1,412 matches
-
mergând pe fața anterioară a canalului digital al TFLP. Avansarea obținută poate fi considerabilă, mai ales dacă AIF (articulația interfalangiană) este flectată. Dacă lamboul este suturat distal la unghie, este preferabilă fixarea sa suplimentară cu un ac transfixiant la falanga distală pentru a preveni deformarea patului ungheal. 5. Lamboul O’Brien În scopul evitării redorilor în flexie ale AIF pe care le poate determina tehnica Moberg-Snow, O’Brien propune ridicarea de pe fața volară a policelui a unui lambou bipediculat „în insulă
Capitolul 14: TRAUMATISMELE MÂINII. In: Chirurgie generală. Vol. I. Ediția a II-a by Conf. Dr. Teodor Stamate () [Corola-publishinghouse/Science/751_a_1210]
-
grăsimea perivasculară ce conține micile venule volare ce asigură drenajul lamboului. Zona donatoare a lamboului dacă este de mici dimensiuni poate fi lăsată la epitelizare secundară, sau poate fi grefată. O indicație particulară a lamboului O’Brien o constituie amputațiile distale ale policelui la care există segmentul distal, dar la care replantarea este imposibilă tehnic. Mantero și Bertolotti au descris posibilitatea exciziei țesutului pulpar de pe segmentul amputat, atașarea simplă a complexului falangă matrice unghealăperionixis prin osteosinteză și sutură la bontul proximal
Capitolul 14: TRAUMATISMELE MÂINII. In: Chirurgie generală. Vol. I. Ediția a II-a by Conf. Dr. Teodor Stamate () [Corola-publishinghouse/Science/751_a_1210]
-
intrinsecă pentru flexia AMF. De la nivelul antebrațului, cele 8 tendoane flexoare digitale împreună cu cel al policelui și cu nervul median trec prin canalul carpian, fiind incluse în teci sinoviale, dintre care cele ale policelui și auricularului ajung până la nivelul inserției distale. Indexul, mediusul și inelarul au teci sinoviale independente la nivelul degetelor. Aceste teci au conformația unor saci cu doi pereți, unul visceral și altul parietal și conțin lichid sinovial cu rol nutritiv pentru tendoane De la nivelul pliului de flexie AMF
Capitolul 14: TRAUMATISMELE MÂINII. In: Chirurgie generală. Vol. I. Ediția a II-a by Conf. Dr. Teodor Stamate () [Corola-publishinghouse/Science/751_a_1210]
-
de Weber, lichidul sinovial difuzează printre tenocite, după care este eliminat prin sistemul vascular dorsal. Clasificarea nivelului leziunilor tendoanelor flexoare propusă de Verdan și Michon împarte traiectul tendinos în 5 zone (fig. 14.12). Zona I se întinde de la inserția distală a TFP (tendon flexor profund), până la inserția TFS (tendon flexor superficial). Zona II („no man’s land”), se întinde de la inserția TFS până la intrarea în canalul digital. Zona III se întinde proximal până la inserția lombricalilor, zona IV este localizată la
Capitolul 14: TRAUMATISMELE MÂINII. In: Chirurgie generală. Vol. I. Ediția a II-a by Conf. Dr. Teodor Stamate () [Corola-publishinghouse/Science/751_a_1210]
-
a vinculelor. 14.3.2. DIAGNOSTIC Leziunile complete ale tendoanelor flexoare digitale sunt ușor de diagnosticat prin impotența funcțională pe care o determină. Testarea tendonului flexor profund este realizată menținând celelalte articulații digitale în extensie completă și solicitând mobilizarea falangei distale, la fel ca și leziunea flexorului lung al policelui. Testarea unei leziuni izolate a flexorului comun superficial al unui deget din seria III-V se realizează menținând celelalte degete în extensie completă pentru a inactiva tendonul flexorului comun profund (fig
Capitolul 14: TRAUMATISMELE MÂINII. In: Chirurgie generală. Vol. I. Ediția a II-a by Conf. Dr. Teodor Stamate () [Corola-publishinghouse/Science/751_a_1210]
-
ale TFS și TFP pe care se trece câte un fir de sutură. Prin plaga digitală se introduce în canalul digital un tub de silicon care se extrage la nivelul inciziei palmare, pe care se ancorează tendoanele flexoare. Prin retragerea distală a tubului, cele două tendoane sunt readuse la nivelul inciziei digitale unde se efectuează tenorafia. 14.3.3.3. Tehnica tenorafiei Toaleta chirurgicală a tendoanelor secționate trebuie să fie minimă, utilizând de preferință bisturiul pentru a evita efilarea capetelor. Manipularea
Capitolul 14: TRAUMATISMELE MÂINII. In: Chirurgie generală. Vol. I. Ediția a II-a by Conf. Dr. Teodor Stamate () [Corola-publishinghouse/Science/751_a_1210]
-
în canalul digital și a putea efectua tenorafia în absența oricărei tensiuni, extremitățile tendoanelor se fixează la canalul digital cu ace de seringă trecute eventual și transcutanat. Deschiderea canalului digital se face prin incizii în „L”, una proximală și una distală, care la sfârșitul tenorafiei vor fi suturate. Toate tehnicile de tenorafie utilizate în prezent constau din pasajul unui fir central la care se adaugă un surjet epitendinos (fig.14.16). Cu excepția tehnicii Tsuge, în toate metodele nodul este localizat la
Capitolul 14: TRAUMATISMELE MÂINII. In: Chirurgie generală. Vol. I. Ediția a II-a by Conf. Dr. Teodor Stamate () [Corola-publishinghouse/Science/751_a_1210]
-
cel de PDS 6-0. Rolul său nu este numai de a elimina orice neregularitate de contur la nivelul linei de sutură pentru a permite alunecarea, dar contribuie semnificativ și la rezistența tenorafiei. Pentru leziunile TFP sau TFLP la nivelul falangelor distale este necesară reinserția tendonului. Pentru aceasta pe capătul proximal al tendonului se trece un fir prin tehnica Bunnel ale cărui capete sunt trecute transosos și transungheal, unde sunt legate peste o buletă (fig. 14.17). 14.3.3.4. Îngrijirea
Capitolul 14: TRAUMATISMELE MÂINII. In: Chirurgie generală. Vol. I. Ediția a II-a by Conf. Dr. Teodor Stamate () [Corola-publishinghouse/Science/751_a_1210]
-
extensor, între ele și bandeleta centrală aflânduse bandeletele transverse, cunoscute și sub denumirea de dosiera interosoșilor. Bandeletele laterale ale aparatului extensor trec de o parte și de alta a AIFP, continuându-se distal pentru a se insera pe baza falangei distale (fig. 19). Pe fața dorsală a falangei medii, cele două bandelete sunt interconectate prin fibre transversale constituind ligamentul triunghiular Stack. Extensia AMF policelui este asigurată de extensorul scurt al policelui. La extensia articulației interfalangiene contribuie, pe lângă extensorul lung, și sistemul
Capitolul 14: TRAUMATISMELE MÂINII. In: Chirurgie generală. Vol. I. Ediția a II-a by Conf. Dr. Teodor Stamate () [Corola-publishinghouse/Science/751_a_1210]
-
majoritatea autorilor optează pentru tratament ortopedic, printr-o imobilizare în hiperextensie cu o atelă volară sau chiar cu un mic aparat ghipsat circular ce prinde doar AIFD și care se menține 6 săptămâni. Avulsiile unor mici fragmente osoase din inserția distală a aparatului extensor sunt tratate de asemenea ortopedic, dar când fragmentul este de dimensiuni mai mari se indică tratamentul chirurgical. După un abord în "H" pe fața dorsală a AIFD, se reduce fragmentul și se menține fie prin reinserția tendonului
Capitolul 14: TRAUMATISMELE MÂINII. In: Chirurgie generală. Vol. I. Ediția a II-a by Conf. Dr. Teodor Stamate () [Corola-publishinghouse/Science/751_a_1210]
-
fi lăsată liberă. În cazul plăgilor tratamentul constă în sutura directă. Dacă există un defect de substanță, este indicată reconstrucția primară, având la dispoziție mai multe tenoplastii (fig. 14.22). Tehnica de dedublare-reflectare Snow folosește un lambou tendinos cu baza distală croit din bandeleta centrală la nivelul falangei proximale (fig.14.22 A), în timp ce procedeul Foucher “în limbă de pisică” constă în dedublarea tendonului EDC pe fața dorsală a mâinii. Dacă bandeletele laterale sunt intacte, poate fi aplicat și procedeul Aiache
Capitolul 14: TRAUMATISMELE MÂINII. In: Chirurgie generală. Vol. I. Ediția a II-a by Conf. Dr. Teodor Stamate () [Corola-publishinghouse/Science/751_a_1210]
-
bază creșterea fibrelor nervoase din bontul proximal în cel distal ce este inițiat de restabilirea continuității nervoase. La om viteza medie de regenerare este de 2,5 mm/zi în partea superioară a antebrațului, 2 mm/zi în 1/3 distală și de 1 mm/zi la pumn și degete. 14.5.3. DIAGNOSTIC Orice plagă localizată pe proiecția cutanată a unui trunchi nervos trebuie cercetată clinic pentru evidențierea unei posibile leziuni nervoase, ceea ce influențează decizia terapeutică. Leziunile nervilor periferici se
Capitolul 14: TRAUMATISMELE MÂINII. In: Chirurgie generală. Vol. I. Ediția a II-a by Conf. Dr. Teodor Stamate () [Corola-publishinghouse/Science/751_a_1210]
-
distal este incertă; diametrele GF mixte sunt mult diferite între proximal și distal; numărul GF este mare, cu un diametru mic, necesitând mult material de sutură. Cea mai frecventă utilizare a suturii pe GF este pentru nervul ulnar în treimea distală a antebrațului, unde există o separare netă între GF senzitive, situate anterior, și cele motorii, posterioare. Practic tehnica tratează nervul cubital ca pe doi nervi, unul senzitiv și unul motor. Grefa de nerv reprezintă modalitatea tehnică de rezolvare a unui
Capitolul 14: TRAUMATISMELE MÂINII. In: Chirurgie generală. Vol. I. Ediția a II-a by Conf. Dr. Teodor Stamate () [Corola-publishinghouse/Science/751_a_1210]
-
1/8 din circumferința tegumentului, este lipsită de orice conexiune vasculară (arterială sau venoasă) fiind sortită, de asemenea, necrozei. O a treia entitate nosologică este devascularizarea posttraumatică care constă în întreruperea aportului de sânge arterial prin axele nutritive ale extremității distale a unui membru. Exemplul clasic pentru acest tip de leziune îl constituie plăgile tăiate de pe fața volară a degetelor mâinii cu secționarea ambilor pediculi vasculo-nervoși colatrerali digitali surse axiale nutritive a căror întrerupere determină ischemia și necroza falangelor distale. În
Capitolul 14: TRAUMATISMELE MÂINII. In: Chirurgie generală. Vol. I. Ediția a II-a by Conf. Dr. Teodor Stamate () [Corola-publishinghouse/Science/751_a_1210]
-
extremității distale a unui membru. Exemplul clasic pentru acest tip de leziune îl constituie plăgile tăiate de pe fața volară a degetelor mâinii cu secționarea ambilor pediculi vasculo-nervoși colatrerali digitali surse axiale nutritive a căror întrerupere determină ischemia și necroza falangelor distale. În toate aceste trei tipuri de leziuni, fără reconstrucția de urgență a axelor vasculare nutritive arteriale și, după caz, a celor de retur, necroza cu consecințe mutilante a segmentului aflat distal de leziune este iminentă. 14.6.2. PRIMUL AJUTOR
Capitolul 14: TRAUMATISMELE MÂINII. In: Chirurgie generală. Vol. I. Ediția a II-a by Conf. Dr. Teodor Stamate () [Corola-publishinghouse/Science/751_a_1210]
-
asociate (fracturi, plăgi). După scoaterea de la locul accidentului va fi transportat împreună cu segmentul amputat la primul eșalon medical. 14.6.2.2. Atitudinea față de bontul proximal Depinde de nivelul amputației. Oprirea sângerării prin pansament compresiv și poziție elevată în leziunile distale de articulația pumnului, iar în leziunile situate proximal de aceasta, prin garou hemostatic (notând exact ora montării) și chiar clamparea vaselor, la nevoie, deși manevra induce o pierdere de lungime arterială și/sau venoasă care pote complica tentativa de reconstrucție
Capitolul 14: TRAUMATISMELE MÂINII. In: Chirurgie generală. Vol. I. Ediția a II-a by Conf. Dr. Teodor Stamate () [Corola-publishinghouse/Science/751_a_1210]
-
vasculare sau chiar contraindică replantarea. 14.6.4.1.2. Indicațiile replantărilor Scopul replantărilor este de a restabili funcția extremității, mai bine decât o proteză. a. Indicații absolute: copil; police; police + unul sau mai multe degete; antebraț în 1/3 distală; transcarpiană; transmetacarpiană 1-5 sau 2-5; baza primei falange a degetelor din seria 2-5; mână paucidigitală. b. Indicații relative: treimea medie a brațului; treimea proximală a antebrațului; un singur deget la nivelul falangei 2 dintre degetele 2-5; considerente cosmetice și ocupationale
Capitolul 14: TRAUMATISMELE MÂINII. In: Chirurgie generală. Vol. I. Ediția a II-a by Conf. Dr. Teodor Stamate () [Corola-publishinghouse/Science/751_a_1210]
-
degetului replantat (lipitoarea biochimică). Apariția sângerării în fereastra dermică oferă certitudinea reperfuzării normale a degetului replantat. 6. Anastomozele venoase: În principiu, pentru fiecare arteră reconstruită trebuie refăcute două vene. Venele sunt structurile cel mai greu de identificat. Pentru identificarea venelor distale, fie se spală arterele cu ser heparinat numai în replantările înalteși se urmărește pe unde apare jetul de retroflux, fie se face mai întâi anastomoza arterială urmărind venele care se vor umple cu sânge. Pentru identificarea venelor proximale, dacă acestea
Capitolul 14: TRAUMATISMELE MÂINII. In: Chirurgie generală. Vol. I. Ediția a II-a by Conf. Dr. Teodor Stamate () [Corola-publishinghouse/Science/751_a_1210]
-
Hiss. În cursul săptămânii a 5-a de viață intrauterine crestele bulbare și truncale fuzionează determinând segmentarea bulbului bulbus cordis și truncus arteriosus, iar într-un timp ulterior spiralarea aortei ascendente și a trunchiului pulmonar. Artera pulmonară stângă și segmentele distale ale arcului aortic comunică prin ductul arterial, derivat embriologic al arcului VI faringian. În momentul nașterii ductul arterial se contractă și devine atretic, persistând sub forma unui vestigiu embrionar numit ligament arterial (ligamentum arteriosum). Vena cardinală comună dreaptă și vena
Cordul : anatomie clinică by Horaţiu Varlam, Cristina Furnică, Maria Magdalena Leon () [Corola-publishinghouse/Science/744_a_1235]
-
stâng pe care îl drenează, și se termină în sinusul coronar. Vena coronară mijlocie trece superior în șanțul interventricular posterior, superficial de arteră, și primește tributare de la ventriculii drept și stâng și septul interventricular, pentru a se termina aproape de extremitatea distală a sinusului coronar. Vena cardiacă mică are originea pe marginea ascuțită a ventriculului drept trece în șanțul coronar drept și se unește cu extremitatea dreaptă a sinusului venos coronar. Venele cardiace anterioare în număr de 3 sau 4, de dimensiuni
Cordul : anatomie clinică by Horaţiu Varlam, Cristina Furnică, Maria Magdalena Leon () [Corola-publishinghouse/Science/744_a_1235]
-
unui procedeu tehnic. Ca și la sărituri, la aruncările atletice există raporturi de intercondiționare între fazele aruncării o anumită. I. Pregătirea pentru aruncare a) Priza asupra greutății se referă la modul cum se așează greutatea în mână sprijinită pe extremitatea distală a metacarpienelor, în principal ale degetelor arătător, mijlociu și inelar, degetele din margine sprijinind din lateral obiectul. Mâna este în ușoară flexie dorsală din articulația pumnului, dusă în partea dreaptă a gâtului pentru a sprijini greutatea așezată supraclavicular și submandibular
Atletism în sistemul educaţional by Liliana Mihăilescu, Nicolae Mihăilescu () [Corola-publishinghouse/Science/307_a_1308]
-
și ca probă de concurs la categ ătirea pentru aruncare ă ordine se face cu adiționare de forță aruncător, va fi și ținută în mână. Astfel, ea este așezată în mână, fiind sprijinită pe corpul ărtate, cât și pe extremitatea distală a acestora (r n de control. Elevul / sportivul ajunge în pozi uncarea mingii de oină Aruncarea mingii de oină este prevăzută în aria curriculară de e sport atât la învățământul primar cât și la cel gimnazial. Datorită greutății sale reduse
Atletism în sistemul educaţional by Liliana Mihăilescu, Nicolae Mihăilescu () [Corola-publishinghouse/Science/307_a_1308]
-
3.8); proeminența bontului osos distal (3.8) în cavitatea orală (ascensionat cca 4 - 5 mm); discontinuitatea arcadei dentoalveolare la nivelul 3.7 - 3.8, cu mobilitate osoasă anormală a mandibulei la acest nivel; hematom mucoasa planșeului oral (jumătatea stângă, distală); tulburări de masticație, deglutiție și fonație. Pe baza datelor din anamneză și examenul obiectiv, diagnosticul de probabilitate este: „Fractură de mandibulă unghi stâng, cu 3.8 în focar (agresiune)”. Elementele clinice care susțin acest diagnostic sunt: 1) discontinuitatea osoasă la
Chirurgie oro-maxilo-facială: prezentări de cazuri clinice. In: CHIRURGIE OROMAXILOFACIALĂ PREZENTĂRI DE CAZURI CLINICE by VIOLETA TRANDAFIR, DANIELA TRANDAFIR () [Corola-publishinghouse/Science/730_a_1027]
-
provenind din mediul urban, care s-a internat în Clinica Chirurgie Orală și Maxilo-Facială în urmă cu o zi, pentru următoarele motive: dureri spontane pretragiene drepte, accentuate de mișcările mandibulei; tulburare de ocluzie dentară prin inocluzie frontală și ocluzie prematură distală dreaptă; absența mișcărilor condilului mandibular drept în articulația temporomandibulară dreaptă; limitarea dureroasă a mișcărilor de deschidere a gurii. Antecedentele personale și heredocolaterale ale pacientului nu sunt semnificative pentru afecțiunea actuală. Condițiile de viață, muncă și mediu sunt corespunzătoare. Din istoricul
Chirurgie oro-maxilo-facială: prezentări de cazuri clinice. In: CHIRURGIE OROMAXILOFACIALĂ PREZENTĂRI DE CAZURI CLINICE by VIOLETA TRANDAFIR, DANIELA TRANDAFIR () [Corola-publishinghouse/Science/730_a_1027]
-
condilului mandibular drept la palparea articulației temporomandibulare drepte; punct osos dureros pretragian drept evidențiat și prin manevra Lebourg (presiunea anteroposterioară pe menton provoacă durere la nivelul condilului mandibular drept); devierea mentonului de partea dreaptă; ¾ inocluzie dentară frontală și ocluzie prematură distală dreaptă (1.7 - 1.8/4.7 - 4.8); limitarea dureroasă a mișcărilor de deschidere a gurii. Din elementele de anamneză și ale examenului obiectiv m-am orientat către un diagnostic de probabilitate de: „Fractură de mandibulă subcondiliană dreaptă (agresiune
Chirurgie oro-maxilo-facială: prezentări de cazuri clinice. In: CHIRURGIE OROMAXILOFACIALĂ PREZENTĂRI DE CAZURI CLINICE by VIOLETA TRANDAFIR, DANIELA TRANDAFIR () [Corola-publishinghouse/Science/730_a_1027]