816 matches
-
creșterea volumului-bătaie, urmată de cea a debitului cardiac, fenomenele de predominanță simpato-adrenergică determină vasoconstricție în teritoriul splanhic, succedată de comutarea masei sanguine circulante spre musculatura în stare de activitate. Tendința de creștere a presiunii arteriale în timpul efortului fizic contribuie la distensia și reducerea rezistenței vaselor din mușchii în stare de activitate și la potențarea vasodilatației metabolice de la nivelul acestora. Datorită factorilor locali și generali de activare ai circulației, fluxul sanguin muscular poate crește de 15-25 ori în efortul dinamic maximal la
PERFORMANŢA SPORTIVĂ by Silviu Șalgău, Alexandru Acsinte () [Corola-publishinghouse/Science/91843_a_92860]
-
durerile sunt surde și constante (6). Durerea acută, colicativă, sugerează o hemoragie intrachistică, obstrucție a tractusului urinar (prin cheag sau calcul) sau, mai rar, infecție (se asociază cu febră), cancer. Mecanismul patogenic al durerii este necunoscut, dar se poate invoca distensia capsulei renale sau tracțiuni pe pediculul renal (11). Durerile cedează de obicei la analgezicele comune. Dacă devin cronice și dificil de suportat, se recurge la decompresiune prin puncție percutanată, chirurgie laparoscopică, operația Rosving (6). 2. Hematuria și hemoragia intrachistică Hematuria
Boala polichistică renală autosomal dominantă (ADPKD) by Mircea Covic () [Corola-publishinghouse/Science/91917_a_92412]
-
bună profilaxie pare a fi tratamentul prompt și eficient al infecției chiștilor renali (5, 8). Complicații prin compresie (efecte de masă) Mărirea ficatului prin chiști numeroși și/sau voluminoși poate produce variate manifestări de compresie, de la forme simple de disconfort, distensie abdominală sațietate precoce, până la forme grave de hipertensiune portală sau obstrucție infrahepatică a VCI sau ruptură hepatică. Tipul de complicații depinde și de situsul principal la care acționează compresia. Hipertensiunea portală Este o complicație rară, atribuită afectării hepatice masive: peste
Boala polichistică renală autosomal dominantă (ADPKD) by Mircea Covic () [Corola-publishinghouse/Science/91917_a_92412]
-
hemoragiilor digestive prin ruptura varicelor esofagiene și/sau gastrice, după drenarea chiștilor de mari dimensiuni. Decomprimarea chiștilor se poate realiza prin puncție percutanată, realizată sub control radiologic și sclerozare sau chirurgical, prin fenestrare (5, 8). Alte manifestări produse prin compresiune: distensie abdominală masivă cu repercusiuni asupra funcției respiratorii și digestive; colestaza prin compresiunea chiștilor mari asupra coledocului; compresia venei cave inferioare infrahepatice care va produce edeme, tromboză, hipotensiune indusă de dializă ș.a.; ruptura hepatică. în toate cazurile de complicații prin compresie
Boala polichistică renală autosomal dominantă (ADPKD) by Mircea Covic () [Corola-publishinghouse/Science/91917_a_92412]
-
presiune în urechi și în special sincopa [17, 18]. La adult, traheea și bronhiile primitive sunt structuri relativ rigide, în comparație cu cele de la copil, motiv pentru care urgența respiratorie este rar întâlnită. Un adult cu SVCS poate prezenta ca semne clinice: distensia venelor toracice - 65%, distensia venelor gâtului - 55%, edem facial și cervical - 40-45%, edemul trunchiului și extermităților superioare - 10-40%, pletora feței și cianoză - 15%, paralizia corzilor vocale - 3%, sindrom Claude-Bernard-Horner - 3%, distensia venei antecubitale, gât gros (proconsular), paralizia nervului frenic, chilotorax
Tratat de chirurgie vol. IV. Chirurgie toracică. by TEODOR HORVAT, CEZAR MOTAŞ () [Corola-publishinghouse/Science/92113_a_92608]
-
în special sincopa [17, 18]. La adult, traheea și bronhiile primitive sunt structuri relativ rigide, în comparație cu cele de la copil, motiv pentru care urgența respiratorie este rar întâlnită. Un adult cu SVCS poate prezenta ca semne clinice: distensia venelor toracice - 65%, distensia venelor gâtului - 55%, edem facial și cervical - 40-45%, edemul trunchiului și extermităților superioare - 10-40%, pletora feței și cianoză - 15%, paralizia corzilor vocale - 3%, sindrom Claude-Bernard-Horner - 3%, distensia venei antecubitale, gât gros (proconsular), paralizia nervului frenic, chilotorax, zgomote cardiace anormale, retinopatia
Tratat de chirurgie vol. IV. Chirurgie toracică. by TEODOR HORVAT, CEZAR MOTAŞ () [Corola-publishinghouse/Science/92113_a_92608]
-
Un adult cu SVCS poate prezenta ca semne clinice: distensia venelor toracice - 65%, distensia venelor gâtului - 55%, edem facial și cervical - 40-45%, edemul trunchiului și extermităților superioare - 10-40%, pletora feței și cianoză - 15%, paralizia corzilor vocale - 3%, sindrom Claude-Bernard-Horner - 3%, distensia venei antecubitale, gât gros (proconsular), paralizia nervului frenic, chilotorax, zgomote cardiace anormale, retinopatia maculară, edem lingual, laringian, papilar. Iar simptomele pe care le acuză pot fi: dispnee - 50%, senzație de presiune la nivelul gâtului, cefalee, durere toracică, tuse, disfagie, obnubilare
Tratat de chirurgie vol. IV. Chirurgie toracică. by TEODOR HORVAT, CEZAR MOTAŞ () [Corola-publishinghouse/Science/92113_a_92608]
-
următor este reprezentat de coaserea pastilelor ostiale coronariene la orificii realizate în peretele protezei. După acest timp încercarea continenței valvei aortice se poate face prin injectarea printr-o canulă laterală în proteza clampată distal de soluție de cardioplegie și observarea distensiei ventriculare stângi. Apoi se realizează anastomoza distală cu aorta ascendentă distală sau cu o altă proteză care înlocuiește arcul aortic în cazul în care s-a realizat și această procedură. Intervențiile de reimplantare a valvei aortice Au ca model intervenția
Tratat de chirurgie vol. VII by HORAŢIU MOLDOVAN, ALEXANDRU VASILESCU, VIOREL POP () [Corola-publishinghouse/Science/92077_a_92572]
-
face prin perfuzarea canulei venoase cave superioare sau a ambelor canule cave cu sânge oxigenat. Datorită bogatei rețele anastomotice venoase dintre sistemul cav superior și inferior nu există diferențe semnificative între perfuzarea uneia sau a ambelor cave în acest scop. Distensia cordului este evitată prin plasarea de șnururi în jurul venelor cave pe canule. Din păcate nu au fost demonstrate beneficii certe ale acestei tehnici utilizate la protecția cerebrală [74]. Efectul de răcire continuă a creierului este important, dar o bună răcire
Tratat de chirurgie vol. VII by HORAŢIU MOLDOVAN, ALEXANDRU VASILESCU, VIOREL POP () [Corola-publishinghouse/Science/92077_a_92572]
-
inversarea fluxului de sânge prin aorta descendentă să nu mobilizeze trombi sau material aterosclerotic. Se începe răcirea pacientului către hipotermie profundă (temperatura esofagiană trebuie să ajungă la 11-140C). Ventriculul stâng începe să fibrileze în jurul temperaturii de 270C. În acest moment distensia ventriculară stângă trebuie evitată. Ventriculul stâng trebuie menținut gol cu orice preț, întrucât distensia acestuia determină creșterea tensiunii parietale, creșterea consumului de oxigen miocardic și posibil apariția de leziuni ischemice subendocardice. Monitorizarea distensiei ventriculare stângi se face prin ecografie transesofagiană
Tratat de chirurgie vol. VII by HORAŢIU MOLDOVAN, ALEXANDRU VASILESCU, VIOREL POP () [Corola-publishinghouse/Science/92077_a_92572]
-
Se începe răcirea pacientului către hipotermie profundă (temperatura esofagiană trebuie să ajungă la 11-140C). Ventriculul stâng începe să fibrileze în jurul temperaturii de 270C. În acest moment distensia ventriculară stângă trebuie evitată. Ventriculul stâng trebuie menținut gol cu orice preț, întrucât distensia acestuia determină creșterea tensiunii parietale, creșterea consumului de oxigen miocardic și posibil apariția de leziuni ischemice subendocardice. Monitorizarea distensiei ventriculare stângi se face prin ecografie transesofagiană. În cazul în care aceasta nu este disponibilă se va proceda la drenarea din
Tratat de chirurgie vol. VII by HORAŢIU MOLDOVAN, ALEXANDRU VASILESCU, VIOREL POP () [Corola-publishinghouse/Science/92077_a_92572]
-
în jurul temperaturii de 270C. În acest moment distensia ventriculară stângă trebuie evitată. Ventriculul stâng trebuie menținut gol cu orice preț, întrucât distensia acestuia determină creșterea tensiunii parietale, creșterea consumului de oxigen miocardic și posibil apariția de leziuni ischemice subendocardice. Monitorizarea distensiei ventriculare stângi se face prin ecografie transesofagiană. În cazul în care aceasta nu este disponibilă se va proceda la drenarea din start a ventriculului stâng (prin apexul ventricular) [90]. Odată atinsă hipotermia profundă (la saturații ale sângelui venos jugular mai
Tratat de chirurgie vol. VII by HORAŢIU MOLDOVAN, ALEXANDRU VASILESCU, VIOREL POP () [Corola-publishinghouse/Science/92077_a_92572]
-
adopta poziția șezândă. Clearance-ul chimic (realizat prin înghițirea salivei alcaline) este întârziat în timpul nopții când secreția salivară practic încetează, neutralizarea conținutului gastric refluat în esofag fiind semnificativ redusă. III. Întârzierea evacuării gastrice - urmare a unei tulburări a motilității gastroduodenale - determină distensie gastrică postprandială care declanșează prin reflex vagal relaxarea tranzitorie a SEI, consecința fiind returnarea conținutului gastric în esofag. IV. Conținutul refluxului poate fi acid, alcalin și mixt. Agresivitatea materialului refluat în esofag este în principal legată de prezența și concentrația
Note de curs GASTROENTEROLOGIE by Carol STANCIU Anca TRIFAN () [Corola-publishinghouse/Science/91858_a_93257]
-
ulcerul cardiei și al micii curburi în regiunea epigastrică superioară, în ulcerul antro-piloric și cel duodenal în dreptul liniei mediane sub rebordul costal drept), cu iradiere în spate. Intensitatea durerii este variabilă; unii o prezintă sub formă de crampă, arsură sau distensie dureroasă epigastrică; la alți bolnavi însă, durerea este destul de intensă (ulcerele vechi, ulcerul cardiei, ulcerul piloric). Este important de semnalat faptul că durerea ulceroasă dispare de obicei după instalarea unei hemoragii digestive (nu și cea din cancerul gastric). Ritmicitatea, adică
Note de curs GASTROENTEROLOGIE by Carol STANCIU Anca TRIFAN () [Corola-publishinghouse/Science/91858_a_93257]
-
Dilatația acută toxică a colonului.ex RX pe gol - colon transvers>6cm Toxicitate sistemică-min 3 din febră>38, tahic>120, L>10500; min 1 din deshidratare, diselectrolitemie, hipoT, tulburări mentale Pp-opiacee, anticolinergice, hipoK, clisma baritată sau colonoscopia Durere, oprire diaree, distensie abdominală, absența zg intestinale, timpanism Trat medical-post, aspirație, AB, corecție H-E, corticoT parenterală Mortalitate-30% 14 Left colonic flexure Ø > 8 cm 18 Radiological diagnosis Ulcerative colitis: Toxic megacolon Tratament Nu există trat specific sau curativ Măsuri individualizate, utilizare judicioasă a
Note de curs GASTROENTEROLOGIE by Carol STANCIU Anca TRIFAN () [Corola-publishinghouse/Science/91858_a_93257]
-
Durere - FIDileon Afectare perianală - 20-80%: abces, fistule, fisuri Astenie, anemie, febră Scădere ponderală 25 Simptome - f localizare Cavitatea orală - afte Esofag - disfagie, durere Stomac, duoden asimptomatic, stenoză pilorică, ulcer ISmalabsorbție, enteropatie cu pierdere proteică, diaree, steatoree, durere, suprapopulare bacteriană Ileocecal - distensie abdominală, durere, borborisme, masă palpabilă Colon - diaree, durere abdominală, rar sânge Perianalfistule, abces Fistulizare Pneumaturia, scaun în urină, vagin, fistule perete abdominal 26 Manifestări extraintestinale Piele: eritem nodos- dep activitate Pyoderma gangrenosum Manifestări extraintestinale Articulare: artrite Spondilita ankilopoietică - nu e
Note de curs GASTROENTEROLOGIE by Carol STANCIU Anca TRIFAN () [Corola-publishinghouse/Science/91858_a_93257]
-
sau HNPCC (inițierea screeningului de la 25 ani) . Un model de algoritm pentru screeningul CCR poate fi dedus din tab. 4. II. CCR simptomatic Tumorile localizate la nivelul colonului drept prezintă următoarele simptome: - Semne de obstrucție intestinală joasă: grețuri, vărsături, constipație, distensie abdominală. - Tabloul clinic în absența obstrucției este mai nespecific, neputând fi corelat cu intestinul gros. Pacientul prezintă anemie (severă), scădere ponderală, rar scaune moi, uneori melenă. Examenul fizic obiectivează anemia și identifică în fosa iliacă dreaptă o formațiune, de dimensiuni
Note de curs GASTROENTEROLOGIE by Carol STANCIU Anca TRIFAN () [Corola-publishinghouse/Science/91858_a_93257]
-
prin tromboză vasculară spontană Cauză frecventă de HDI la vârstnici Nu este condiție premalignă dar frecvent coexistă cu CCR 181 3 Tablou clinic - Boală asimptomatică - Diagnostic incidental - Dureri colicative rar, - Tulburări tranzit nespecifice - Boală simptomatică - Dureri colicative medioabd, hipogastru - Flatulență, distensie - Tulburări tranzit Tablou clinic - Boală diverticulară complicată - Durere constantă în FIS, zile - Febră - Greață, vărsături, sângerări - Constipație - Sensibilitate localizată/generalizată - peritonită - Dgn diferențial cu CCR-dificil 182 4 Clisma baritata colonoscopie Computer tomografie Scintigrafie cu eritrocite marcate Metode de explorare Tratament
Note de curs GASTROENTEROLOGIE by Carol STANCIU Anca TRIFAN () [Corola-publishinghouse/Science/91858_a_93257]
-
COLECISTITA CRONICĂ LITIAZICĂ este forma cea mai frecventă de prezentare a litiazei veziculare. Se produce fie insidios, fie în urma unor colecistite acute repetate. Tabloul clinic este destul de șters și nespecific, punctat eventual de episoade de colecistită acută. Obișnuit, pacientul prezintă distensie abdominală, greață, rar vărsături, durere constantă dar de intensitate mică în hipocondrul drept, epigastru, interscapulovertebral, uneori ameliorate de eructații. Durerea poate fi uneori ameliorată de alcaline. Investigațiile imagistice, în particular ecografia indică prezența calculilor și a pereților mai groși, fibrozați
Note de curs GASTROENTEROLOGIE by Carol STANCIU Anca TRIFAN () [Corola-publishinghouse/Science/91858_a_93257]
-
care devine roșie-violacee, aderentă la abces, apoi se subțiază și în cele din urmă se ulcerează, realizând o fistulă ce va permite evacuarea unui puroi grunjos de cazeificare. Fistulizarea abcesului rece nu se produce ca în abcesul cald, prin simplă distensie mecanică ci, este rezultatul invaziei tuberculoase a pielii, dinăuntru în afară. Tegumentele din jurul fistulei sunt subțiate, decolate, de culoare violacee, aceasta neavând tendință la cicatrizare spontană. Adesea, dacă abcesul este voluminos, se poate ulcera în mai multe zone, realizându-se
Chirurgie generală. Vol. I. Ediția a II-a by Conf. Dr. Nicolae Dănilă () [Corola-publishinghouse/Science/751_a_1186]
-
flow) caracterizat printr-o natură turbulentă la ieșirea din zona de constricție a vasului. Conversia bruscă a energiei kinetice a fluxului blocat în presiune și reflexia undei de presiune rezultate se traduce prin “efectul ciocanului de apă” (water hammer effect). Distensia distală a stenozei se pare că s-ar datora în parte conversiei energiei kinetice crescute în energie potențială (vezi legea Bernoulli). Alți factori care contribuie la dilatarea vasculară post-stenotică sunt: a) șocul produs de impactul alternanței presiunilor înalte și joase
Factorul de risc geometric în arteriopatiile obliterante aterosclerotice by Antoniu Octavian Petriş () [Corola-publishinghouse/Science/1161_a_2068]
-
spațială (forțe mecanice multidirecționale), endoteliu și aterogeneza focală stabilind o legătură intrinsecă hemodinamică-ciclu celular (stressul de forfecare de 1 dyne x cm-1 suprimă semnificativ faza G0/G1-S) 14. Tensiunea circumferențială parietală afectează diametrul vascular (efect acut) prin răspunsul miogenic la distensia vasului) și induce remodelare vasculară (efect cronic)56 (table 4.5). Funcția celulară Expunerea la stressul de tensiune (cyclic strain) Expunerea la stressul de forfecare (shea stress) r proliferare stimularea proliferării CMN inhibarea proliferării CE și a CMN orientare CE
Factorul de risc geometric în arteriopatiile obliterante aterosclerotice by Antoniu Octavian Petriş () [Corola-publishinghouse/Science/1161_a_2068]
-
obstrucție/ (aria minimă de secțiune) 2 cu ; η vâscozitatea sângelui = ; ρ densitatea sângelui = 1.0 g/mm3. În diverse studii se utilizează diverse valori teoretice ale fluxului pentru care se calculează scăderea teoretică de presiune (∆P). Viscoelasticitatea peretelui arterial Importanța distensiei peretelui arterial depinde de rigiditatea sa determinată de compoziția și grosimea parietală. 1. Din cauza heterogenității peretelui vascular (fibre elastice, fibre de colagen, fibre musculare netede) apar modificări de distensibilitate (fig. 4.21). La aceasta se adaugă și intervenția vasomotricității. Influenței
Factorul de risc geometric în arteriopatiile obliterante aterosclerotice by Antoniu Octavian Petriş () [Corola-publishinghouse/Science/1161_a_2068]
-
sângelui prin artere). Hunziker și colab. stabilesc rolul predictiv al unui indice al rigidității arteriale (elastanța specifică = produsul dintre modulusul elastic Young E și grosimea parietală) pentru riscul de evenimente cardio-vasculare. Structura majorității arterelor este astfel formată încât odată cu creșterea distensiei complianța se reduce, pereții acestora devenind rigizi. Grosimea peretelui arterial este mare (aorta 0.83-1.39 mm la naștere, 1.49-1.59 mm la pubertate). Totuși, vârsta modifică distensibilitatea arterelor elastice, nu și a celor musculare 7. Complianța vasculară nu
Factorul de risc geometric în arteriopatiile obliterante aterosclerotice by Antoniu Octavian Petriş () [Corola-publishinghouse/Science/1161_a_2068]
-
și relaxare în aval de bol. Durata tranzitului esofagian variază în funcție de consistența alimentelor (lichidele putând parcurge esofagul în 2 secunde). Undele secundare sunt unde peristaltice cu frecvență de 3/minut și viteză de deplasare de 3-5 cm/secundă, declanșate de distensia esofagului superior prin prezența bolului alimentar sau prin reflux gastro-esofagian (în esofagul inferior). Ele sunt asemănătoare cu undele primare; persistă mult timp când alimentele staționează în esofag și pe lângă rolul lor propulsiv au și rol de curățire a esofagului. Undele
Fiziologie umană: funcțiile vegetative by Ionela Lăcrămioara Serban, Walther Bild, Dragomir Nicolae Serban () [Corola-publishinghouse/Science/1306_a_2283]