5,181 matches
-
îi duce și îi aduce zilnic - abonamentul lunar fiind de 300.000 de lei) sau studiază la Târgu Mureș (vin doar sâmbăta acasă) Există și o bibliotecă comunală (cu sediul lângă birtul satului), dar nu există un cămin cultural. În ceea ce privește dispensarul, acesta funcționează într-o clădire modernă, construită recent, prin intermediul ajutoarelor primite din afară. Deși dispensarul include și locuință pentru medic, nimeni nu a dorit să devină doctor permanent al comunei. În aceste condiții, medicul vine de la Luduș conform programului redus
[Corola-publishinghouse/Science/2221_a_3546]
-
studiază la Târgu Mureș (vin doar sâmbăta acasă) Există și o bibliotecă comunală (cu sediul lângă birtul satului), dar nu există un cămin cultural. În ceea ce privește dispensarul, acesta funcționează într-o clădire modernă, construită recent, prin intermediul ajutoarelor primite din afară. Deși dispensarul include și locuință pentru medic, nimeni nu a dorit să devină doctor permanent al comunei. În aceste condiții, medicul vine de la Luduș conform programului redus afișat la dispensar (câteva ore pe zi). Foto 2. Dispensarul din sat. Construită recent, clădirea
[Corola-publishinghouse/Science/2221_a_3546]
-
într-o clădire modernă, construită recent, prin intermediul ajutoarelor primite din afară. Deși dispensarul include și locuință pentru medic, nimeni nu a dorit să devină doctor permanent al comunei. În aceste condiții, medicul vine de la Luduș conform programului redus afișat la dispensar (câteva ore pe zi). Foto 2. Dispensarul din sat. Construită recent, clădirea este zugrăvită într-un albastru intens Ocupațiile oamenilor din sat Cultivarea pământului și creșterea animalelor Pentru marea majoritate a familiilor din Ațintiș, cultivarea pământului și creșterea animalelor reprezintă
[Corola-publishinghouse/Science/2221_a_3546]
-
ajutoarelor primite din afară. Deși dispensarul include și locuință pentru medic, nimeni nu a dorit să devină doctor permanent al comunei. În aceste condiții, medicul vine de la Luduș conform programului redus afișat la dispensar (câteva ore pe zi). Foto 2. Dispensarul din sat. Construită recent, clădirea este zugrăvită într-un albastru intens Ocupațiile oamenilor din sat Cultivarea pământului și creșterea animalelor Pentru marea majoritate a familiilor din Ațintiș, cultivarea pământului și creșterea animalelor reprezintă ocupațiile principale. Naveta este redusă prin restrângerea
[Corola-publishinghouse/Science/2221_a_3546]
-
unui gard etc. Claca presupune de obicei și delectarea cu un pahar de băutură și depănarea poveștilor. Bunul la care se lucrează poate fi individual sau colectiv. Una dintre experiențele de lucru de acest fel în satul Ațintiș este construirea dispensarului uman și a Monumentului Eroilor. Ele au fost inaugurate cu ocazia sărbătorii „Fiii Satului”, când au fost invitate la deschidere o serie de personalități actuale originare din sat. De asemenea, a existat muncă voluntară pentru împrăștierea pietrei pe drumurile colaterale
[Corola-publishinghouse/Science/2221_a_3546]
-
satele cu locuitori de religie reformată: acolo s-au construit grupuri sanitare pentru școli, grajduri ecologice etc., s-au acordat împrumuturi pe termen lung fără dobândă pentru microferme. În satul Ațintiș, ajutorul a fost destinat doar construirii monumentului și a dispensarului. Sătenii pomenesc despre faptul că s-a făcut muncă voluntară pentru aceste construcții și, în același timp, s-a folosit și munca celor care primesc ajutor social. În schimb, autoritățile au păreri contrare sătenilor în ceea ce privește munca voluntară în sat (casetele
[Corola-publishinghouse/Science/2221_a_3546]
-
vin, mănâncă acasă și pleacă la bufet... Sunt mese afară, mai joacă cărți, mai povestesc, (bărbat, studii superioare). O sărbătoare încă ținută în sat este „Fiii Satului”. Sărbătoarea s-a ținut ultima dată în 2003, când s-a inaugurat și dispensarul uman și Monumentul Eroilor (prin contribuția oamenilor și ajutorul financiar al olandezilor). Evenimentul a inclus un spectacol cu muzică populară în curtea școlii și discursuri ale fiilor satului. Există de asemenea hramul bisericii, sărbătoare tratată ca și celelalte cu slujbă
[Corola-publishinghouse/Science/2221_a_3546]
-
noi prezente), ceea ce au văzut la televizor îi îndreptățește să spună că satul nu este european, există diferențe între noi și ei. Unii menționează câteva dintre facilitățile pe care le are satul Ațintiș în comparație cu alte sate din România: școală, gaze, dispensar, farmacie. Ideea este că se poate și mai rău. Dar se poate și mai bine: ca în satele din alte țări europene. Caseta SEQ Caseta \* ARABIC 17. Argumente pentru care Ațintișul este un sat european „Este european din moment ce acum ai
[Corola-publishinghouse/Science/2221_a_3546]
-
și au dezvoltat chiar instituții a căror sustenabilitate a trecut deja proba vremurilor. Ciurda, vasele satului, banca țigănească, discuțiile de pe pajiștea din fața barului, existența clăcii, a aplicării către programe europene a autorităților sunt argumente pentru potențialul local de dezvoltare. Construirea dispensarului, a farmaciei, introducerea cablului TV, asfaltările, modernizarea școlii, plecarea a tot mai mulți copii spre liceele din oraș, plecarea unor săteni la muncă în străinătate reprezintă deja mărci ale dezvoltării satului în ultimi ani. Vom asista probabil la o transformare
[Corola-publishinghouse/Science/2221_a_3546]
-
îndreptățește să spună că satul lor nu este încă european. Cu toate acestea, sătenii sunt conștienți de îmbunătățirile din ultimul timp care au avut loc sat și menționează facilitățile pe care le are Ațintișul în comparație cu alte sate românești: școală, gaze, dispensar, farmacie, cablu TV, calculatoare, bibliotecă. Integrarea în Uniunea Europeană reprezintă și pentru ațintișeni, ca și pentru ceilalți săteni, un moment îngrijorător, dar și privit cu speranță. Temerile sunt mari mai ales pentru populația de vârsta a treia, numeroasă în satele românești
[Corola-publishinghouse/Science/2221_a_3546]
-
servicii (comerciale, medicale, în domeniul construcțiilor): „Sunt AF-uri și PF-uri care se ocupă cu serviciile în sat. La tăiat lemne are PF. Croitorese mai sunt; în domeniul construcțiilor mai sunt. Medicii au contract de comodat cu primăria. Este dispensar în Zerind și două cabinete medicale funcționează în dispensar. Avem farmacie” (femeie, secretara primăriei, 35 ani); „Avem poștă, stomatologie, zidari, mecanic auto și nu numai (...) Doi care se ocupă cu foraje” (preotul reformat, 49 de ani); „Câteva magazine private, doi
[Corola-publishinghouse/Science/2221_a_3546]
-
și PF-uri care se ocupă cu serviciile în sat. La tăiat lemne are PF. Croitorese mai sunt; în domeniul construcțiilor mai sunt. Medicii au contract de comodat cu primăria. Este dispensar în Zerind și două cabinete medicale funcționează în dispensar. Avem farmacie” (femeie, secretara primăriei, 35 ani); „Avem poștă, stomatologie, zidari, mecanic auto și nu numai (...) Doi care se ocupă cu foraje” (preotul reformat, 49 de ani); „Câteva magazine private, doi, trei dulgheri” (farmacist, 65 de ani); „Trei magazine, două
[Corola-publishinghouse/Science/2221_a_3546]
-
postul televiziunii naționale și posturile TV maghiare. b. O bună comunicare cu exteriorul: diferite forme de migrație (legături cu satele învecinate, cu centrele urbane din regiune și legături internaționale active). c. Legături puternice între săteni și instituțiile publice locale (primărie, dispensar, biserică) și regionale (consiliul județean, organizații politice județene). d. Legături active între săteni și liderii locali. e. O bogată experiență de întrajutorare și deschidere către comunitate. f. Infrastructura dezvoltată: telefonie fixă, acces la Internet, rețea de apă, rețea de gaze
[Corola-publishinghouse/Science/2221_a_3546]
-
aici, lângă București” (bărbat, 67 de ani); „Are populație multă, are administrație, conducerea e gospodară, oamenii sunt gospodari” (bărbat, 76 de ani); „Are piatră pe drum (bărbat, 22 de ani), suntem în România care este în Europa, avem administrație, moară, dispensar, farmacie” (bărbat, 77 de ani). Dacă în raport cu satele din Uniunii Europene, în general Tomșaniul, din motivele menționate mai sus, nu este considerat a fi întocmai un sat european, în raport cu alte sate din România, Tomșaniul, totuși „este european, că avem gaz
[Corola-publishinghouse/Science/2221_a_3546]
-
și drumuri totuși mai bunicele” (femeie, 45 de ani). Chiar dacă apreciază că satul este sau nu european, cei intervievați au declarat că mai sunt necesare câteva măsuri pentru ca acesta să ajungă la nivelul celor din țările vest europene: „Trebuie spital, dispensar dotat mai bine, mai mulți medici” (bărbat, 76 de ani); „Ar trebui să se asfalteze drumurile și șoseaua, că e plină de gropi” (bărbat, 22 de ani); „Ar trebui să se facă ferme și să se creeze locuri de muncă
[Corola-publishinghouse/Science/2221_a_3546]
-
prezent satul Tomșani „este foarte puțin european pentru că este abia începutul” (femeie, 57 de ani). Am întâlnit însă și opinia potrivit căreia Tomșaniul „e sat european pentru că sunt oameni gospodari, avem apă șla fântânăț, gaze, cablu, avem două mori, avem dispensar, poliție, primărie, magazine multe, avem poștă, ce mai vrei?” (femeie, 49 de ani). În opinia primarului, aspectele care fac ca satul Tomșani să fie unul european ar fi următoarele: „Face parte din Prahova și este bine așezat în județ, este
[Corola-publishinghouse/Science/2221_a_3546]
-
Susani și Săceni. Există un proiect pe SAPARD care este în așteptare. Acuma, primăria Traian Vuia, cu Mănăștur și Dumbrava au câștigat un proiect pe Fondul de Modernizare a Administrațiilor Publice Locale... Au fost și granturi mici pentru școli și dispensare care n-au avut apă... Centrul de Asistență Rurală Timiș a avut un program prin care am înființat Telecentrul cu finanțare de la Ambasada Marii Britanii și a Canadei” (învățător, 30 de ani). Inițiativele sătenilor din Traian Vuia se rezumă de cele mai multe
[Corola-publishinghouse/Science/2221_a_3546]
-
astfel că acesta a s-a sistat înainte de a începe. Ațintiș Mai multe aplicații nefinalizate și câteva reușite, toate vizând infrastructura. Comunitatea locală a fost însă puțin sau chiar deloc implicată. Pe de altă parte, există experiența ridicării unui nou dispensar și a unui monument prin contribuția sătenilor. Extinderea rețelei de apă a fost de asemenea realizată la inițiativa comunității și prin munca voluntară a localnicilor. Zerind Mai multe proiecte au fost implementate în ultimii ani, majoritatea implicând participarea efectivă a
[Corola-publishinghouse/Science/2221_a_3546]
-
instituție locală a acțiunii colective este selectarea anuală a ciobanului satului. Aproximativ 50 de gospodării (un sfert din sat) participă la dezbaterile respective, având o lungă tradiție. Câteva festivități au fost ocazional organizate în ultimi ani la inițiativa primăriei (deschiderea dispensarului, inaugurarea monumentului etc.), însă au avut mai degrabă un caracter formal, fără a atrage participarea locală. Există câteva instituții „informale” similare vecinătăților săsești localizate câteva sute de kilometri în sud: comunitatea locală are achiziționate farfurii și tacâmuri, mese de bănci
[Corola-publishinghouse/Science/2221_a_3546]
-
s-au manifestat puternic în timp. Alegerea ciobanului satului are o tradiție veche. La fel se întâmplă cu pajiștea din față principalei cârciumi din localitate, loc de întâlnire și dezbatere, un fel de „Poiană a lui Iocan”. Se adaugă noul dispensar și monumentul, ambele realizate cu contribuția comunității. Zerind Renovarea dispensarului, consolidarea digurilor de protecție la Criș, pietruirea drumurilor și alte câteva lucrări au fost realizate în anii ’90 cu participarea comunității. Ajutorarea celor aflați în nevoie este o regulă respectată
[Corola-publishinghouse/Science/2221_a_3546]
-
o tradiție veche. La fel se întâmplă cu pajiștea din față principalei cârciumi din localitate, loc de întâlnire și dezbatere, un fel de „Poiană a lui Iocan”. Se adaugă noul dispensar și monumentul, ambele realizate cu contribuția comunității. Zerind Renovarea dispensarului, consolidarea digurilor de protecție la Criș, pietruirea drumurilor și alte câteva lucrări au fost realizate în anii ’90 cu participarea comunității. Ajutorarea celor aflați în nevoie este o regulă respectată dintotdeauna. Potențialul (declarativ) de participare la proiecte viitoare Întrebați dacă
[Corola-publishinghouse/Science/2221_a_3546]
-
primarului în unele filme, fapt considerat ca fiind nepotrivit. Un alt tip de atitudine critică apare în Trifești (sat izolat), fiind legată de prezentarea unor imagini din sate care, în opinia celor intervievați, nu pot fi autentice: „Arăta acolo școli, dispensar, da’ parcă era oraș așa... nu sat. Oraș cu străzi, cu grădini... O școală lungă... Astea-s minciuni, eu nu le cred. Ăștia la televizor arată niște minciuni” sau: „Noi suntem săraci, suntem prea săraci pentru a intra în UE
[Corola-publishinghouse/Science/2221_a_3546]
-
culturale, de caritate, ale agricultorilor, ale pensionarilor etc.; - cor bisericesc, trupă de dansuri populare etc. Există proiecte de infrastructură, renovare etc. inițiate de comunitate (nu de primărie) sau realizate cu sprijin comunitar masiv: - construcție de poduri și podețe; - construcție de dispensar, cămin cultural sau renovarea acestora; - construcție de biserici; - introducere a gazului, apei curente etc. Tradiționalism/modernitate tradiționalism modernitate lipsa de planificare planificare lipsa de inițiativă, responsabilitate toleranta respect pentru ierarhii raționalizare aspirații reduse responsabilizare, autonomie evaluări nerealiste (mult mai pozitive
[Corola-publishinghouse/Science/2221_a_3546]
-
5%, conform datelor Recensământului populației din 2002. Cea mai mare parte din informațiile referitoare la starea infrastructurii medicale și a stării de sănătate a populației a fost oferită în cadrului unui interviu semistructurat de către unul dintre medicii generaliști arondați la dispensarul Trifești. În cazul datelor referitoare la sistemul de învățământ, acestea au fost oferite de către directorul școlii din localitate. Datele au fost oferite din statisticile anuale de către angajatul bibliotecii comunei Trifetști. Conform legii venitului minim garantat, beneficiarii de ajutor social sunt
[Corola-publishinghouse/Science/2221_a_3546]
-
în țările dezvoltate printr-o cooperare strânsă, interdisciplinară între asistenți sociali, medici, psihologi pentru copii, psihiatri, asistente de ocrotire, poliție, parchet și instanțele judecătorești. Echipa interdisciplinară face parte din diverse departamente: servicii de asistență socială, servicii de sănătate - spitale, policlinici, dispensare -, secții de poliție etc. Competențele actorilor implicați sunt foarte clar stabilite. De asemenea, este nevoie să se dezvolte o strategie coerentă de prevenire, combatere și recuperare a copiilor abuzați, care să cuprindă: elaborarea unui cadru legislativ care să poată defini
Revista de asistență socială () [Corola-publishinghouse/Science/2154_a_3479]