1,019 matches
-
Bolta azurată, aurînd de flori. Ale sale fiice sînt strălucitoare Ca stelele d-aur rătăcind prin nori; Dulcea frumusețe este fugătoare, Piere ca o rouă dupe dalbe flori. Pe aici domnește blînda poezie Ce din cupa-i d-aur varsă drăgălaș Un prefum de roze și de ambrozie Care-mbată dulce sufletul gingaș. E-ora cînd tresare lina Propontide Sub al aurelii tinerei sărut, Scînteind la focul stelelor splendide Semănate-n fundul cerului plăcut Colo se arată niște insolite, Strălucind la
Dimineața poeților. Eseu despre începuturile poeziei române by Eugen Simion () [Corola-publishinghouse/Science/1935_a_3260]
-
desăvîrșit (magic, cast) fără a purta semnele inocenței: „Te voi duce cu plăcere Dacă tu, l-a mea vedere Vei roși, d-acum frumos, Și-i pleca iar ochii jos” — ceea ce hanima nu Întîrzie să facă: „Iar hanima se uimește, Drăgălaș ea roșește, Ca un trandafir născînd Și-ochii dulci ea pleacă blînd...” Scenariul este acum complet. LÎngă roșirea feței și apariția luminii, În protocol intră și aplecarea ochilor. Nu e deloc simplă, cum ne-am aștepta, figura inocenței. Roland Barthes
Dimineața poeților. Eseu despre începuturile poeziei române by Eugen Simion () [Corola-publishinghouse/Science/1935_a_3260]
-
unei melancolii luminoase. Fantezia străbate fără dificultate cețurile, pustiurile, natura În totalitate i se așterne, docilă, la picioare. Scrisul nu cunoaște, pe scurt, praguri, obstacole, literatura nu iese, la Alecsandri, dintr-o confruntare, ci dintr-o revărsare lentă și dulce (drăgălașă) a imaginației. O penetrație și o Întoarcere, o navetă ce se Încheie odată cu terminarea poemului. Citind versurile lui Alecsandri, impresia ce ne-o facem este că niciodată spiritul liric nu se rătăcește, nu rămîne suspendat, prizonierul unei situații fără ieșire
Dimineața poeților. Eseu despre începuturile poeziei române by Eugen Simion () [Corola-publishinghouse/Science/1935_a_3260]
-
arde focul, tovarăș mîngîios Și cadrele-aurite, ce de pereți sînt prinse, Sub palida lumină, apar misterios. Afară plouă, ninge! afară-i vijelie, Și crivățul aleargă pe cîmpul Înnegrit; Iar eu, retras În pace, aștept din cer să vie O zînă drăgălașă, cu glasul aurit. Pe jilțu-mi, lîngă masă, avînd condeiul-n mînă, CÎnd scriu o strofă dulce pe care-o prind din zbor, .......................................................................... O! farmec, dulce farmec a vieții călătoare, Profundă nostalgie de lin, albastru cer! Dor gingaș de lumină, amor
Dimineața poeților. Eseu despre începuturile poeziei române by Eugen Simion () [Corola-publishinghouse/Science/1935_a_3260]
-
pictor Își desenează atelierul. O metaforă indirectă a creației, nu a mobilurilor ei. Alecsandri sugerează doar starea ce premerge apariției poeziei. Ca toți romanticii, autorul comentai aici crede că originile ci sînt sacre: „aștept din cer să vie / o zînă drăgălașă, cu glasul aurit”... Însă sacralitatea este, aici și În alte poeme, o simplă figură de stil. Scrisul ca atare nu este, repet, o dificultate. Versul: „cînd scriu o strofă dulce pe care-o prind din zbor” spune Îndeajuns despre psihologia
Dimineața poeților. Eseu despre începuturile poeziei române by Eugen Simion () [Corola-publishinghouse/Science/1935_a_3260]
-
lunca, se ridică. Ascultați!... stejarul mare grăiește cu iarba mică, Vulturul cu ciocîrlia, soarele cu albul nor, Fluturul cu plînta, rîul cu limpidele izvor. Și stejarul zice ierbei: «Mult ești vie și gingașă!ă Fluturașul zice floarei: «Mult ești mie drăgălașă!ă Vulturul uimit ascultă ciocîrlia ciripind; RÎu, izvoare, nouri, raze se Împreună iubind. Luncă, luncă, dragă luncă! rai frumos al țării mele, MÎndră-n soare, dulce-n umbră, tainică la foc de stele! Ca grădinile Armidei, ai un farmec răpitor, Și
Dimineața poeților. Eseu despre începuturile poeziei române by Eugen Simion () [Corola-publishinghouse/Science/1935_a_3260]
-
iar În interiorul cabinetului imaginea ocrotitoare, stimulativă a focului), pentru cea de a doua este imaginea saniei ușoare. Cabinetul este, cum am discutat deja, un spațiu ocrotitor și un cronotop al literaturii.* Locul lui este luat, În Viscolul, de „o căsuță drăgălașă cu ferestrele lucind”. Aici călătorul urmărit de viscol află dulcea, zîmbitoarea „ospeție”. Focul este simbolul ambivalent al acestui adăpost: este un combustibil și, În același timp, o sursă de lumină. CÎnd iarna vine călare pe crivăț, vîntul șuieră prin hornuri
Dimineața poeților. Eseu despre începuturile poeziei române by Eugen Simion () [Corola-publishinghouse/Science/1935_a_3260]
-
cu grația. El oferă mai multe combinații, din nici una nu lipsesc Însă nurii: „Tu numai supt cer ești una, Care ai luat cununa De duh, de grai, de blîndeță, De nuri și de frumuseță”... sau: ... „duhul, nurii și vorba cea drăgălașă”... sau: „Avînd cu desăvîrșit Darul cel mai iscusit Nurii uniți cu sîmțîre”... Femeia să fie, dar, nurlie, Înaltă la fire, să aibă duh, vorba-i să fie mereu drăgălașă, simțirea puternică. Pentru ca frumusețea să fie desăvîrșită mai trebuie și hazul
Dimineața poeților. Eseu despre începuturile poeziei române by Eugen Simion () [Corola-publishinghouse/Science/1935_a_3260]
-
De nuri și de frumuseță”... sau: ... „duhul, nurii și vorba cea drăgălașă”... sau: „Avînd cu desăvîrșit Darul cel mai iscusit Nurii uniți cu sîmțîre”... Femeia să fie, dar, nurlie, Înaltă la fire, să aibă duh, vorba-i să fie mereu drăgălașă, simțirea puternică. Pentru ca frumusețea să fie desăvîrșită mai trebuie și hazul, pe care Conachi Îl amintește mereu În reveriile lui erotice: „frumuseță, nur și haz”. Nu-i place femeia „ciudoasă”, cu umoarea schimbătoare. Într-un poem (Ești nurlie, ești frumoasă
Dimineața poeților. Eseu despre începuturile poeziei române by Eugen Simion () [Corola-publishinghouse/Science/1935_a_3260]
-
un obiect-fetiș În poezia lui Conachi: veriguța. Împreună cu cele trei mărgăritărașă, ea simbolizează trei elemente ale seducției feminine: duhul, nunii și limbajul blînd și fermecător: „Veriguța ce mi-ai dat-o cu trei mărgăritărașă Însămnează duhul, nurii și vorba cea drăgălașă, Iar verigile de aur pe care stau pusă ele SÎnt unite, ca s-arăte că tu le ai pe tustrele”. Poezia este scurtă și nota de senzualitate absentă. Conachi merge nu spre fetișizare, ci spre alegorie. Universul lui erotic (spațiul intim
Dimineața poeților. Eseu despre începuturile poeziei române by Eugen Simion () [Corola-publishinghouse/Science/1935_a_3260]
-
de curând la țelul călătoriei, pe de altă parte ai dori să treci perpetuu pintre aceste holde înflorite, pintre aceste dumbrăvi răcoroase, unde ochii nu se satură de privirea impozantelor aleie de plopi ș-a mănoaselor țarini din Bucovina cea drăgălașă. După o călătorie de 4 - 5 oare în fine regiunea vegetațiunei bogate dispare, poalele munților se arată, un vânt rece te aburește, o tăcere sfântă te împresoară, și puțin câte puțin te trezești adîncindu-te în criierii munților. Aici la capătul
Opere 09 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295587_a_296916]
-
Cel din urmă sprijin fără de podea Unde aerul de respirat putrezește Mocirla este prietenul meu profund Mocirla nu are nici un stăpân Când se înțepenește în fața blestematului de soare Mocirla moale și întunecată În mocirlă zac toate de toată lumea urâte și drăgălașe păcate ale schilozilor Și care la final vor fi liberi de viermi Mocirla este supa mea prezidențială de donație Mocirla este regele meu descărnat în chinurile sufocării Toate durerile mă iau în primire ca un om de schimb în echipa
by Werner Schwab [Corola-publishinghouse/Science/1078_a_2586]
-
În lumea boccaccescă, iubirea fizică nu este catalogată drept păcat: „de poate fi numit păcat o faptă săvârșită de tineri din iubire”927. Caterina, din nuvela a patra a zilei a cincea, „o frumusețe de fată, mai mândră și mai drăgălașă ca oricare alta din partea locului” 928 , nu se sinchisește de opreliștile părinților, acceptându-l ca iubit pe băiatul de casă, Ricciardo, iar descoperirea amorului ilicit are un deznodământ fericit, deoarece tânărul are posibilitatea să opteze între moarte sau căsătoria cu
La donna angelicata – la donna demonicata în opera lui Giovanni Boccaccio şi a lui Geoffrey Chaucer by Oana Simona Zaharia () [Corola-publishinghouse/Science/1618_a_3093]
-
putere;/ Tot ce cășună moarte și obidă/ Virtuții nepătate zace-n tine/ Ca-ntr-un cuibar de vipere haine!” 1013 Apelativele folosite pentru desemnarea acestor malefice soacre sunt sugestive: „Dar scorpia, strigoiu-afurisit,/ Sultana țese ițe ucigașe/ Sub vorbe și purtare drăgălașe.” 1014, „Căci sultănească, hoașcă blestemată,/ S-a pus cu-ai săi sângeni să-i căsăpească,/ Vrând singură în țară să domnească.”1015 Femeia rea devine supusă și unealtă a spiritelor rele: „Oh, Belzebute, duhule pizmaș,/ De când pierduși cereasca moștenire,/ știi
La donna angelicata – la donna demonicata în opera lui Giovanni Boccaccio şi a lui Geoffrey Chaucer by Oana Simona Zaharia () [Corola-publishinghouse/Science/1618_a_3093]
-
În lumea boccaccescă, iubirea fizică nu este catalogată drept păcat: „de poate fi numit păcat o faptă săvârșită de tineri din iubire”927. Caterina, din nuvela a patra a zilei a cincea, „o frumusețe de fată, mai mândră și mai drăgălașă ca oricare alta din partea locului” 928 , nu se sinchisește de opreliștile părinților, acceptându-l ca iubit pe băiatul de casă, Ricciardo, iar descoperirea amorului ilicit are un deznodământ fericit, deoarece tânărul are posibilitatea să opteze între moarte sau căsătoria cu
La donna angelicata – la donna demonicata în opera lui Giovanni Boccaccio şi a lui Geoffrey Chaucer by Oana Simona Zaharia () [Corola-publishinghouse/Science/1618_a_3076]
-
putere;/ Tot ce cășună moarte și obidă/ Virtuții nepătate zace-n tine/ Ca-ntr-un cuibar de vipere haine!” 1013 Apelativele folosite pentru desemnarea acestor malefice soacre sunt sugestive: „Dar scorpia, strigoiu-afurisit,/ Sultana țese ițe ucigașe/ Sub vorbe și purtare drăgălașe.” 1014, „Căci sultănească, hoașcă blestemată,/ S-a pus cu-ai săi sângeni să-i căsăpească,/ Vrând singură în țară să domnească.”1015 Femeia rea devine supusă și unealtă a spiritelor rele: „Oh, Belzebute, duhule pizmaș,/ De când pierduși cereasca moștenire,/ știi
La donna angelicata – la donna demonicata în opera lui Giovanni Boccaccio şi a lui Geoffrey Chaucer by Oana Simona Zaharia () [Corola-publishinghouse/Science/1618_a_3076]
-
cu state din acelea care se pretează la urecheală, fără să se riște prea mult și atunci scurmă așa de energic rahatul, până acesta începe să pută de la o poștă. Nu le era de ajuns, că au pornit un război drăgălaș cu avioane și bum, bum de rachete de croazieră prin Libia, parcă tot le mai trebuia ceva mai picant și, hop că ne trezim într-o bună (???) dimineață, că Obama se proțăpește în fața Casei Albe, hăulind mândru nevoie mare, ca să
VINUL DE POST by Ioan MITITELU () [Corola-publishinghouse/Imaginative/91683_a_92810]
-
asemenea ființe și s-ar putea să fie mult mai fericite decât noi. Cu toate că semănau bine între ei, gemeni nu puteau fi, categoric! Doi gemeni nu stau chiar așa de apropiați unul de celălalt și nu se sorb așa de drăgălaș din priviri. Precis sunt soț și soție. Împreună formează o pereche demnă de invidiat și de admirat în același timp. Și-ar fi dorit și el o parteneră, care să-i semene și alături de care să călătorească împreună, exact ca
by ANTON PETROVSCHI BACOPIATRA [Corola-publishinghouse/Imaginative/944_a_2452]
-
să stai la noi până dimineață, am nevastă și copii, suntem credincioși “. Am intrat în casă, am salutat politicos gazda, era o femeie tânără frumoasă și aveau trei copii mici, unul părea bolnăvicios, stătea culcat, ceilalți erau foarte vioi și drăgălași.Casa era toată numai în lut, în cameră intrai direct de afară. Aveau o sobă cu plită, un pat, o laiță, o masă și un scaun, câteva oale și în cuie câteva haine. Mi-au spus că parcă cerul m-
Memoria unui muzeu by Mărioara Buraga () [Corola-publishinghouse/Science/1656_a_3005]
-
la cuiburile lor în a noastră scumpă țară, aducând cu ele cântece și veselie spre bucuria mea, după ce atâta vreme le-am dus dorul, luni de zile le am jelit. Tot tu scoți pe dealuri, munți și câmpii , melușei zglobii, drăgălași copii la jocurile lor. Iar pe harnicii agricultori îi îndeamni la muncă prin grădini, livezi, vii și pe ogoare, toate transformându-le în rai. ......Primăvară, numai tu cu puteri miraculoase nu mai venea. Iși flutură barba așa parcă dorind să
Memoria unui muzeu by Mărioara Buraga () [Corola-publishinghouse/Science/1656_a_3005]
-
Se îndreptau spre un binecunoscut liceu, ținându se de mână, ca niște copii care merg la grădiniță sau la școală. Când eram pe punctul de a-i depăși, atenția mi-a fost atrasă, involuntar, de spusele băiatului, care se confesa drăgălașei codane. Încerc să redau, cât mai fidel, ceea ce povestea băiatul cu alură de elev de clasa a X-a sau a XI a. ... Am fost sâmbătă la un bairam (iar ceea ce povestesc se întâmpla marți, săptămâna următoare) și distracția a
Lumina Educaţiei by Vasile Fetescu () [Corola-publishinghouse/Science/1635_a_3037]
-
pe asfalt biletele de călătorie folosite. Revin la plimbările mele. Pe trotuarele multor artere de circulație am întâlnit unul dintre cele mai neplăcute aspecte. Scârnele câinilor, scoși la plimbare de stăpânii lor, le întâlnești cu o frecvență revoltătoare. Posesorii acestor drăgălașe animale de companie ar trebui obligați să curețe murdăriile lăsate în urmă de patrupede, așa cum se întâmplă în țările civilizate. S-ar evita, astfel, călcarea și înșirarea lor de către pietoni. Plăcerea unei plimbări în Copou îmi este diminuată și de
Lumina Educaţiei by Vasile Fetescu () [Corola-publishinghouse/Science/1635_a_3037]
-
atrăgător; Baston; biserică; Bonaparte; bravo; buchet; bucurie; buni; cadavru; cal; calitate; de calitate; caporal; carieră; căpitan; ceva bun; chipiu; cinstit; colonel; compătimit; competent; comportament; consacrat; considerabil; convenabil; copac; corp; costumul; cravată; cuminte; curiozitate; decanul; decolteu; devotat; dezirabil; dispreț; domol; dorit; drăgălaș; drept; dulce; Dumnezeu; durere; el; eminent; entuziasm; era; eroi; eroul; fabulos; faimos; fain; fală; fascinant; feeric; felicitat; feminitate; flori; frate; de frumos; foarte frumos; frumoși; gaură; gest frumos; gesturi; gîndul; grandios; greșit; grijă; impecabil; inestetic; interesant; inundat; ireproșabil; istorie; iubit
[Corola-publishinghouse/Science/1496_a_2794]
-
credincios (9); cușcă (8); drăguț (8); lup (8); devotat (7); frumos (7); mușcă (7); prietenie (7); ham (6); mușcătură (6); pază (6); bun (5); devotament (5); loial (5); loialitate (5); jucăuș (5); mare (5); mic (5); patruped (5); blană (4); drăgălaș (4); fidelitate (4); javră (4); maidanez (4); prietenos (4); stăpîn (4); bucurie (3); coadă (3); colți (3); companie (3); cuminte (3); dinți (3); dulău (3); ham-ham (3); iubire (3); joacă (3); labă (3); om (3); os (3); paznic (3); păr
[Corola-publishinghouse/Science/1496_a_2794]
-
jucărie (5); naiv (5); nevinovat (5); vesel (5); viitor (5); bătrîn (4); blîndețe (4); dar (4); dulce (4); firav (4); jucăuș (4); micuț (4); minune (4); năzdrăvan (4); părinte (4); plîns (4); plod (4); binecuvîntare (3); copac (3); drag (3); drăgălaș (3); drăguț (3); fraged (3); isteț (3); joc (3); jocuri (3); minor (3); moștenire (3); părinți (3); pui (3); pur (3); puradel (3); școală (3); acum (2); ascultător (2); băiețel (2); biberon (2); blînd (2); bogăție (2); bun (2); copil
[Corola-publishinghouse/Science/1496_a_2794]