1,677 matches
-
dar mai ales din perioada „neutralității” (1 septembrie 1939-21 iunie 1941), România și teritoriul său este ținta unor asidue acțiuni informative (spionaj, diversiune sau sabotaj) fie ale marilor puteri (Germania nazistă, Rusia sovietică, Anglia, S.U.A. etc.) ce se concentrau pentru dominarea zonei balcanice și sud-estică europeană, interesate și în controlul petrolul românesc, fie al statelor vecine mici (Ungaria, Bulgaria etc.) care, neîmpăcate cu deciziile de la Versailles, doreau cu râvnă revizuirea frontierelor românești stabilite ca urmare a hotărârilor luate după Marea Unire
Serviciile secrete ale României în războiul mondial (1939-1945) by Cezar MÂŢĂ () [Corola-publishinghouse/Science/100955_a_102247]
-
statelor pe care le viza, iar regimul horthyst în pretențiilor sale teritoriale din zona Europa centrală și de sud-est va profita atunci când se va ivi ocazia. De fapt, Ungaria constituia pentru Berlin un surplus indispensabil de forță pentru controlul și dominarea acestei zone. Astfel, Germania demonstra lumii, în special adversarilor, că nu este singura în Europa Centrală ce solicita modificarea granițelor stabilite la Versailles în anii 1919-1920. De fapt, în expansiunea sa, Reich-ul dorea să domine zona de sud-est a Europei
Serviciile secrete ale României în războiul mondial (1939-1945) by Cezar MÂŢĂ () [Corola-publishinghouse/Science/100955_a_102247]
-
internaționalismului (avem în vedere și celebra lozincă Proletari din toate țările uniți-vă !), principiu potrivit căruia interesele naționale trebuie necondiționat subordonate unui țel supranațional, apelându-se în acest sens la o rețetă ideologică ce genera și legitima organizarea lumii și dominarea ei printr-un sistem politic conceptualizat de Karl Marx în cunoscuta lucrare Manifestul Partidului Comunist. Spre sfârșitul primului război mondial, în condițiile când se declanșase o criză social-economică de proporții, ce copleșea nu numai statele învinse, ci și pe cele
Serviciile secrete ale României în războiul mondial (1939-1945) by Cezar MÂŢĂ () [Corola-publishinghouse/Science/100955_a_102247]
-
de afirmare. Intrarea copilului la școală constituie un bun prilej de relaționare cu ceilalți și de exersare a comportamentelor de cooperare, Întrajutorare și Întrecere. Din păcate În școală apar și situații nefericite, atunci când unii Învățători au cu elevii relații de dominare și creează un climat de autoritarism. Deși pentru copilul curios școala nu generează anxietate, el poate Încerca, totuși, În cadrul relaționării interpersonale și experiențe generatoare de anxietate sau devalorizante, care să-i confirme lipsa lui de importanță. În astfel de situații
MODALITĂȚI DE INTERVENȚIE ÎN REZOLVAREA PROBLEMELOR DE COMPORTAMENT LA ELEVII CU CERINȚE EDUCATIVE SPECIALE. In: Integrarea şcolară a copiilor cu CES şi serviciile educaţionale de sprijin în şcoala incluzivă by Mihaela BOHOSIEVICI, Alina VASILESCU () [Corola-publishinghouse/Science/1136_a_2183]
-
se pot trage cîteva concluzii. În raport cu partidele politice din Europa Occidentală, regiune pentru care cele patru țări studiate au constituit mult timp periferia, există atît ruptură cît și continuitate. Ruptură în sensul că mai mult de patruzeci de ani de dominare a Partidului-Stat comunist și de economie planificată au bulversat peisajul pe care-l oferea sistemul de partide. În acest sens, comunismul a "ucis" stînga muncitorească. Nu numai că a distrus bogata tradiție social-democrată care exista în Cehoslovacia, Ungaria și Polonia
Partidele politice din Europa by Daniel L. Seiler () [Corola-publishinghouse/Science/1118_a_2626]
-
Joița, 2008), aceste principii ale conduitei eficiente și constructiviste ale educatorului se pot manifestata prin calitatea dezvoltării competențelor educative așteptate, pentru a micșora distanța între teoria și practica educațională. Însuși profilul de competență conturat astfel (Joița, 2008, pp. 70-85) reflectă dominarea paradigmei praxiologice în construcția lui, inclusiv cu sesizarea efectelor subiective: satisfacție, automotivare, multiplicarea căutărilor, documentare echilibrată, adaptarea critică a normelor acțiunii la condițiile concrete, acceptarea complexității educației, formularea de ipoteze de soluționare prin alternative, schimbarea stilului de pregătire și de
Metodologia educației. Schimbări de paradigme by ELENA JOIŢA [Corola-publishinghouse/Science/1005_a_2513]
-
în baza reflecției critice, a strategiei specifice din mai multe paradigme alternative, de la situație la situație, de punere în balanță a mai multe explicații, argumente și modele sau de combinare a lor. Dar faptul acesta confirmă tocmai tendința logică de dominare a unei paradigme bazate pe interpretarea specifică a datelor aceea a conceperii, verificării și aplicării de alternative metodologice, în orice aspect al practicii educaționale. Acestea au deschis drumul schimbării de paradigmă aici, ilustrând teoretic și practic posibilități noi de abordare
Metodologia educației. Schimbări de paradigme by ELENA JOIŢA [Corola-publishinghouse/Science/1005_a_2513]
-
a găsi achizițiile cele mai eficace pentru a le fixa mai bine, a pune accent pe esențial, a sprijini achiziții ulterioare, deși sunt dificultăți în abordarea prin competențe a educației școlare (rezistența la schimbare, mentalități, prejudecăți, modalități vechi de formare, dominarea aspectelor instituționale, modul frontal dominant de organizare a activității din clasă). Abordarea formării pentru, prin competențe determină o mai bună orientare a educatului către profilul, școala unde să nu aibă eșec și tocmai că devine chiar un mijloc real de
Metodologia educației. Schimbări de paradigme by ELENA JOIŢA [Corola-publishinghouse/Science/1005_a_2513]
-
clasă este închisă, doar educator-educați. Concepția asupra predării • Predarea generează mereu alte întrebări, cum educatul cercetează și pune întrebări, cum înțelege, cum caută soluții ca note ale performanței. • Învățământul prevede dezvoltarea de competențe, răspunsuri la întrebări complexe, crearea de relații, dominarea logicii libertății și pluralității, oferirea de modele cognitiviste și constructiviste, organizarea axată pe situații pedagogice. • Predarea este un set de acțiuni generate succesiv, una din alta, pe pași programați. • Învățământul prevede achiziția de cunoștințe, dezvoltarea de automatisme, memorizarea, dominarea logicii
Metodologia educației. Schimbări de paradigme by ELENA JOIŢA [Corola-publishinghouse/Science/1005_a_2513]
-
relații, dominarea logicii libertății și pluralității, oferirea de modele cognitiviste și constructiviste, organizarea axată pe situații pedagogice. • Predarea este un set de acțiuni generate succesiv, una din alta, pe pași programați. • Învățământul prevede achiziția de cunoștințe, dezvoltarea de automatisme, memorizarea, dominarea logicii egalității și a raționalității, organizarea pilotată de expunerea de cunoștințe. Concepția asupra învățării • Orientarea este către procese, deși scopurile sunt importante. Procesele de realizare ale lor sunt cele semnificative. • Învățarea școlară este fondată pe viața reală, pe învățarea continuă
Metodologia educației. Schimbări de paradigme by ELENA JOIŢA [Corola-publishinghouse/Science/1005_a_2513]
-
parte din conținutul de învățat. • Fac parte din experiența directă de învățare, dar se oferă ghid de îndrumare după alte sarcini rezolvate. Utilizează învățarea în grup pentru verificarea abilității de a rezolva probleme. • Lecțiile sunt lineare, pe secvențe consecutive, cu dominarea comunicării unilaterale a educatorului. • Școala este inclusă în realitatea, care-i stabilește scopurile. Procesele sunt minimalizate, nu sunt apreciate în sine. • Organizarea disciplinară a instruirii. • Activitățile sunt hotărâte de către educator, dominând cele de transmitere și de exersare, în baza relațiilor
Metodologia educației. Schimbări de paradigme by ELENA JOIŢA [Corola-publishinghouse/Science/1005_a_2513]
-
pentru sarcinile problema tizate. • Educatorul devine model de expert în cunoașterea științifică: cum folo • Educații învață alcătuind liste, rezumate, luând notițe, rezolvând independent sarcini aplicative date, în spirit competitiv. • Metodele sunt bazate pe transmiterea prin explicație, expunere, demonstrație. • Apelul la dominarea lecturii, utilizării manualului și a altor auxiliare. • Educatorul folosește ca metode de predare dominante lectura și expunerea, pentru a transmite informații, modele, reguli. • Predă pe bază de expunere, prezentare de texte, demonstrație, explicație. • Toate metodele se referă la prezentarea conținutului
Metodologia educației. Schimbări de paradigme by ELENA JOIŢA [Corola-publishinghouse/Science/1005_a_2513]
-
Educații nu citesc materialele suport date, nu contribuie la alcătuirea de portofolii tematice în mod individual. • Necunoașterea experienței, a particularităților educaților fac ineficace procedurile constructiviste prin neadaptare, nevalorificare, neutilizare a punctelor tari, utilizarea nepotrivită în raport cu obiectivele, conținutul, organizarea, celelalte metode. • Dominarea educatorului în predare prin: explicație, expunere, • Ar trebui mărit rolul muncii independente cu materiale-suport, pentru deprinderile de a lucra cu texte. • Să fie anticipate problemele de înțelegere, de construire a unui răspuns prin rezolvare proprie, cu luarea imediată a măsurilor
Metodologia educației. Schimbări de paradigme by ELENA JOIŢA [Corola-publishinghouse/Science/1005_a_2513]
-
valorizare aplicativă, • prevederea diferențierii și a apropierii de experiența reală și stilul fiecăruia, • apelul la variante metodologice de învățare științifică (inductive, mai ales, dar și deductive sau clasice), • prioritatea obiectivelor generale și specifice față de cele operaționale, • eliminarea controlului riguros în favoarea dominării evaluării formative și a utilizării feedbackului pentru stimularea progresului, • utilizarea intensivă a resurselor tehnologice de informare și comunicare TIC. Prin specificul conceperii și concretizării în aceste condiții, proiectarea astfel construită nu poate fi una descriptivă, prescrisă (ca în behavioristul ID
Metodologia educației. Schimbări de paradigme by ELENA JOIŢA [Corola-publishinghouse/Science/1005_a_2513]
-
spre noi abordări ș.a. Educația morală clasică, prin metodologia ei specifică previne și rezolvă stările tensionale, până la un anumit nivel, dacă educatorul ar aplica-o la timp, corect, eficient, însă el fiind de o anumită specialitate încă este adeptul mentalității dominării expertului asupra educatorului, iar acum al managerului clasic asupra liderului. Atunci, în sens managerial efectiv nou, putem adăuga câteva precizări metodologice, căci astfel se întărește întocmai clasica educație morală, actualizată, extinsă, pentru o intervenție și influențare mai eficientă și prin
Metodologia educației. Schimbări de paradigme by ELENA JOIŢA [Corola-publishinghouse/Science/1005_a_2513]
-
unicameral nu ar constitui o reprezentare prea fidelă a voinței poporului, întrucât prin numărul redus al membrilor săi, acesta ar determina un element restrictiv, limitativ. Într-un parlament unicameral se creează o mult mai mare posibilitate de subordonare sau de dominare a sa de către forța politică care deține majoritatea, sau de executiv, fapt ce ar putea crea premisele instaurării despotismului sau chiar a dictaturii. O asemenea posibilitate se poate crea și pentru șeful statului care și-ar putea impune mai ușor
Parlamentarismul în societatea internațională by Gabriel-Liviu Ispas () [Corola-publishinghouse/Science/1020_a_2528]
-
diferite și grupuri sociale pentru a-și da seama cum funcționează societatea, Teun van Dijk (2000: 9) adaugă acestei funcții cognitive un alt scop, si anume modelarea unor practici sociale. Discursul are astfel rolul de a (re)produce și provoca dominarea, iar analiza critică a discursului (CDA) va asocia structurile discursive cu structurile de putere. Depășind definiția simplistă a conceptului de ideologie asociat unui set de idei, Teun A. van Dijk (1995b) oferă o structură internă a ideologiilor, cărora le atribuie
Semiotici textuale by Camelia-Mihaela Cmeciu [Corola-publishinghouse/Science/1056_a_2564]
-
dar considerăm că abordarea metaforica a lui Gareth Morgan 29 asupra perspectivei diacronice a organizațiilor este cea mai relevantă din punct de vedere semiotic, deoarece corelează două obiecte printr-un flux cognitiv. Menționând metaformele mașinii, organismului, sistemului politic, instrumentelor de dominare și a fenomenelor culturale, Gareth Morgan încorporează prin abducție experiențială toți termenii esențiali care domină conceptul de "organizație": Nivelul metaformei Nivelul meta-metaformei Mașini = roboți programați să îndeplinească anumite cerințe Moduri mecanice și birocratice de organizare raționalitate Organisme = sisteme naturale de
Semiotici textuale by Camelia-Mihaela Cmeciu [Corola-publishinghouse/Science/1056_a_2564]
-
despre religie: 1. Religia ca stadiu primitiv al evoluției sociale (A. Comte); (a se vedea Comte, 1999). 2. Religia ca studiu al evoluției psihicului individual (Freud); (a se vedea Freud, 1939, 1991). 3. Religia ca instrument ideologic în raporturile de dominare (în secolul al XIX-lea Marx, în secolul al XX-lea Horkheimer și T. F. Adorno); (a se vedea Horkheimer, Adorno, [1947] 2002). 4. Religia ca mijloc de satisfacere a nevoilor culturale ale societății (T. Luckmann); (a se vedea Luckmann
Religiozitatea și instituțiile sociale în România by Ion Petrică () [Corola-publishinghouse/Science/1120_a_2628]
-
un număr considerabil de americani se potrivesc cu rolul religiei în conservarea practicilor tradiționale într-o eră de schimbare socială și folos politic în alinierea defensivă împotriva culturii moderne. Religia poate deveni o sursă puternică nu numai în a rezista dominării secularizării, ci și în activismul colectiv îndreptat spre eliminarea inegalității (cf. Dillon, ed., 2003, pp. 7-8). Sigur, am dat aceste câteva exemple legate de societatea americană, pentru a arăta că și într-o societate care s-a dezvoltat puternic în privința
Religiozitatea și instituțiile sociale în România by Ion Petrică () [Corola-publishinghouse/Science/1120_a_2628]
-
la viața comunității. Unele dintre concluziile lui Bales (1951) privind studiul grupurilor sociale prin metoda analizei procesului de interacțiune (Interaction Process Analysis IPA) sunt aplicabile și în contextul comunităților virtuale. Între acestea se înscriu: confirmarea specializării rolurilor în cadrul grupurilor și dominarea comunicării de către unii membri care primesc cea mai mare atenție din partea celorlalți. Membrii comunității care îndeplinesc diferite roluri, precum cele de mentor, expert (cel care furnizează informații cu regularitate) sau coordonator social, sunt cei care vor participa într-o mare
Psihosociologia comunităților virtuale religioase by Zenobia Niculiţă () [Corola-publishinghouse/Science/1024_a_2532]
-
1951, închisoarea de la Pitești găzduiește experimentul de reeducare a peste o mie de tineri (majoritatea studenți). Tinerii din familii "nepotrivite" sunt exmatriculați din universități și concediați de la locurile de muncă. Tineretul trebuie educat în spiritul patriotismului socialist, ținta finală reprezentând dominarea totală a spiritului și a minții. Prin semnarea Convenției de Armistițiu cu guvernele Națiunilor Unite pe 12 septembrie 1944, activitățile culturale sunt supuse dispozițiilor Comisiei Aliate, adică URSS. Prima dispoziție cere interzicerea, cenzurarea, condamnarea oricărei activități culturale ante 1948 sau
Monica Lovinescu, O Voce A Exilului Românesc by MIHAELA NICOLETA BURLACU [Corola-publishinghouse/Science/1012_a_2520]
-
parte, principalele efecte pe direcția câtorva parametri. Primul stil se caracterizează prin faptul că autoritatea ia decizia, dar ține cont într-o oarecare măsură și de dorințele indivizilor; cel de al doilea se bazează pe participarea membrilor grupurilor și pe dominarea minorității de către majoritate; cel de al treilea stil presupune o discuție, fără a se viza însă nici o acțiune organizată. N-ar fi exclus, arată Maier în continuare, ca un conducător să ,,cadă" în interiorul triunghiului, ceea ce înseamnă că el va prezenta
PARTICULARITĂŢI ALE STILULUI MANAGERIAL ÎN UNITĂŢILE ŞCOLARE PREUNIVERSITARE by GABRIELA VÎLCU () [Corola-publishinghouse/Science/1809_a_92270]
-
parte, principalele efecte pe direcția câtorva parametri. Primul stil se caracterizează prin faptul că autoritatea ia decizia, dar ține cont într-o oarecare măsură și de dorințele indivizilor; cel de al doilea se bazează pe participarea membrilor grupurilor și pe dominarea minorității de către majoritate; cel de al treilea stil presupune o discuție, fără a se viza însă nici o acțiune organizată. N-ar fi exclus, arată Maier în continuare, ca un conducător să ,,cadă" în interiorul triunghiului, ceea ce înseamnă că el va prezenta
PARTICULARITĂŢI ALE STILULUI MANAGERIAL ÎN UNITĂŢILE ŞCOLARE PREUNIVERSITARE by GABRIELA VÎLCU () [Corola-publishinghouse/Science/1809_a_92279]
-
roata istoriei"479. Lucrurile o dată clarificate, Consiliul Securității Naționale a trecut la revizuirea politicii americane vizavi de Uniunea Sovietică. Pe 30 martie 1948, Consiliul a aprobat CSN 7, care conchidea că "obiectivul suprem al comunismului mondial sub conducerea sovietică este dominarea lumii"480. În consecință, Statele Unite nu se puteau lăsa, pur și simplu, în baza unei "politici defensive" pentru a ține sub control expansiunea sovietică. "O politică defensivă prin care încerci să fii tare în toate privințele comportă riscul de a
Relații româno-americane by Joseph F. Harrington, Bruce Y. Courtney () [Corola-publishinghouse/Science/1036_a_2544]