908 matches
-
14. 30.01.2014 Joc de rol: De-a Albă că Zăpadă SEMESTRUL ÎI Nr.crt. Dată Tema și mijloace de realizare Obs. 1. 06.02.2014 Povestire: Colibă iepurașului 2. 13.02.2014 Repovestire: Colibă iepurașului 3. 20.02.2014 Dramatizare: Colibă iepurașului 4. 06.03.2014 Povestire: Scufița Roșie Labirint: Ajut-o pe Scufița Roșie să ajungă la casa bunicii 5. 13.03.2014 Dramatizare:Scufița Roșie 6. 21.03.2014 Povestirea copiilor: Să găsim alte întâmplări și alt final
CREANGĂ ŞI COPIII by POPA M. RODICA () [Corola-publishinghouse/Memoirs/631_a_1267]
-
2014 Povestire: Colibă iepurașului 2. 13.02.2014 Repovestire: Colibă iepurașului 3. 20.02.2014 Dramatizare: Colibă iepurașului 4. 06.03.2014 Povestire: Scufița Roșie Labirint: Ajut-o pe Scufița Roșie să ajungă la casa bunicii 5. 13.03.2014 Dramatizare:Scufița Roșie 6. 21.03.2014 Povestirea copiilor: Să găsim alte întâmplări și alt final pentru povestea “Scufița Roșie” 7. 27.03.2014 Povestire:Iedul cu trei capre 8. 03.04.2014 Dramatizare: Iedul cu trei capre 9. 10.04
CREANGĂ ŞI COPIII by POPA M. RODICA () [Corola-publishinghouse/Memoirs/631_a_1267]
-
la casa bunicii 5. 13.03.2014 Dramatizare:Scufița Roșie 6. 21.03.2014 Povestirea copiilor: Să găsim alte întâmplări și alt final pentru povestea “Scufița Roșie” 7. 27.03.2014 Povestire:Iedul cu trei capre 8. 03.04.2014 Dramatizare: Iedul cu trei capre 9. 10.04.2014 Hai să facem o poveste-povestirea copiilor după un șir de siluete 10. 17.04.2014 Povestea iepurașului de Paste Labirint:Cum ajunge iepurașul la coșul cu ouă? 11. 24.04.2014 Lectură
CREANGĂ ŞI COPIII by POPA M. RODICA () [Corola-publishinghouse/Memoirs/631_a_1267]
-
ai fi în locul ariciului? Colorează scenă din poveste; 16. 29.05.2014 Măscuțe pentru carnavalul personajelor confecționare 17. 05.06.2014 Povești încurcate-evaluare sumativa 18. 12.06.2014 Carnavalul personajelor-evaluarefinală MODALITĂȚI DE EVALUARE Evaluarea se va efectua: *Continuu -prin repovestiri, dramatizări, colaje, jocuri didactice și de rol; *Lunar, semestrial prin teme de evaluare propuse, prin organizarea de expoziții permanente cu lucrările copiilor, serbări. Bibliografie: POVESTEA BRĂDUȚULUI E iarnă. A nins cu fulgi mari o noapte întreagă și zăpada a crescut văzând
CREANGĂ ŞI COPIII by POPA M. RODICA () [Corola-publishinghouse/Memoirs/631_a_1267]
-
și deschiderea ochilor, aplauze, săritul băltii, descoperirea imaginii de sub fereastră. Materiale didactice: broscuțe și bălti numerotate de la 1 la 5, planșa cu cinci ferestre sub care se află imagini din povești. proverbe, cântece). Metode și procedee: conversația, observația, povestirea, problematizarea, dramatizarea, brainstorming, formarea gândirii critice. Resurse temporale: 30 minute. Elemente de joc: competiția, aplauzele, recompensă, surprizele. Organizarea activității: aerisirea sălii de grupa, așezarea scăunelelor, aranjarea materialului didactic necesar desfășurării activității. Resurse bibliografice: PROIECT DIDACTIC „ACTIVITATE INTEGRATĂ” DATĂ: 26.03.2013 UNITATEA
CREANGĂ ŞI COPIII by POPA M. RODICA () [Corola-publishinghouse/Memoirs/631_a_1267]
-
faptelor. Alteori, am solicitat imaginația elevilor în găsirea unui alt final pentru o întâmplare citită; am organizat concursuri pe bază de întrebări și de fișe, cu scopul recunoașterii unor personaje sau bucăți din lecturile citite. în perioada postabecedară am organizat dramatizări, imitări de personaje de către elevii care citesc expresiv. Un rol deosebit 1-a avut bibliotecii clasei, care s-a în cărțile aduse de elevi, ia bibliotecar a fost îndeplinit, elevii care au obținut rezultate la citire. Le-am cerut elevilc
CREANGĂ ŞI COPIII by POPA M. RODICA () [Corola-publishinghouse/Memoirs/631_a_1267]
-
având-o la grupa mare și pregătitoare , unde se solicită din plin imaginația , gândirea și limbajul. Povestirile copiilor îmbracă următoarele forme: Repovestirile care se fac pe baza unui material ilustrativ (plânse, machete), repovestiri cu ajutorul unor siluete, păpuși (cu secvențe de dramatizare), repovestiri pe baza unui plan verbal și repovestiri literare, fără sprijin. Povestirile create de copii sunt forme de activități care stimulează în cel mai înalt grad imaginația copilului. Acestea pot fi : Povestiri după ilustrații ( copiii elaborează o poveste , într-o
CREANGĂ ŞI COPIII by POPA M. RODICA () [Corola-publishinghouse/Memoirs/631_a_1267]
-
în nr. 1 al Convorbirilor, pe anul 1867), astfel că "simbolurile eminesciene ale sacrului țin de acest timp" (muntele alb, insula "reprezentări fenomenale ale Centrului. Aparțin unei geografii mitice"). Demnă de tot interesul este observația privind renunțarea poetului la o dramatizare pe o idee faustică, întrucât "poetul încearcă a descoperi mesajele Răsăritului: problema lui Faust e a civilizației apusene. Opoziția dintre Occident și Orient ține de un fel de a accepta, a elogia, a iubi lumea veche: lumea imperială a vechii
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1482_a_2780]
-
pentru a oferi elevilor posibilitatea unui contact cît mai direct cu natura, preocuparea pentru educația integrală, prin alternarea activității intelectuale cu cea fizică, întemeierea pe interesele elevilor, stimularea dezvoltării vieții afective, a gustului pentru frumos, prin mijlocirea operelor literare, prin dramatizări și dans, valorificarea coeducației pentru dezvoltarea morală a copiilor și tinerilor (1). La începutul secolului XX s-au deschis și alte instituții de învățămînt care continuau să se numească "școli noi". De data aceasta, activitatea lor nu era numai o
Școala și doctrinele pedagogice în secolul XX by Ion Gh. Stanciu [Corola-publishinghouse/Science/957_a_2465]
-
este considerat de Lay ca fiind cel mai important; el corespunde și tendinței spre activitate a copilului. În consecință, Lay propunea ca în școală să se extindă activitățile practice ale elevilor, utilizîndu-se forme cît mai variate (muncă manuală, modelaj, desen, dramatizări, cînt, muzică, dans etc.). Ideea extinderii activității practice cunoaște în epocă o largă circulație. Ea era una din tezele fundamentale ale "educației noi". Așa cum se va vedea însă, între pedagogia acțiunii și școala activă există mari deosebiri în ceea ce privește activitatea practică
Școala și doctrinele pedagogice în secolul XX by Ion Gh. Stanciu [Corola-publishinghouse/Science/957_a_2465]
-
nu cu totul fastă. Această nouă elită intelectuală urmărește să modeleze o lume a sa proprie și are propriile sale idei în ceea ce privește reprezentarea eficientă a unei astfel de lumi. E mai interesată de discurs și explicație decât de narație și dramatizare. Și dorește ca ideile să-i fie exprimate într-o formă adecvată, asta însemnând cu o anumită doză de sofisticare. A.R.Charlie Citrine, eroul romanului Darul lui Humboldt, disprețuiește violent distincțiile și onorurile - Premiul Pulitzer, Legiunea de Onoare etc.
Toamna decanei: convorbiri cu Antoaneta Ralian by Radu Paraschivescu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/592_a_1297]
-
simțea bine și își găsise locul dorit într-o trupă artistică de mare profesionalitate. Joacă în continuare mult, îi revin roluri importante și își câștigă prețuirea tuturor. Este Tincuța din Cinel-Cinel de Vasile Alecsandri, Zîna Nopții din Inimă de mamă, dramatizare a basmului lui Andersen (1948), apoi Sheila din Inspectorul de poliție de J.B. Priestley , Bianca din Othelo de W. Shakespeare, Ana din Tache, Ianche și Kadâr de V.I. Popa, Ducesa din Paharul cu apă de E.Scribe, Doamna Linde din
Personalităţi ieşene by IoanTimofte () [Corola-publishinghouse/Memoirs/91513_a_93222]
-
din italiană. Dicționarul etimologic consemnează filiația cu „pullus” și „puer”, ceea ce invocă ideea de timiditate proprie copiilor. Chelfăneala între cele două bande de funcționari, pe baza unor rivalități cutumiare, constituie preambulul episodului care prefațează schimbarea la față a lui Mișu. Dramatizarea secundă îl are ca regizor pe Mitică. Fapta este pusă la cale la berărie, locul unde e de presupus că beau și discută amicii lui Mișu. Cum spuneam, spiritul carnavalului și al sărbătorii cu măști se află aici, însă carnavalul
Caragiale după Caragiale by Angelo Mitchievici () [Corola-publishinghouse/Memoirs/819_a_1754]
-
înscrierii într-o dimensiune a carnavalescului. Pe firul amintirilor derulate blând, Leonida și fosta soție se grăbesc să ajungă la „revuluție” având ca punct de reper Teatrul. Nu este teatrul cel care dă măsura pasiunilor Ziței ? Spiritul săr- bătorii cu dramatizările populare înlocuiește la Caragiale violența propriu-zisă. Numai că sărbătoarea închide în ea o altfel de violență, acceptată, convivială, unde „furia poporului” se dizolvă în gesticulația unui entuziasm îm - părtășit. „Dar, când am văzut, am zis și eu : să te ferească
Caragiale după Caragiale by Angelo Mitchievici () [Corola-publishinghouse/Memoirs/819_a_1754]
-
ele voi reface agenda zilelor trecute. Lectura de miercuri seara a fost un experiment care mie nu-mi este nou. În facultate, la propunerea mea, în timp ce doamna Burlacu era la o ședință, le-am propus colegilor cu care pregăteam o dramatizare din „Constandina” de Zaharia Stancu, să inversăm rolurile pentru a putea intra în pielea fiecărui personaj. Eram trei și, timp de o oră, am inversat pe rând rolurile, după care totul a fost perceput astfel. Revenind la personajele inițiale, progresul
Uimiri ?i introspec?ii by Ada G?r?oman-Suhar () [Corola-publishinghouse/Memoirs/83170_a_84495]
-
efect traumatizant. Emisiunile TV, ziarele care oferă informații șocante, generatoare de exemple, sunt surse pentru anxietate. Există mai multe trepte ale acestui complex. Cea mai simplă și cea mai des întâlnită este starea de teamă, pe fondul căreia izbucnesc periodic dramatizări de situații, stări de anxietate mai mult sau mai puțin durabile. Persoana aspiră permanent la o stare de siguranță absolută, un univers magic în care totul este posibil în același timp, fără momente de probabilitate. Destrămată, această aspirație renaște continuu
Creativitate : fundamente, secrete şi strategii by Georgel Paicu () [Corola-publishinghouse/Science/690_a_1152]
-
prin culpabilizare când un părinte folosește rușinea și mai ales șantajul afectiv asupra unui copil. Expresii ca: „mă omori”, „vrei să-ți omori părinții”, „dacă ne-ai iubi n-ai face așa ceva”, „ești rușinea familiei” sunt mijloace care cultivă vinovăția. Dramatizarea traumatizantă a micilor greșeli făcute de copil constituie o altă cauză. Părinții recurg la tot felul de scenarii pentru a-l impresiona pe copil, care merg până a-l face să creadă că va merge la închisoare, sau că va
Creativitate : fundamente, secrete şi strategii by Georgel Paicu () [Corola-publishinghouse/Science/690_a_1152]
-
care le povestește fără discernământ, confundând arta cu hazardul vieții, creația literară cu relatarea liberă, dintr-o înțelegere destul de simplă a literaturii. În 1938, i s-a jucat la Teatrul Național din Iași piesa Un om care dă palme vieții (dramatizare a romanului Neastâmpăr), publicată în 1941 cu titlul Nu poți înfrânge viața. D. este și autorul „trilogiei dramatice” Mihail Viteazul (1967), minată de poncifele și stilul triumfalist al epocii. SCRIERI: Dragomir valahul, București, 1927; Zvetlana, pref. O. Goga, București, 1930
DESSILA. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286740_a_288069]
-
prim-plan după pledoaria în apărarea lui I. L. Caragiale, în procesul acestuia cu C. Al. Ionescu-Caion (1902), cu trilogia alcătuită din piesele Apus de soare (1909), Viforul (1910) și Luceafărul (1910), la care se adaugă, de data aceasta palid, câteva dramatizări ale unor nuvele mult lăudate în momentul apariției (Irinel, 1912, și Hagi-Tudose, 1913). La izbucnirea primei conflagrații mondiale, pledează înflăcărat pentru intrarea în război, gândind că țara va fi întregită prin eliberarea Transilvaniei. Semnarea unei păci separate cu Germania i
DELAVRANCEA. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286716_a_288045]
-
ajute în a-și inhiba pornirile firești și să-l facă să se căiască pentru momentele de slăbiciune. Personajul seamănă astfel marilor posedați. Moartea, care îl află îmbrățișându-și comoara, îi este un fel de apoteoză. Când, în 1912, prin dramatizarea nuvelei, Hagi-Tudose este adus pe scenă, personajul își pierde dimensiunea tragică. Scos din singurătatea sa, fărâmițat într-o serie de relații cu oamenii din jur, Hagi-Tudose devine un hapsân de rând, de unde nuvela îl prezentase ca pe un personaj aproape
DELAVRANCEA. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286716_a_288045]
-
din singurătatea sa, fărâmițat într-o serie de relații cu oamenii din jur, Hagi-Tudose devine un hapsân de rând, de unde nuvela îl prezentase ca pe un personaj aproape fabulos. Din pasiunea lui D. pentru teatru s-au născut și Irinel, dramatizare după propria-i nuvelă, reprezentată în 1911, dar și drama psihologică A doua conștiință, o interesantă anticipare a pieselor de factură lirică ale lui Mihail Sebastian și Victor Ion Popa, publicată fragmentar în 1914, iar integral abia postum, în 1923
DELAVRANCEA. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286716_a_288045]
-
lui C. se susțin prin această undă amplă, tonică, a încrederii în viață și, totodată, prin aspirația iubirii de a atinge eternitatea. În poezia de idei, care se alătură celei închinate iubirii, apare și mai subliniată, prin alegorie, preferința pentru dramatizarea reflecției lirice. Adam este omul pedepsit de cer să răscumpere păcatul originar al iubirii cu prețul unui destin al urii, dat urmașilor Cain și Abel (Plânsul lui Adam). Parafraza biblică liberă devine prilejul de a imprima un accent mai intens
CERNA. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286173_a_287502]
-
219 5.1. Tehnica „sus și jos” 219 5.2. Tehnica teatrului 219 5.3. Jocul de rol 220 5.4. Metoda jocului de rol 221 5.5. Jocul strategiilor de gândire 223 5.6. De la jocul de rol la dramatizarea creativă 224 5.7. Exercițiile/Jocurile de spargere a gheții (ice-breaking) 224 5.8. Definirea personală 226 5.9. Tehnica „Obiecte găsite” 226 5.10. Turul galeriei 226 5.11. Tehnica „Adevărat și fals” 227 6. Metode bazate pe experiență
Știința învățării. De la teorie la practică by Ion Negreț-Dobridor, Ion-Ovidiu Pânișoară () [Corola-publishinghouse/Science/2361_a_3686]
-
control al întregului proces, focalizarea nefiind asupra subiectului discutat, ci asupra modului în care s-a desfășurat procesul de gândire la adresa acestuia (metacogniție). Rolul jucat este cel al organizatorului, al moderatorului întregii activități. 5.6. De la jocul de rol la dramatizarea creativătc " 5.6. De la jocul de rol la dramatizarea creativă" Campbell, Campbell și Dickinson (2004) sugerează că, spre deosebire de metoda teatrului formal (când este pusă efectiv în scenă o piesă), metoda jocului de rol oferă o mai mare libertate de învățare
Știința învățării. De la teorie la practică by Ion Negreț-Dobridor, Ion-Ovidiu Pânișoară () [Corola-publishinghouse/Science/2361_a_3686]
-
ci asupra modului în care s-a desfășurat procesul de gândire la adresa acestuia (metacogniție). Rolul jucat este cel al organizatorului, al moderatorului întregii activități. 5.6. De la jocul de rol la dramatizarea creativătc " 5.6. De la jocul de rol la dramatizarea creativă" Campbell, Campbell și Dickinson (2004) sugerează că, spre deosebire de metoda teatrului formal (când este pusă efectiv în scenă o piesă), metoda jocului de rol oferă o mai mare libertate de învățare și de creație (aceasta și pentru că orice temă din jurul
Știința învățării. De la teorie la practică by Ion Negreț-Dobridor, Ion-Ovidiu Pânișoară () [Corola-publishinghouse/Science/2361_a_3686]