978 matches
-
femei, apoi dispare. În față, drumul este blocat de un crater uriaș. Se opresc. Nu mai pot înainta. Cu ce naiba aruncă ăștia? Sar toți din mașină, înarmați cu lopeți și cazmale. Peste tot unde privești, doar dezastru. Bocete, tânguiri, strigăte disperate după cei dragi prinși sub dărâmături umplu strada cu o cutremurătoare jale. Etajele superioare ale unor clădiri rămase în picioare ard cu putere. Zdrențe înnegrite se așează încet pe carcasa unei mașini calcinate. Un cadavru atârnă grotesc de niște grinzi
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1514_a_2812]
-
labe se apropie de cel căzut. Mâinile lui întâlnesc o umezeală vâscoasă. Din rana deschisă, sângele curge cu putere ca dintr-o cișmea stricată. Îngrețoșat, își retrage mâinile fără să le privească. Iese grăbit, fuga se transformă într-o goană disperată prin labirintul străzilor pustii. E în viață dar, Dumnezeule, ce sinistru succes! Trece pe lângă cei căzuți fără alegere din unitățile care se înfruntaseră în ultimele zile. Sub ruine, se ghicesc multe alte trupuri. Duhoarea grea a cadavrelor în descompunere este
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1514_a_2812]
-
albi, roșii, conservatori, radicali, dumnealui este prețuitul domn Boerescu. [20 decembrie 1879] ["DE CÎTEVA ZILE SE PETREC... De câteva zile se petrec în secțiunile Senatului niște lucruri cari trebuiesc să facă și pe cei mai puțin pesimiști dintre români a dispera de viitorul acestei țări. Cestiunea pretinsei răscumpărări a căilor ferate a fost obiectul dezbaterilor secțiunilor; aceste nenorocite dezbateri s-au terminat și secțiunile au început a-și alege delegații, raportul va fi în curând înaintat Corpului și dezbaterea publică va
Opere 10 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295588_a_296917]
-
se lăsase dus, ridică iar prea târziu lopata. "Cu ăștia trebuie să fii atent, domne, filozofă el, însă îndîrjit, și într-adevăr a treia serie de trei care țâșniră curând îl găsi treaz și terciui doi dintre ei, care chițcăiră disperați la prima lovitură de lopată. După această victorie însă trecu mult timp și, nu mai ieși nici un șobolan. "Ăștia au plan fin de evadare, domne, zise Bacaloglu, trebuie să ne așteptăm la cine știe ce altă metodă ingenioasă, deși nu văd." "Chițcăitul
Cel mai iubit dintre pământeni by Marin Preda [Corola-publishinghouse/Imaginative/295609_a_296938]
-
monstrul pe care îl născuse vrusese s-o devore. Nu era un copil, ci un vârcolac, cu fața de brumă și părul mucezit. Bine că murise! Dar oare era adevărată și a doua afirmație a mamei, că fata asta fusese disperată când eu mă căsătorisem? Și că divorțase când divorțasem și eu? Nu cumva își omorâse și copilul? Nu trebuia pentru asta să-l arunce într-o copcă pe un râu înghețat, ca Margareta din Faust, ci era suficient să-i
Cel mai iubit dintre pământeni by Marin Preda [Corola-publishinghouse/Imaginative/295609_a_296938]
-
gât! ― Te-ai terminat? (Hicks îl fulgeră pe comteh, apoi își coborî ochii la Newt.) Putea să nu fi făcut acest efort. Era imposibil să ascunzi ceva acestui copil. Newt era calmă. Dacă respirația ei era sacadată, era din cauza alergării disperate către un adăpost și nu a fricii. Ea dădu din umeri ca un adult. ― Acuma, nu mai plecăm, așa-i? Ripley își mușcă buzele. ― Îmi pare rău, Newt. ― N-ai de ce, Ripley. Nu e din vina ta, răspunse copila, care
[Corola-publishinghouse/Imaginative/85118_a_85905]
-
așa. Ea zâmbi din nou și încheie: - Dacă ai să consulți memoria comună Gosseyn, ai să descoperi că noi am avut o discuție mai scurtă despre asta cu Gosseyn Doi. Memoria îi fu pusă imediat la dispoziție. Undeva, în timpul bătăliei disperate pentru salvarea planetei Venus, cei doi Prescott își încrucișaseră drumurile cu incredibil de activul Gosseyn Doi - care sărea dintr-o zonă dodecimală într-alta luptând aproape în fiecare loc în care ajungea. Așa că, atunci când cuplul își făcuse din nou apariția
[Corola-publishinghouse/Imaginative/85124_a_85911]
-
întări cu înduioșare Keller. Dar, știți, prințe, asta numai în vise și, ca să zic așa, când sunt cu curaj, însă în realitate nu-mi izbutește niciodată! Și de ce-o fi așa? N-am nici cea mai mică idee. — Nu dispera. Acum se poate afirma că ți-ai expus în fața mea toate dedesubturile; cel puțin, mi se pare că, la cele pe care mi le-ai povestit acum, nu se mai poate adăuga nimic, nu-i așa? — Nu se mai poate
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2007_a_3332]
-
Charles Darwin consideră frica ca stare emotivă caracteristică deopotrivă animalului și omului, ce ține de domeniul instinctual ca reacție emoțională rapidă la o agresiune externă, urmată de un act emoțional la fel de rapid tradus prin fugă, atunci când este posibil, sau luptă disperată pentru menținerea integrității organismului atunci când fuga nu este posibilă. Există și o consacrare folclorică a acestui tip de act emoțional surprinsă În expresia „fuga este rușinoasă dar e sănătoasă”. În 1887 Williams James definește emoția ca o reacție a organismului
Medicină şi societate by Valeriu Lupu, Valeriu Vasile Lupu () [Corola-publishinghouse/Science/1587_a_2935]
-
și plata salariaților. Sistemul va produce bolnavii de care are nevoie, pentru a-și justifica existența. În sistemul de învățământ sunt necesari elevi, studenți, pentru a forma norma cadrelor didactice. În urma rezultatelor slabe de la bacalaureat, unele instituții de învățământ superior, disperate de perspectiva pierderii normei didactice, i-au rechemat pe tinerii, care au trecut prin liceu și nu au luat bacalaureatul. La înscriere le-au promis că-i vor ajuta pe tineri să umple lacunele. Pe lângă obiectele de studiu ale facultății
APOCALIPSA ESTE ÎN DERULARE by NARIH IVONE () [Corola-publishinghouse/Science/810_a_1736]
-
burta femeii, oamenii întrerup continuitatea (veșnicia) vieții pe pământ, ce se transmite din părinți, în copii. După anul 1989, statul a cheltuit și cheltuiește mai mulți bani pentru copiii handicapați, decât pentru copiii sănătoși. Unii părinți, lipsiți de educație și disperați de sărăcie, își schilodesc copii, transformându-i în handicapați, ca să trăiască de pe urma lor. Nu trăiesc numai părinții de pe urma lor, ci și un întreg sistem finanțat de stat, care se ocupă de handicapați. Sistemul consumă mult mai mulți bani, decât handicapații
APOCALIPSA ESTE ÎN DERULARE by NARIH IVONE () [Corola-publishinghouse/Science/810_a_1736]
-
unul dintre cele mai active, lansând numeroae manifeste, așa cum a fost și acela din 1888, când se spunea: ”Muncitori! Numai voi stiți ce-i amarul, numai voi știți ce va să zică robia muncii, numai voi puteți să înțelegeți pe cei care, disperați de lipsă de nedreptate, s-au răsculat!” După înăbușirea răscoalelor țărănești, cu ajutorul armatei trimisă de guvernul conservator, s-a accentuat mișcarea muncitorească, în același timp începând și legături cu frații de peste Carpați, din Transilvania, în vederea unei lupte comune pentru câștigarea
Rădăcinile socialismului românesc by Nicolae Mavrodin () [Corola-publishinghouse/Science/91629_a_92995]
-
mai auzea un vuiet. deschid fereastra care dă spre stradă... era nemișcat totul chiar și luna aia grasă, însă era un vuiet infernal în jur... nu realizai de unde e, parcă stăteai sub motoarele unei rachete... ăla lătra în continuare ca disperatu... după vreun minut de când am deschis fereastra (nu mi-a venit să ies în curte), zgomotul s-a oprit brusc.... o să mă uit la știri... extratereștrii sau organizatorii care testau microfoanele pentru concertul lui red hot chili peppers bineînțeles că
Portocalele roșii de Sicilia by Rodica Dinulescu () [Corola-publishinghouse/Science/84984_a_85769]
-
ea va descuraja orice inițiativă personală, chiar genială, și va fi mai puternică decât milioanele de oameni între care noi am semănat discordia. Trebuie să conducem educația societăților creștine în așa fel încât mâinile lor să cadă într-o neputință disperată înaintea fiecărei afaceri care va cere inițiativă. Sforțarea care se exercită sub regimul libertății fără limite este neputincioasă, pentru că se izbește de sforțările libere ale altuia. De aici nasc dureroase conflicte morale, dezamăgiri, insuccese. Vom obosi atât pe creștini de
„Protocoalele” Înţelepţilor Sionului by Unknown () [Corola-publishinghouse/Science/852_a_1577]
-
noii orânduiri, cei care conduc această întreprindere imensă nu mai au timpul să-și ralieze disidenții, să-și convingă adversarii [...] Ei trebuie să lupte, să acționeze, iar pentru a-și păstra intactă întreaga lor forță de acțiune, pentru a nu dispera, ei îi cer morții să realizeze în jurul lor unanimitatea de care au nevoie [...] Când între ei apare cea mai mică dispută, este ca și cum Revoluția însăși ar fi periclitată. Moartea restabilește ordinea și permite continuarea drumului”. „Destinul noii orânduiri”, „forța de
Dicționarul comunismului by Stéphane Courtois () [Corola-publishinghouse/Science/1933_a_3258]
-
unei comunități de emoție cu care niște fracțiuni muncitorești se identifică - prin culturi și solidarități de atelier sau de uzină și printr-o utopie* - mai mult decât cu o doctrină rezervată militanților. „Cum pot oare milioane de muncitori în uzine, disperați în mii de întreprinderi, să fie subiectul unei astfel de înfăptuiri?” se întreba Raymond Aron în 1955. și, într-adevăr, adeziunea muncitorească la partidele comuniste a fost întotdeauna inegală, ca una provenind din matrice profesionale, teritoriale, culturale și memoriale fluctuante
Dicționarul comunismului by Stéphane Courtois () [Corola-publishinghouse/Science/1933_a_3258]
-
de semnificative când e vorba de conflictele ce stau la baza lumii civilizate, au fost acceptate. Susțineau idei opuse, dar evocau o emoție comună și din această cauză au jucat un rol în regruparea popoarelor occidentale în cele zece luni disperate de război pe care le mai aveau de îndurat. Atât timp cât cele Paisprezece Puncte se ocupau de viitorul neclar și fericit în care agonia se va fi sfârșit, conflictele reale de interpretare nu s-au manifestat. Existau planuri pentru stabilirea unui
Politica între națiuni. Lupta pentru putere și lupta pentru pace by Hans J. Morgenthau () [Corola-publishinghouse/Science/2126_a_3451]
-
constitutiv determinant al solidarității. Cum să fie autentic interesul pentru semeni fără iubirea de sine, care nu este, pentru Smith, decât o formă a simpatiei? Omul lui Smith are, Într-adevăr, așa cum notează pe bună dreptate Jean-Pierre Dupuy, „o nevoie disperată de semeni pentru a-și putea construi o identitate” (Dupuy, 1992, p. 152). Această nevoie de semeni stă la baza solidarității: „Oricare ar fi gradul de iubire de sine pe care i-l atribuim omului, există evident În natura sa
Dicționarul alterității și al relațiilor interculturale by Gilles Ferreol () [Corola-publishinghouse/Science/1934_a_3259]
-
și foarte distant. Administrația românească se îneacă literalmente în hârtie, în tone de hârtie, pe care niciodată nimeni nu se gândește să le recicleze, să facă din ele măcar hârtie igienică (extraordinară e faza cu Victor Rebengiuc, TVR, revoluționarii, nomenklaturiștii disperați după păstrarea obiectului iubit, puterea, și un singur sul de hârtie igienică!). Câte nu s-ar putea scrie despre această administrație românească! Chiar acum, cea de la registratură nu a vrut să-mi trimită două scrisori oficiale, pentru că nu aveam un
[Corola-publishinghouse/Journalistic/1949_a_3274]
-
să opinieze. Cam așa sună bârfele : că eu sunt o fată care merit mai mult, un băiat « în post mai mare », că probabil m-a părăsit celălalt - cei care știau de Alex. și de asta trebuie să fiu acum foarte disperată de mă mărit cu Liviu, de nu mai aștept alte partide mai strălucitoare etc. Spuneți, cât de rea poate fi lumea! Dumneavoastră știți că am avut și băieți « strălucitori », dar sufletul, comportarea lor n-a fost pe măsură. Întotdeauna te
Alexandru Mănăstireanu : corespondenţă by Ion N. Oprea () [Corola-publishinghouse/Memoirs/629_a_1301]
-
Senatul american a sprijinit revendicările grecilor asupra teritoriului din sudul acesteia. Date fiind relațiile proaste cu statele occidentale și consimțămîntul sovieticilor în privința dominației iugoslave, conducerea albaneză nu avea altă soluție decît cooperarea cu Belgradul. Țară extrem de săracă, Albania avea nevoie disperată de ajutor extern. Cele 26 de milioane de dolari primite de la UNRRA (Administrația de Ajutorare și Reabilitare a Națiunilor Unite) fuseseră de mare ajutor inițial, dar erau necesare ajutoare suplimentare și mai mari pentru refacere și dezvoltare economică. La început
Istoria Balcanilor Volumul 2 by Barbara Jelavich [Corola-publishinghouse/Science/960_a_2468]
-
constituiau încă o parte majoră a veniturilor statului. Păturile privilegiate ale populației erau experte în evaziunea fiscală și reușeau să se eschiveze de la a contribui la cheltuielile naționale cu sume proporționale cu veniturile lor. Sistemul de învățămînt, care avea nevoie disperată de o reformă radicală, era de asemenea sursa unor amărăciuni deosebit de răspîndite. Școlile și instituțiile de învățămînt superior sufereau de pe urma faptului că statul investea în educație doar 2,1 % din veniturile lui. Numai o mică parte a populației putea urma
Istoria Balcanilor Volumul 2 by Barbara Jelavich [Corola-publishinghouse/Science/960_a_2468]
-
sfera politică apare întotdeauna ca un proces destul de complicat. Apare de obicei sub trei forme: Înfrîngerea 1) o înfrîngere politică a militarilor, deseori rezultat al unei înfrîngeri militare, așa cum s-a întîmplat cu junta greacă în 1974 (în tentativa sa disperată de anexa Ciprul) și cu generalii argentinieni în 1982 (în războiul împotriva Marii Britanii pentru cucerirea insulelor Falkland-Malvine); sau prin delegitimare electorală, ca în Chile în 1988 (în urma referendumului popular care i-a negat lui Pinochet continuarea mandatului prezidențial); Dezangajarea 2
Curs de ştiinţă politică by Gianfranco Pasquino () [Corola-publishinghouse/Science/941_a_2449]
-
câți erați în toată delegația? D. T.: România avea delegație mare, din câte știu eu, dar se poate verifica și în documente, au fost peste 100 de oameni. Era un avion doar cu noi, special. Și Nadia chiar făcea gesturi disperată în aeroport: "Dom'le, dom'le, cine-mi dă și mie niște bani? Vreau să-mi iau Toblerone!". Vă dați seama că nu ne dădea în avion mare lucru. O gustare, acolo. Nea Gică, fâstâcit, a căutat prin buzunare câțiva
Două decenii de comunism în Iașul universitar by Sorin Bocancea, Doru Tompea () [Corola-publishinghouse/Science/84949_a_85734]
-
a fost niciodată satisfăcută. Dar o calamitate ce a lovit satul ne-a dat speranțe. Un cocostîrc afurisit se nărăvise la puii de găină și îi înfuleca lacom ca pe găluște. Toată vigilența era în zadar și gospodinele satului erau disperate. Noi aruncam cu pietre și ciomege, dar totul era în van. De data asta treaba era groasă și o delegație solicită ajutorul vînătorului. N-am voie, oameni buni. Berzele sînt ocrotite. Dar nouă cine ne ocrotește puii? N-am voie
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1487_a_2785]