6,786 matches
-
2 sticle de vin sub manta. La poartă ofițerul de serviciu: „Mai repede, mai repede. Adunarea pe platou!”. Nici nu veniseră toți când, la ora 19:00, în fața frontului, ofițerul de serviciu urla: „Alarmă!”. În tropot de cizme, trecând prin dormitor și lăsând sticlele, pornesc spre rastel. „Mai repede, mai repede!”, se aud strigătele ofițerilor. Rapid, în timp record, suntem încolonați pe platou, cu tot echipamentul. Au început să circule zvonurile. Nu e exercițiu! Apar ofițerii, inclusiv cei din concediu, se
CADENȚE PESTE TIMP by Maior (r) Sergiu MARIAN () [Corola-journal/Journalistic/91799_a_93205]
-
se dau linguri! “. La Timișoara se trage, la Timișoara e măcel!”. Comandantul de pluton scapă arma din mână și începe să plângă: „Am familie, am copii, ce mă fac?!”. Spre miezul nopții se mai liniștesc lucrurile. Am fost trimiși la dormitoare cu tot echipamentul individual cu noi. Dormim îmbrăcați. Oricum adormim târziu. Au urmat 3 zile de relativă acalmie, perioadă în care zvonistica a proliferat. Izolați în unitate, cu rare contacte cu civilii, frânturile de informații erau umflate și răsumflate, și
CADENȚE PESTE TIMP by Maior (r) Sergiu MARIAN () [Corola-journal/Journalistic/91799_a_93205]
-
în apartamentul actriței, în triunghiul realizat de trei camere, una focalizată pe Peter, una pe Katia și o alta pe tandem, astfel încît duelul verbal al celor doi este urmărit ca un permanent joc de poziție, compartimentat în funcție de stare, de la dormitor la bucătărie coprezente în jurul livingului. De altfel, ironiile plutesc în aer din prima clipă, Peter merge să-și viziteze fratele, Robert, internat probabil într-o instituție de profil, - geamurile pe fundal sunt protejate cu sîrmă -, iar acesta pare afectat de
Duel verbal by Angelo Mitchievici () [Corola-journal/Journalistic/9216_a_10541]
-
faci nani, da? Te roagă mami, da? Noi avem puțină treabă, da? Știi bine că te iubesc, da? Da, zise băiatul. O să stau și eu cu voi cînd o să fiu mare. Christina Îl conduse, Împingîndu-l ușor de la spate pînă În dormitor, și Îi deschise televizorul pe Cartoon Network, canalul lui favorit. Între timp, cei doi bărbați se mutaseră În camera de zi, continuînd discuția despre extratereștri, OZN uri și consecințe posibile, astfel că, atunci cînd Christina se Întoarse, pentru a le
Christina Domestica şi vînătorii de suflete by Petre Cimpoieşu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1372_a_2701]
-
oamenilor obișnuiți să trăiască În singurătate. Maiorul Smith trăia singur Într-un apartament din „colonie“ și trebuie spus că trăia bine, În sensul că nu-l bătea nimeni la cap. Acasă la el era genial. Dezordinea din bucătărie și din dormitor constituia o chestiune strict privată; spăla vasele doar atunci cînd nu mai Încăpeau În chiuvetă. Masa de biliard ocupa mijlocul camerei de zi, unde În rest nu-l mai Încurcau decît două fotolii, despărțite de o măsuță ovală. Într-un
Christina Domestica şi vînătorii de suflete by Petre Cimpoieşu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1372_a_2701]
-
care atîrna pe perete, deasupra capului meu, și am sărit ca ars În picioare. Avea aspectul unei mitraliere cu țeava Îndreptată spre mine. — Cine a pus asta aici? am strigat. Cine mi-a pus crucea la cap? Au intrat În dormitor mai Întîi cei din garda personală, apoi membrii Biroului Politic, apoi ceilalți membri ai delegației. Se uitau la mine, cuprinși de teamă, dar nimeni nu Îndrăznea să spună ceva și nici să se atingă de lucrul acela. PÎnă la urmă
Christina Domestica şi vînătorii de suflete by Petre Cimpoieşu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1372_a_2701]
-
că perdeaua fusese zgîriată, fie că vreo cutie cu orez uitată pe masă fusese răsturnată, iar conținutul ei Împrăștiat prin toată bucătăria. Sau găsea cioburile de la o ceașcă spartă ascunse sub dulap. Alteori, cuvertura de pe canapea era trasă pînă În mijlocul dormitorului. Întîmplări simpatice și hazlii... Dar, cînd s-a Întors acasă de la Marea Spirală, nu l-a mai găsit. L-a strigat pe nume, i-a pus aripi de pui, mîncarea lui preferată, În farfurie, l-a căutat peste tot, zadarnic
Christina Domestica şi vînătorii de suflete by Petre Cimpoieşu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1372_a_2701]
-
trimis de Christina după diverse cumpărături, fără să-l Întrebe nimeni dacă el o ucisese pe asistentă, sau altcineva. Abia spre seară, cînd Marychka l-a adus pe Kiki acasă, s a uitat bănuitor la Pablo și, trăgînd-o deoparte, În dormitor, a Întrebat-o În șoaptă pe Christina cine e omul acela. Christina i-a răspuns tot În șoaptă, nițel Încurcată, că e un domn pe care l-a cunoscut la Marea Spirală, venit pe neașteptate În vizită. — Doamnă, dar știți
Christina Domestica şi vînătorii de suflete by Petre Cimpoieşu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1372_a_2701]
-
cele două jumătăți, se pomeni Într-o oarecare Încurcătură, constatînd că nu-și amintea precis unde le pusese. Începură să caute printre casetele audio de pe servantă și de pe măsuță, apoi sub servantă, sub măsuță și sub masa de biliard, În dormitor, În bucătărie și În toate dulapurile și sertarele ieșite În cale, pînă ce, obosiți și demoralizați, se Întoarseră În Încăperea de unde plecaseră. Totuși, perspicacitatea maiorului Smith nu se dezminți nici de această dată. La momentul potrivit, ridică triumfător mîna cu
Christina Domestica şi vînătorii de suflete by Petre Cimpoieşu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1372_a_2701]
-
de taximetre și flori în țevi, plecau și trupele de pe Olteniței care erau gata-gata să intervină. Trebuia să trec în revistă ce era acolo înainte să-mi iau tălpășița. După raportul de dimineață le-am ordonat să rupă rîndurile, la dormitoare fuga marș în liniște, azi nu facem instrucție, m-au privit mirați, nici lustruială de armament, nici fecale la GAZ, nici sectoare, doar să stați la orizontală în pătucurile voastre, ciocu’ mic, ascultați radioul, la masă în formație și atît
Dansul focului sau 21: roman despre o revoluþie care n-a avut loc by Adrian Petrescu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1317_a_2722]
-
deschide ochii. E deja dimineață? întreabă, dar el nu-i răspunde preocupat să-și aducă cordonul halatului de casă în jurul taliei subțiri, te ții încă bine, își spune, și după ce face cîțiva pași mărunți dintr-o parte în alta a dormitorului se oprește în fața oglinzii privindu-se în ochi. Ai dormit bine? o aude din nou pe doamna Mina întrebînd, dar preferă să tacă și de data asta, își examinează obrajii subțiri, nasul puțin cîrn, cele cîteva firicelele de păr care
Dansul focului sau 21: roman despre o revoluþie care n-a avut loc by Adrian Petrescu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1317_a_2722]
-
Poștașul, încercînd s-o încurajeze. — Mi-a înțepenit și gîtul, zise Angelina încercînd să-și ridice bărbia din piept, să-și miște puțin capul dintr-o parte în alta. — Mai aveți nevoie de ceva? întrebă Poștașul, de la baie sau din dormitor? Nu doriți să vă ridicați să faceți cîțiva pași? Deocamdată mă simt destul de bine așa, zise Angelina, o să mă mișc puțin după ce o să-mi mai trag sufletul. Ia uite ce-a ieșit în locul acelui plan simplu, cît de mult ți-
Dansul focului sau 21: roman despre o revoluþie care n-a avut loc by Adrian Petrescu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1317_a_2722]
-
mă vadă În viața lui. Părea foarte trist. A spus că-mi dă și niște bani, ca să mă descurc un timp. Nu a trebuit mult ca să coc În căpățâna mea idioată un lucru Îngrozitor. Am intrat noaptea pe furiș În dormitorul lui care era deasupra magazinului și l-am omorât crăpându-i capul cu un pietroi pe care-l cărasem Într-o sacoșă, după care am furat toți banii din magazin. M-au prins a doua zi. Au vrut să mă
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1864_a_3189]
-
continuă metamorfozare...,,. sau -Cine o să-i cumpere lui cârje cu perne moi pentru subțiori? Dintr-odată nu a mai simțit nici durere, nici revoltă, nici suferință și s-a văzut copil maimuțărindu-se În oglinda cu ramă aurie de pe peretele dormitorului, apoi s-a văzut Încercând să Închidă pisoiașul cu limbuță aspră și roză În colivie cu papagalul,, pe cele două mătuși gemene, cu sprâncene stufoase, care erau invitate În fiecare duminică la masa de prânz, nudul de Pallady, un creion
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1864_a_3189]
-
Urc niște trepte de lemn, deschid o ușă care scârțâie și intru cu frică. Un miros de grajd Îmi umple nările. Casa are o singură Încăpere mare, deși de afară mi se părea că este o casă adevărată, cu sufragerie, dormitoare, bucătărie, cămară, baie și holuri. În mijlocul Încăperii, mama și tata, Întrețin Într-o vatră, un foc mocnit din care se ridică fumul pe care l-am văzut de departe, Întețindu-l cu o bucată de tablă, care are forma unui
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1864_a_3189]
-
dantelă care mă scoteau din minți. M-am ridicat și eu și am început să o privesc posesiv în timp ce ea, încordată și conștientă de privirea mea, își aranja ciorapii țipători. Locuința lui Georgie, o încăpere mare, dezordonată, în același timp dormitor și cameră de zi, care dădea spre o alee nu departe de Covent Garden, era plină de lucruri pe care i le dăruisem eu. Duceam de mult timp o bătălie inutilă cu lipsa cruntă de bun-gust a lui Georgie. Numeroasele
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1892_a_3217]
-
din fericirea ei se datora faptului că îmi purta mie de grijă. Iar eu o lăsam. Insistase ca ultimele două nopți înaintea plecării mele să le petreacă în locuința noastră din Hereford Square unde noi în mod obișnuit dormeam în dormitoare separate. M-am culcat în fiecare seară beat mort. Refuzasem oferta lor de Crăciun, nu din teama unei izbucniri de mânie și violență, ci din teama de a nu da dovadă de prea multă supușenie. Simțeam nevoia să mă retrag
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1892_a_3217]
-
-mă din nou la fața cenușie, umedă și fără trăsături mi-am dat seama. Când a murit mama, Alexander a vrut să-i facă masca mortuară, dar tata s-a opus. Mi-am amintit brusc, cu multă precizie, scena din dormitor, cu trupul neclintit întins pe pat, cu fața acoperită de un cearceaf. M-am înfiorat și m-am întors spre ușă. Se întunecase de-a binelea. Zăpada, care nu se mai distingea decât în bătaia luminii de la ferestre, cădea invizibilă
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1892_a_3217]
-
auriu și pe părul lui argintiu. Se uitau la mine, ea - cu blândețe și nesfârșită duioșie, el - sincer, încrezător, inteligent. Pe fundalul așternuturilor albe umerii lor se atingeau, figurile lor radiau către mine din mijlocul luminii aurii. Am închis ușa dormitorului așa cum închizi ușa unui sanctuar sau a unui triptic sacru. Lumina rămase dincolo de ușă. 16 Am coborât treptele spre pivniță, împiedicându-mă și înjurând. Lada era infernal de grea. Am ajuns cu ea jos și i-am dat un picior
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1892_a_3217]
-
acolo, cu mâinile vârâte adânc în buzunarele paltonului, privindu-mă îngândurată cu ochii micșorați, cu gura strânsă într-o linie dreaptă și aspră. — Fratele dumneavoastră este în pat cu soția mea, am răspuns. Tocmai le-am dus niște vin în dormitor. Honor Klein continua să mă privească îngândurată. Apoi trăsăturile i se relaxară puțin și ochii i se făcură ceva mai mari, iar în ei licări o undă de ironie. — Sunteți un erou, domnule Lynch-Gibbon. Cavalerul eternei umilințe. Ar fi greu
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1892_a_3217]
-
către Honor îmi ceruseră un efort intelectual atât de mare cum nu mai făcusem de când scrisesem Sir Eyre Coote și Campania de la Wandewash; aveam totuși sentimentul liniștitor că făcusem o treabă bună în această dimineață. M-am dus sus în dormitor și m-am întins, după care am căzut într-un somn adânc și odihnitor cum nu mai avusesem de mult timp. 18 Sufeream îngrozitor. Trecuseră două zile și nu reușisem să iau nici o hotărâre: nici să plec din Londra, nici
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1892_a_3217]
-
Candaules? M-am gândit un pic și am răspuns: — Da, cred că da. Candaules era atât de mândru de frumusețea soției sale încât a vrut ca și prietenul său Gyges să o vadă goală. L-a ascuns pe Gyges în dormitor, dar soția lui Candaules și-a dat seama că Gyges este acolo. Mai târziu, tocmai pentru că el o văzuse astfel, ea l-a obligat să-l omoare pe Candaules și să devină rege. — Așadar? întrebă Honor, privindu-mă cu mare
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1892_a_3217]
-
oprească Înainte să exagerez. Dar până să ia caseta și să-mi spună s-o urmez, Îi lăsasem chiria mea pe-o lună. Nici măcar nu se uită la bani. Din păcate, nici n-am apucat să ne facem comozi În dormitor, când cineva sună la ușă. Am privit-o pe Dora Întrebător, poate chiar rugător, dar ea doar Îmi puse bluza galbenă În brațe și Îmi zise: — Ia asta și ascunde-te aici. Continuăm imediat. Apoi deschise șifonierul mare și Începu
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1858_a_3183]
-
Se auzea cumva o voce de bărbat? Vocile păreau să vină dinspre camera de zi, pentru că acum se auzi vocea Dorei, tare și răspicat: — Sper că va trece. Poate ar trebui să ne... Apoi cineva Închise ușa care dădea spre dormitor. În depărtare se auzeau vagoanele Stadtbahn-ului, cu zornăitul lui regulat, urmate de respirația mea rapidă, sacadată, nu tocmai maiestuoasă. Tâmplele Înfierbântate Îmi zvâcneau și hainele mă mângâiau provocator. V-am avertizat deja că povestea mea e una incomodă, așa că pot
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1858_a_3183]
-
se acumula. Ce-i lua atât de mult? Oare vizitatorul avea de gând să stea o veșnicie? Parcă Dora mi-ar fi citit gândurile; nici n-am apucat să-mi Întind bine degetele picioarelor, că am auzit clanța și ușa dormitorului deschizându-se. În sfârșit, rămăsesem singuri. Am reușit să disting un fel de sunet Înfundat, ca și când cineva ar fi târșâit ceva, urmat de câțiva pași vioi. Ciudat, suna de parcă ar fi târât ceva. Trecu apoi Încă un Stadtbahn, de data
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1858_a_3183]