,136 matches
-
Iran ancien, Presses Universitaires de France, Paris, 1962, pp. 275-276. Vezi și infra, scrisoarea XXIII, nota 1 (p. 250). 3. Kasten Anders Rönnow (1897-1943): profesor de indologie și indo-europenistică la Universitatea din Uppsala. I s-a publicat o singură carte, disertația de doctorat susținută la Uppsala, Trita Âptya, eine vedische Gottheit, UUÅ, 1927, dar numeroase articole de referință în periodice de orientalistică prestigioase: „Zur Erklärung des Pravargya, des Agnicayana und der Sautr³manș”, MO 23 (1929); „Die Verse der Sarpar³jñș, Rigveda 10
[Corola-publishinghouse/Science/2332_a_3657]
-
vorbesc, și ele, despre piatra filosofală în termeni simbolici. I-am arătat mica noastră bibliotecă a seminarului și, plimbându-se, mi-a explicat că Marele Alchimist al epocii noastre este totuși un anume Mircea Eliade»” - Jurnal, 22 octombrie 1961. 2. Disertația susținută de Wikander pentru obținerea catedrei de sanscrităși gramatică comparată de la Uppsala avusese ca temă „numele metalelor”. În Arhiva SW (box 1470) s-a păstrat una dintre ciornele preliminare formei finale, intitulată „Indo-europeiska metallnamn”, manuscris dactilo, de 18 pagini, cu
[Corola-publishinghouse/Science/2332_a_3657]
-
eternitate derizorie numită posteritate. Doamna Roland i s-a încredințat. Această imprudență și-a primit lecția. Posteritatea citează adesea fraza doamnei Roland, dar uită să-și spună părerea. Doamna Roland îi este indiferentă posterității. NU ÎNCERCĂM SĂ FACEM AICI O DISERTAȚIE ASUPRA MORALEI. AM VĂZUT OAMENI CU PUTERNICE CONVINGERI MORALE FĂCÂND LUCRURI RELE ȘI CONSTAT ÎN FIECARE ZI CĂ ONESTITATEA NU ARE NEVOIE DE REGULI. OMUL ABSURD NU POATE ADMITE DECÂT O SINGURĂ MORALĂ, ACEEA CARE NU SE DESPARTE DE DUMNEZEU
[Corola-publishinghouse/Science/85119_a_85906]
-
încă ezită să treacă la o mentalitate transmodernă, singura în stare să aducă o schimbare pozitivă pentru ambele lumi, aflate în sângeros conflict sub stindardul terorismului: "În orice caz, aceasta înseamnă că analiza europeană a Islamului trebuie să treacă peste disertațiile monodimensionale precum cele despre <<conflictul civilizațiilor>> sau <<sfârșitul istoriei>>". 6. Creștinism și transmodernism. Am văzut cum ar putea răspunde religia islamică la noile provocări ale istoriei, în epoca transmodernă, dar încă sufocată de sechelele moderniste și postmoderniste. Bineînțeles, civilizații afine
[Corola-publishinghouse/Science/1565_a_2863]
-
parte din Direcția sanitară a minelor. Puțin cunoscută, activitatea literară și culturală a lui P. impresionează nu prin volum, ci prin îndrăzneala cu care sunt abordate domenii încă ignorate la acea vreme. Prima încercare de folclor comparat este, la noi, disertația lui de doctor în medicină. Preocupat să combată practici dăunătoare sănătății, el include un bogat material documentar asupra riturilor populare de înmormântare din toate provinciile locuite de români, comparându-le cu cele ale romanilor, grecilor și slavilor. Sunt citate surse
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288971_a_290300]
-
Dimitrie Cantemir și Del Chiaro. Vechimea, stadiul primitiv al materialului înregistrat sporesc interesul lucrării, în care se demonstrează romanitatea folclorului nostru. În 1827, prefațând Psaltirea prorocului și împărat David a lui I. Prale, dă o schiță a istoriei literaturii române. Disertație despre tipografiile românești în Transilvania și învecinatele țări de la începutul lor până la vremile noastre(1838) face cunoscute vechi centre tipografice și cărțile care au apărut aici, constituindu-se în cea dintâi încercare autohtonă de bibliografie. Înainte de această disertație nu erau
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288971_a_290300]
-
literaturii române. Disertație despre tipografiile românești în Transilvania și învecinatele țări de la începutul lor până la vremile noastre(1838) face cunoscute vechi centre tipografice și cărțile care au apărut aici, constituindu-se în cea dintâi încercare autohtonă de bibliografie. Înainte de această disertație nu erau cunoscute tipografiile de la Uniev, Sâmbăta Mare, Cluj. Ideile expuse în prefața ei sunt foarte aproape de programul de mai târziu al „Daciei literare”. P. vorbește despre „neapărata trebuință de a cunoaște istoria națiunei și literatura națională”; el vrea să arate
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288971_a_290300]
-
Michaeli Moger, Cluj, 1808; Elegia [...] Georgio Banffi, Cluj, 1808; Elegia [...] Emerico Wass, Cluj, 1809; Elegia ad inclytos status, Cluj, 1810; Elegia de laudibus Medicinae, Viena, 1813; Elegia Francisco Primo, Viena, 1814; Dissertatio inauguralis historico-medica de funeribus plebeiis daco-romanorum, Viena, 1817; Disertație despre tipografiile românești în Transilvania și învecinatele țări de la începutul lor până la vremile noastre, Sibiu, 1838; ed. îngr. și introd. Eva Mârza și Iacob Mârza, Alba Iulia, 1995. Repere bibliografice: Pop, Conspect, II, 280-287; I. Mușlea, Viața și opera doctorului
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288971_a_290300]
-
guvernului care nu sunt sprijinite de un asemenea consens sunt considerate lipsite de autoritate (without authority). O altă problemă aflată în centrul unei asemenea dezbateri se referă la formele cele mai potrivite pentru exercitarea puterii executive. În acest cadru, renumita disertație a lui Montesquieu asupra separării și echilibrului puterilor (1748) constituie expresia cea mai valoroasă a dezbaterii iluministe despre formele guvernării. Ea cuprindea principiile din care se vor inspira, la scurtă vreme, Constituția Statelor Unite ale Americii în 1787 și Declarația drepturilor omului în
by Cristina Dallara [Corola-publishinghouse/Science/1090_a_2598]
-
ș.a. Publicistica lui, alcătuită din articole politice și culturale și destinată să susțină în termeni ponderați, cu argumentare pertinentă, drepturile românilor transilvăneni, nu și-a păstrat, cu trecerea timpului, interesul pe care îl trezea în anii de la începutul secolului. O „disertație”, Poetul Coșbuc, din 1897, este demnă de menționt prin faptul că D. încearcă, între primii comentatori, o privire generală asupra activității scriitorului. „Schițele ușoare”, cum potrivit își caracterizează singur proza strânsă în volum sub titlul Floricele de câmp (1904), sunt
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286824_a_288153]
-
poezia modernă, în teoretizările pe marginea vârstelor și chipurilor modernității, clasicismul este invocat ritual cu funcție de element ab quo: din punctul fix de observație al acestuia, devine posibilă percepția optimă asupra diferirii creatoare și asupra normelor sale labile. De altfel, disertația de doctorat a lui C., dezvoltată la publicarea în volum, demonstrează că logica poeziei moderne contrazice radical în primul rând axiomele clasice ale limbajului poetic: funcția imitativă și simpla valoare instrumentală. Pornind de aici, drumul poeziei va depăși un alt
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286042_a_287371]
-
științifice. Iată ce ne spune Claude Levi-Strauss, unul dintre cei mai mari antropologi ai secolului nostru, despre consecințele difuzării studiilor psihanalitice în Franța, între 1920-l930: "Datorită lor am înțeles că antinomiile statice în jurul cărora ni se sugera să ne construim disertațiile filosofice și, mai târziu, lecțiile- rațional și irațional, intelectual și afectiv, logică și prelogică se reduceau la un simplu joc gratuit. Exista, în primul rând, dincolo de rațional, o categorie mai importantă și mai temeinică, aceea a semnificativului, expresia cea mai
Semn și interpretare by Aurel Codoban [Corola-publishinghouse/Science/295577_a_296906]
-
de țară nepermițând memorialistului o documentare riguroasă. În străinătate și-a încercat condeiul și în proza propriu-zisă, în romanul Vulpea roșcată. Apărută la București, în 1996, cartea este o evocare romanțată a Elenei Lupescu, ticsită de comentarii ale autorului, de disertații despre literatură și muzică. Stilul lui Ș., observă Alex. Ștefănescu, „nu are totuși fluența, superficialitatea antrenantă, capacitatea de a crea rapid impresia de viață proprii scrisului lui Cezar Petrescu”. SCRIERI: Imagini și cugetări duminecale, București, 1930; La ribellione di un
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289605_a_290934]
-
de otravă), Gherasim Luca (Tragedii care vor trebui să se întâmple, Aceasta nu e decât o încercare) și Geo Bogza (Poemul servitorului Teofil). În pagina a patra Geo Bogza alcătuiește rubrica „Evenimente, cărți, oameni”, ce conține, pe lângă o extinsă „mărturisire” - disertație pe marginea distanței care separă deșteptăciunea de prostie (Câteva rânduri împotriva deșteptăciunii), și o scrisoare de solidaritate adresată lui Mircea Grigorescu la demisia sa de la revista „Criterion”, însemnări despre André Gide, despre vizita lui Léon Pierre Quint în România și
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290523_a_291852]
-
de apologetul său, Manolache Drăghici 19, nu putea să nu aprobe o asemenea inițiativă, menită a asigura capitalei "o nouă înfrumusețare, iar vieții sociale a publicului un plăcut centru de întrunire"20. În primăvara anului 1843, acest proiect a prilejuit disertația profesorului dr. C. Vârnav, în cadrul ședinței publice a Academiei Mihăilene din 28 martie, pe tema "folosului cel mântuitor și a înrâuririi ce au băile și înotarea asupra sănătății omului", ambele texte (proiect și disertație) fiind publicate împreună în paginile revistei
[Corola-publishinghouse/Science/1576_a_2874]
-
anului 1843, acest proiect a prilejuit disertația profesorului dr. C. Vârnav, în cadrul ședinței publice a Academiei Mihăilene din 28 martie, pe tema "folosului cel mântuitor și a înrâuririi ce au băile și înotarea asupra sănătății omului", ambele texte (proiect și disertație) fiind publicate împreună în paginile revistei transilvănene " Foaie pentru minte, inimă și literatura"21. Dar, în pofida înaltelor încuviințări dobândite și a reacțiilor entuziaste în rândul publicului avizat, proiectul acelei "școale de înotare, având împregiurul ei cămări pentru scăldătoare dupre cum
[Corola-publishinghouse/Science/1576_a_2874]
-
și, prin urmare, a face patriei lor însămnătoare slujbe. K. MIHAILIK de HODOCIN, Director Shoalei de Arte și Meșteșuguri 3 Proiect pentru băi publice și o shoală de înotat 2 de K. Mihailik de Hodocin Director Shoalei de Arte și Disertația despre folosul unui asemene așezământ, cetite în seanță publică a Academiei din 28 mart<ie>, Iași, la Institutul Albinei, 1843 Băi publice și o shoală de înotat Între institutele de educație și de sănătate, scăldătoarele publice și shoalele de înotare
[Corola-publishinghouse/Science/1576_a_2874]
-
privirea sănătății ar fi foarte folositoare, capitalia ar câștiga o nouă înfrumusețare, iar viața soțială a publicului, un plăcut centru de întrunire. Pentru a dovedi folosul cel mântuitor și înrâurirea ce au băile și înotarea asupra sănătății omului, împărtășim următoarea disertație a d<umisale> profesorului doctor aga C. Vârnav. Cinstitul Sfat Administrativ, prețuind asemenea temeiuri, au supus Preî<nălțatului> Domn, prin anafora, acest proiect, carele au câștigat și luminata întărire, încât au rămas a se pune în lucrare de Eforia capitaliei
[Corola-publishinghouse/Science/1576_a_2874]
-
a d<umisale> profesorului doctor aga C. Vârnav. Cinstitul Sfat Administrativ, prețuind asemenea temeiuri, au supus Preî<nălțatului> Domn, prin anafora, acest proiect, carele au câștigat și luminata întărire, încât au rămas a se pune în lucrare de Eforia capitaliei. Disertație asupra scăldătoarei reci și asupra înotului Precum nu putem tăgădui că sănătatea omului este cel mai scump dar ceresc care se revarsă asupra noastră, de asemene nu putem tăgădui că sănătatea trupului atârnă de la puterea sa. Un mijloc, deci, care
[Corola-publishinghouse/Science/1576_a_2874]
-
Publice. Moldova, dosar 36/ 1852, f. 7. 14 SJIAN, Departamentul din Lăuntru, tr. 1772, op. 2020, dosar 3459, f. 22. 15 Proiect pentru băi publice și o shoală de înotat, de K. Mihailik de Hodocin, Director Shoalei de Arte și disertația despre folosul unui asemene așezământ, cetite în seanța publică a Academiei din 28 mart., Institutul Albinei, Iași, 1843, p. 3 (anexa I/3). 16 SJIAN, Departamentul din Lăuntru, tr. 1772, op. 2020, dosar 3459, f. 23. 17 Augustin Scriban, Dicționarul
[Corola-publishinghouse/Science/1576_a_2874]
-
Ideea eternalismului a făcut mai ușoră avansarea de către scriitori a alternativelor creștin-epicuriene și creștin-stoice (împreună cu aceea creștin-platonistă). Problemă creării lumii a devenit centrul gândirii filosofilor umaniști Gemistus Pletho, George din Trebizonda, Cardinalul Bessarion, Marsilio Ficino și Pico della Mirandola. Sub disertațiile lor viu colorate se pot detecta din când în când neliniști (umaniste) asupra a ceea ce anticii credeau cu adevarat (Allen, 2007). La urma urmei, Averroes, ca și Orosius care i-a criticat pe istoricii păgâni, a crezut că toți filosofii
by WILLIAM J. CONNELL [Corola-publishinghouse/Science/989_a_2497]
-
o viață mai profund creștină, devenind subdiacon al Bisericii din Roma, sub papa Vigilius. în această calitate, a compus un poem epic, pe care îl vom examina acum, dedicat papei, în 544, și citit în public, așa cum se obișnuia în cadrul disertațiilor, la modă în timpul imperiului păgîn, timp de patru zile consecutive în Biserica San Pietro in Vincoli, bucurîndu-se de un mare succes. După acest moment, nu mai avem alte informații despre Arator. Așadar, Arator a scris un poem epic, Faptele Apostolilor
[Corola-publishinghouse/Science/2079_a_3404]
-
et le néo-chalcédonisme en Orient de 451 à la fin du VIe siècle”, în A. Grillmeier, H. Bacht (ed.), Das Konzil von Chalkedon I, Echter-Verlag, Würzburg, 1951, pp. 637-720; S. Helmer, Die Neuchalkedonismus. Geschichte, Berechtigung und Bedeutung eines dogmengeschichtlichen Begriffs (Disertație de doctorat), Rheinische Friedrich-Wilhelms-Universität, Bonn, 1962; W.H.C. Frend, The Rise of the Monophysite Movement, University Press, Cambridge, 1972; P.T.R. Gray, The Defense of Chalcedon in the East (451-553), Brill, Leiden, 1979; L. Perrone, La chiesa di Palestina e le
[Corola-publishinghouse/Science/2079_a_3404]
-
așa cum a demonstrat G. Dagron, această operă nu-i aparține lui Vasile. Bibliografie. Ediții: Omilii: PG 85, pp. 27-474; pentru celelalte cf. CPG IV, nr. 6656-6670; ediția omiliilor 7, 11, 31, 35: J.M. Tevel, De preken von Vasile von Seleucië, disertație, Vrije Univ. Amsterdam, 1990. Epistola enciclică: ACO II, 5, pp. 46-50. Viața și minunile Sfintei Tecla: G. Dagron, Vie et miracles de S. Thècle, Société des Bollandistes, Bruxelles, 1978. 13. Timotei Eluros Primul succesor al lui Chiril pe scaunul episcopal
[Corola-publishinghouse/Science/2079_a_3404]
-
dovadă și a faptului că temele propuse, de actualitate, au avut impact și s-au bucurat de receptare în rândurile cadrelor didactice universitare și preuniversitare și ale cercetătorilor. O parte din aceste materiale reprezintă fragmente din teze de doctorat sau disertații de master. Comitetul de referenți științifici implicat în selecția lucrărilor a fost format din: conf. dr. Felicia Dumas, Universitatea "Alexandru Ioan Cuza", Iași, România, lector univ. dr. Ana Sanduloviciu, Universitatea "Alexandru Ioan Cuza", Iași, prof. dr. Jan Goes, Université d
[Corola-publishinghouse/Science/1489_a_2787]