1,534 matches
-
semnul expansiunii sociale a dorinței de frumusețe, al unei estetizări a comportamentelor și al aspirațiilor majorității oamenilor. Odată cu faza III se afirmă un tip de individualitate cu sensibilitate estetică, o estetizare a stilurilor de viață și a consumului marcată de distanțarea față de utilitarul strict și de finalitatea experiențelor făcute doar pentru plăcere 37. Pe măsură ce abundența îi permite fiecăruia să aleagă dintre nenumăratele elemente ale ofertei, gusturile se singularizează și se diversifică pretutindeni, concomitent cu modelarea de către registrul estetic a unui consum
Fericirea paradoxală. Eseu asupra societății de hiperconsum by GILLES LIPOVETSKY [Corola-publishinghouse/Science/1981_a_3306]
-
de fericire și de trai mai bun. Conform adversarilor mondializării liberale, aceasta a antrenat mai întâi o adâncire vertiginoasă a inegalităților dintre țările bogate și cele sărace, dintre averile câtorva superbogați și nivelul de trai mizerabil a miliarde de oameni. Distanțarea de societatea creșterii e prezentată ca fiind singura soluție capabilă să asigure un minimum de justiție socială. Apoi, creșterea sălbatică este devastatoare pentru echilibrul mental și social prin aceea că-i face pe oameni sclavi ai banului și ai mărfurilor
Fericirea paradoxală. Eseu asupra societății de hiperconsum by GILLES LIPOVETSKY [Corola-publishinghouse/Science/1981_a_3306]
-
de protecție împotriva emoțiilor și pulsiunilor trăite cu o intensitate excesivă. Totuși, ea poate fi însoțită de inhibiție, o inhibiție a afectelor, una motrice, sau una a gândirii, și să accentueze demobilizarea. Ea corespunde, în termenii psihopatologiei, unei tentative de distanțare față de obiect. Totuși, experiența plictiselii rămâne esențială adolescenței, concomitent cu experiența timpului care trece. Pentru psihanalist, plictiseala corespunde, de altfel, unei erotizări a sentimentului duratei, unei tentative de control anal al timpului. În timpul curelor analitice, plictiseala este adesea folosită pentru
Depresie și tentative de suicid la adolescență by Daniel Marcelli, Elise Berthaut () [Corola-publishinghouse/Science/1929_a_3254]
-
această depresie de abandon poate surveni, de asemenea, în familii cu istorii „prea simbiotice”: în aceste familii prea unite, unde legătura mamă-copil este foarte strânsă, unde nici o separare n-a putut fi „experimentată” în copilăria mică, mama nu acceptă acestă distanțare de copilul său. Această mamă prea simbiotică transmite adesea copilului credința că sigur trebuie să se producă o catastrofă dacă această legătură slăbește. Înțelegem în aceste condiții, că efortul de separare individuală este, dacă nu imposibil, cel puțin în mod
Depresie și tentative de suicid la adolescență by Daniel Marcelli, Elise Berthaut () [Corola-publishinghouse/Science/1929_a_3254]
-
a deveni un membru al societății în întregime sau, mai simplu, un membru al lumii adulților” (Blos, 1967). În lucrări ulterioare, Blos va folosi mai mult termenul de „dezangajare” pentru a califica travaliul psihic efectuat de către adolescent în această necesară distanțare de legătura sa cu obiectele oedipiene (Blos, 1985). Gutton (1991) contestă această concepție centrată pe un model interactiv. Pentru acest autor, „pubertatea” este o forță puternică care obligă tânărul puber, de voie sau de nevoie, să-și caute obiectul satisfacției
Depresie și tentative de suicid la adolescență by Daniel Marcelli, Elise Berthaut () [Corola-publishinghouse/Science/1929_a_3254]
-
de spaima și interdicția față de incest, ceea ce constrânge tânărul adolescent să caute în altă parte un posibil obiect de satisfacție. Oricum s-ar întâmpla lucrurile, apariția pubertății declanșează un proces complex care impune tânărului puber un travaliu de renunțare, de distanțare de vechile sale obiecte de plăcere și de satisfacție, lucru care a fost explicat, prea repede poate, ca echivalentul unei pierderi și al unei separări. Printre aceste necesare renunțări putem descrie în special pierderea refugiului matern, a mamei care mângâie
Depresie și tentative de suicid la adolescență by Daniel Marcelli, Elise Berthaut () [Corola-publishinghouse/Science/1929_a_3254]
-
Adolescentul, prin nevoia sa de a se depărta de legătura cu obiectul oedipian pierde acest refugiu posibil atunci când este confruntat cu angoasa sau cu sentimentele de abandon. Dar acestei pierderi a refugiului matern i se asociază pierderea obiectului oedipian. Această distanțare de obiectul oedipian este cu atât mai necesară cu cât intensitatea pulsională amplifică nevoile, fantasmele incestioase și face și mai imperioasă necesitatea adolescentului de a se distanța de obiectul său oedipian, cu atât mai mult cu cât acest proces intra-
Depresie și tentative de suicid la adolescență by Daniel Marcelli, Elise Berthaut () [Corola-publishinghouse/Science/1929_a_3254]
-
mai mult sau mai puțin evidentă (Marcelli, 1991). MODIFICAREA ECHILIBRULUI DINTRE INVESTIȚIILE NARCISIACE ȘI OBIECTALE Modificarea echilibrului dintre investițiile obiectale-investițiile narcisiace este foarte importantă. Replierea spre sine însuși provine din nevoia ruperii de nevoile și investițiile din copilărie și din distanțarea de ceea ce este perceput ca o supunere față de imaginile oedipiene. În același timp, constatăm destul de des o suprainvestiție a sinelui care începe frecvent prin întrebarea ontologică: „cine sunt eu?”. Într-o oarecare măsură, pentru a se identifica, adolescentul are nevoie
Depresie și tentative de suicid la adolescență by Daniel Marcelli, Elise Berthaut () [Corola-publishinghouse/Science/1929_a_3254]
-
paragraful precedent am stabilit direcțiile importante ale travaliului psihic propriu adolescenței, ceea ce am putea defini ca un travaliu intra-psihic de renunțare sau un travaliu interactiv de separare/schimbare a relațiilor părinți-copil. Care sunt posibilitățile adolescentului de a realiza o distanțare între reprezentările interne ale obiectelor sale de sprijin și de împlinire narcisiacă pe de o parte, și obiectele copilăriei sale care i-au satisfăcut trebuințele primare și obiectele libidinale, obiecte ale dorinței sau ale plăcerii pe de altă parte, obiecte
Depresie și tentative de suicid la adolescență by Daniel Marcelli, Elise Berthaut () [Corola-publishinghouse/Science/1929_a_3254]
-
pe de altă parte, pornirea pe această cale a cuceririi nu trebuie să fie presărată cu prea multe obstacole și nici să reprezinte o amenințare de pierdere imediată. Astfel, în ceea ce privește reprezentările de sine și ale obiectului, adolescentul trebuie să suporte distanțarea dintre planul păstrării narcisismului, care se sprijină pe obiectul primar încorporat, și planul dorinței obiectuale care vizează obiectul oedipian de identificare, alt mijloc de formulare a mizelor conflictului narcisiaco-obiectual. Acest lucru nu este posibil decât printr-un travaliu psihic de
Depresie și tentative de suicid la adolescență by Daniel Marcelli, Elise Berthaut () [Corola-publishinghouse/Science/1929_a_3254]
-
investiției obiectuale care promite satisfacerea dorinței. Adolescentul amenință atunci să se fixeze la unul dintre acești poli, fixare pe obiectul iubirii infantile, repliere violentă spre păstrarea integrității narcisiace; această fixare conține germenii evoluției depresive. Adolescentul deprimat refuză acest travaliu de distanțare și de punere la distanță, fie datorită faptului că obiectul încorporat este perceput ca fragil, fie pentru că sinele a suferit deja durerea unei pierderi sau a unei amenințări de pierdere precoce. Depresia adolescentului „se aseamănă mai mult cu refuzul unei
Depresie și tentative de suicid la adolescență by Daniel Marcelli, Elise Berthaut () [Corola-publishinghouse/Science/1929_a_3254]
-
ocupă o poziție „grandioasă” în idealul infantil. Această poziție poate fi rezultatul unei competențe speciale a părintelui (părinte care are o poziție socială, artistică etc. strălucitoare) sau poate proveni dintr-o imposibilitate a adolescentului să inițieze un travaliu de devalorizare/distanțare (părinte decedat și ocupând un loc idealizat în familie). În toate aceste situații, adolescentul este, într-o oarecare măsură, confruntat cu problematica următoare: nimic (nici eu însumi nici vreun obiect oarecare) nu este și nu va fi niciodată la înălțimea
Depresie și tentative de suicid la adolescență by Daniel Marcelli, Elise Berthaut () [Corola-publishinghouse/Science/1929_a_3254]
-
relații, dar ea poate proveni, de asemenea, din legăturile simbiotice marcate de exclusivitatea lor și de aspectul lor adesea marcat de anxietate. Poate fi dificil uneori să înțelegem că cele două extreme (relație de proximitate excesivă și intensă, relație de distanțare excesivă și indiferență) conduc spre același tip de patologie; în schimb, vom înțelege ușor că valoarea calitativă a separării în adolescență, devenită necesară datorită unor exigențe pulsionare interne ale individului va depinde de calitatea experiențelor de separare trăite în copilărie
Depresie și tentative de suicid la adolescență by Daniel Marcelli, Elise Berthaut () [Corola-publishinghouse/Science/1929_a_3254]
-
Această criză traduce „starea conflictuală dintre două modalități de relație obiectuală, una care se referă la obiectul care urmează a fi pierdut și cealaltă la obiectul care va fi investit” (Braconnier, 1987). Intensitatea acesteia este la înălțimea durerii provocate de distanțarea dintre acest obiect care urmează a fi pierdut (obiectul iubirii primitive) și obiectul care va fi investit (noul obiect al iubirii). Atunci când această tensiune trezește în adolescent amintiri afective dureroase legate de o separare traumatizantă veche, anxietatea va fi și
Depresie și tentative de suicid la adolescență by Daniel Marcelli, Elise Berthaut () [Corola-publishinghouse/Science/1929_a_3254]
-
pertinentă decât la adult, sunt subliniate alte două particularități: - frecvența episoadelor mixte; - frecvența tulburării bipolare cu cicluri rapide. Dar principiile de bază ale DSM sunt bineînțeles conservate, cu un punct de vedere care se vrea doar descriptiv și ateoretic, o distanțare de orice analiză și abordare psihopatologică, o relativă ignorare a caracteristicilor psihologice și psihodinamice ale adolescenței. Totuși această „prezentare” semiologică are un merit: acela al expunerii cu claritate a riscurilor stabilirii în exces a unui diagnostic de schizofrenie sau de
Depresie și tentative de suicid la adolescență by Daniel Marcelli, Elise Berthaut () [Corola-publishinghouse/Science/1929_a_3254]
-
de împotrivire, de provocare pare să fie într-adevăr o caracteristică a manifestării lor în adolescență. În ciuda acestei variabilități a comportamentului ce evocă păstrarea unei capacități de reorganizare, a unei libertăți relative în ceea ce privește sistematizarea, trebuie să constatăm, de asemenea, intensitatea distanțării de lumea obiectuală, a lentorii, a replierii narcisiace. Nu s-a putut institui nici un tratament pe termen lung, nici medicamentos, nici psihoterapeutic, deoarece Christine, după o ameliorare ușoară, a întrerupt spitalizarea împotriva avizului medical, la presiunea părinților. După încă un
Depresie și tentative de suicid la adolescență by Daniel Marcelli, Elise Berthaut () [Corola-publishinghouse/Science/1929_a_3254]
-
și psihosomatice actuale (Cheek și LeCron, 1968; Erickson și Rossi, 1979; Rossi și Cheek, 1988; Hawkins, 1994c, 1997a; Rossi, 1995a, 1996Ă. Prin utilizarea abordărilor ideodinamice terapeutul în colaborare cu pacientul poate „controla” nivelul de disociere și în consecință gradul de distanțare emoțională și catharsis asociat. În acest fel „procesul catharctic” poate fi gestionat foarte eficient. Semnalizarea ideodinamică cu degetul accesează rapid informația legată de stare care poate să nu fie disponibilă pacientului la nivel verbal conștient de funcționare și ca urmare
Hipnoza și stresul. Ghid pentru clinicieni by Peter J. Hawkins () [Corola-publishinghouse/Science/2003_a_3328]
-
pentru accesare rapidă și recadrarea codării psihologice a problemelor traumatice și legate de stres, mai ales atunci când ele sunt deja pe cale să fie reactivate datorită stresului actual” (p.382Ă. Deoarece terapeutul și pacientul pot gestiona terapeutic nivelele de disociere și distanțare emoțională în mod colaborativ, posibilitatea reacțiilor iatrogene este minimalizată considerabil. De asemenea este recunoscut faptul că trecerea în revistă repetitivă, recursivă și secvențială a experienței originale este adesea necesară pentru a trece de amnezia traumatică (Scheff, 1979Ă. Rossi și Cheek
Hipnoza și stresul. Ghid pentru clinicieni by Peter J. Hawkins () [Corola-publishinghouse/Science/2003_a_3328]
-
care duce la epicentrul unei gândiri, aș vrea să revin asupra parfumului nu chiar așa de nevinovat al cirenaicului. Pentru că foarte adesea i se întoarce spatele lui Aristip filosoful pe motivul acestui gen de istorioară luată ca atare, fără o distanțare care să permită judecarea obiectivă. În schimb, dacă decodăm sensul, semnificația, mesajul transmis de filosof prin acest fapt echivalând cu o vorbă de duh, cu un aforism, atunci obținem o teorie, ajungem la un discurs coerent, rațional și demn de
Michel Onfray. In: O contraistorie a filosofiei. Volumul x [Corola-publishinghouse/Science/2095_a_3420]
-
ca simbol: două brațe, două posibilități, o alegere, o ramificare, o bifurcare. Litera propune un simbol, un mijloc mnemotehnic, un memento, un truc filosofic: în punctul de joncțiune, totul pare încă posibil; dincolo de el se desenează două direcții, conturând niște distanțări din ce în ce mai manifeste. La început, nimic clar sau tranșant: apoi, încet-încet, diferența crește tot mai mult. Până la urmă, două universuri... În perspectiva acestui joc al spiritului, gânditorii greci opun foarte frecvent viața de plăceri celei consacrate înțelepciunii. De o parte, binefacerile
Michel Onfray. In: O contraistorie a filosofiei. Volumul x [Corola-publishinghouse/Science/2095_a_3420]
-
în detrimentul celui de evaluator; experiența diversității teoretice în materie de dezvoltare comunitară prilejuită de cursurile pe care le țin despre dezvoltarea comunitară la Facultatea de Sociologie din cadrul Universității București, dar și de redactare a unui manual în domeniu (Sandu, 2005); distanțarea pe care ți-o poate oferi teoria și întreruperea contactului direct cu Fondul pentru câțiva ani poate fi o bună bază pentru raportarea interogativă la experiența instituției. În exercițiul distanțării a contat semnificativ și posibilitatea de a fi observator neutral
Practica dezvoltării comunitare by Dumitru Sandu (coord.) [Corola-publishinghouse/Science/2132_a_3457]
-
și de redactare a unui manual în domeniu (Sandu, 2005); distanțarea pe care ți-o poate oferi teoria și întreruperea contactului direct cu Fondul pentru câțiva ani poate fi o bună bază pentru raportarea interogativă la experiența instituției. În exercițiul distanțării a contat semnificativ și posibilitatea de a fi observator neutral în analizele tehnice asupra scalei de sărăcie folosite de Fond, comparativ cu alte măsuri ale sărăciei comunitare; cunoașterea directă a unei etape din viața Fondului poate fi un avantaj, în
Practica dezvoltării comunitare by Dumitru Sandu (coord.) [Corola-publishinghouse/Science/2132_a_3457]
-
semnificativ și posibilitatea de a fi observator neutral în analizele tehnice asupra scalei de sărăcie folosite de Fond, comparativ cu alte măsuri ale sărăciei comunitare; cunoașterea directă a unei etape din viața Fondului poate fi un avantaj, în condițiile de distanțare despre care am vorbit mai sus; discutarea experiențelor cruciale poate fi cel puțin la fel de instructivă ca și inventarierea și comentarea secvențelor disparate de practică de tip comunitar; formula pe care colegii mei au adoptat-o în descrierea activității Fondului este
Practica dezvoltării comunitare by Dumitru Sandu (coord.) [Corola-publishinghouse/Science/2132_a_3457]
-
oportunități pentru proiecte de start-up; în plus, cei care oferă astfel de microcredite sunt uneori constrânși să-și comercializeze serviciile, pentru a-și extinde piața și a deveni mai profitabili sau doar pentru a supraviețui. Efectul poate consta într-o distanțare de cei lipsiți de capital sau de mijloace de garantare și considerați, ca atare, riscanți - nu doar în sensul de nerambursare a împrumutului, ci și în cel de investiție într-un proiect fără șanse de reușită. Riscuri similare există și
Practica dezvoltării comunitare by Dumitru Sandu (coord.) [Corola-publishinghouse/Science/2132_a_3457]
-
modelul propriei agenții, ci și prin informații despre alte resurse, despre alte modele de soluționare. Din aceleași discuții, a rezultat însă și o puternică aderență a facilitatorului la modelul de soluționare al propriei organizații. În anumite cazuri, am notat și distanțări cum ar fi: facilitarea „lor”, a celorlalți din alte instituții, „este superficială”, „se face în timp scurt, nu duce la schimbarea mentalităților”, „se bazează prea mult pe sprijinul autorităților locale” sau „este mai mult misionarism religios decât dezvoltare comunitară” etc.
Practica dezvoltării comunitare by Dumitru Sandu (coord.) [Corola-publishinghouse/Science/2132_a_3457]