954 matches
-
cei de la Albatros, dar proliferează, din păcate, și poezia proletcultistă. Grupul suprarealist, alcătuit din Gellu Naum, Gherasim Luca, D. Trost, Virgil Teodorescu și Paul Păun, e receptat elogios de André Breton. Lui Gellu Naum îi apar în această perioadă (după Drumețul incendiar, din 1936, și Libertatea de a dormi pe o frunte, din 1937) volumele Vasco da Gama (1940), Culoarul somnului (1944), la care se adaugă manifestele, volumul de proză, textele publicate în colecția suprarealistă. Textele sale sunt călătorii imaginare în
Poezia generației albatrosiste by Cristina Ciobanu () [Corola-publishinghouse/Science/84975_a_85760]
-
atribuită chiar și bizareriilor. Lichefierea face parte din lumea aceasta, totul e descris ca și cum ar fi un tablou în descompunere, pe care culorile, formele se preling: "Soarele curgea pe crăci ca lumânările de ceară,/ în miezul lui se dizolva un drumeț/ absent murmurând: - E ultima seară". Tehnica este a amalgamării detaliilor, astfel încât textul se apropie de cel suprarealist sau oniric, fără să lipsească însă contrapunctul ironic. Transformarea sunetelor în mingi, baloane de săpun ("atâta de grase că plesneau sus") implică transformarea
Poezia generației albatrosiste by Cristina Ciobanu () [Corola-publishinghouse/Science/84975_a_85760]
-
ce? Pentru a vedea cîte cunoaște, cîte folosește și care-i atitudinea față de ele. Și încă un motiv, poate cel mai important. Deși a străbătut și distanțe mari, pe Bacovia nu ți-l poți imagina decît mergînd pe jos. Un „drumeț”, un „trecător”, un „pieton”. în opera sa nu există imagini cu peisaje văzute de sus, din aer sau de pe mare. Ce a ieșit la „pieptănare”? în poezie, Bacovia vorbește de „autouri”, „cotiugare”, „tramvaie”, „cupeuri de cristal” (echivalentul „faetoanelor de gală
ÎN JURUL LUI BACOVIA by CONSTANTIN CALIN () [Corola-publishinghouse/Science/837_a_1765]
-
ONT În 1924; Legea pentru Consilieratul de Turism din 1933 și a reînființării ONT-ului din 1936. Astfel la data de 25-XII-1920 a fost Întocmit, actul constitutiv al asociației ce purta un nume așa de frumos și de expresiv “Hanul Drumeților”, care a fost adoptat În 15-II-1921, fiind “o societate anonimă pe acțiuni, având scop cultural, educativ, moral, patriotic și sportiv” conform prevederilor art. 1 din statut. Dintre realizările acestei societăți reținem: - construirea În 1923 a Casei Peștera, și Începutul cabanei
Turism în Carpaţii Meridionali: cunoaştere, dezvoltare şi valoroficare economică by Ion Talabă, Elena Monica Talabă, Raluca-Maria Apetrei () [Corola-publishinghouse/Science/91770_a_92400]
-
unui “Calendar săptămânal” care În 1941 s-a transformat În “Enciclopedia turistică românească”; f) a Înființat secții În țară, din care cu activitate În Carpații Meridionali: Secția alpină a Bucegilor, Sectia alpină Brașov, Secția Retezat (cu sediul la Deva); - Asociația Drumeților din Munții Iubiți ai României (A.D.M.I.R.), Înființată În 1929 a avut ca scop: drumeție și carpatism, sporturi de iarnă, canotaj și Înot, călărie etc. Activitatea acestei asociații, a fost orientată pe mai multe direcții de acțiune și anume: a
Turism în Carpaţii Meridionali: cunoaştere, dezvoltare şi valoroficare economică by Ion Talabă, Elena Monica Talabă, Raluca-Maria Apetrei () [Corola-publishinghouse/Science/91770_a_92400]
-
VÎrful Picătura; b) construcții și adăposturi realizate: refugiul Coștila (1938) și Căminul alpin din Bușteni (1939); c) editarea timp de patru ani a ,,Buletinului alpin”, căruia i-a schimbat ulterior numele În “Buletinul Clubului Alpin Român”. Mari iubitori de natura, drumeți și scriitori de carte turistică Într-o epocă de plin elan al mișcării turistice, cum a fost cea din a 2-a jumatate a sec. al XIX-lea și de după actul Unirii Mari din 1918, un număr impresionant de persoane
Turism în Carpaţii Meridionali: cunoaştere, dezvoltare şi valoroficare economică by Ion Talabă, Elena Monica Talabă, Raluca-Maria Apetrei () [Corola-publishinghouse/Science/91770_a_92400]
-
a realizat În Carpați, munți pe care i-a iubit cel mai mult. Activitatea Bucurei Dumbrava, poate fi identificată pe cel puțin trei planuri și anume: a) cel al activității depuse În cadrul unor asociații de turism, cum ar fi “Hanul Drumeților” și “Turing Clubul României” - printre ai căror membri fondatori s-a numărat; b) cel al practicării drumețiilor - cu predilecție În Bucegi - În orice anotimp, ziua și noaptea, În grup sau chiar de una singură. Forța ei de antrenare a pus
Turism în Carpaţii Meridionali: cunoaştere, dezvoltare şi valoroficare economică by Ion Talabă, Elena Monica Talabă, Raluca-Maria Apetrei () [Corola-publishinghouse/Science/91770_a_92400]
-
și Înflăcărați susținători și militanți ai turismului, sub forma sa de drumeție montană. Activitatea sa În domeniu a fost una multilaterală și complexă, mergând de la popularizarea turismului, la Înființarea unor asociații al căror membru fondator și președinte a fost (Hanul Drumeților, Turing - Clubul României), inițiator al construcțiilor unor case de adăpost, al marcării turistice a unor drumuri și poteci, un frecvent și pasionat drumeț și În egală măsură un prolific publicist. Referindu-ne la acest din urma aspect, numele lui Mihai
Turism în Carpaţii Meridionali: cunoaştere, dezvoltare şi valoroficare economică by Ion Talabă, Elena Monica Talabă, Raluca-Maria Apetrei () [Corola-publishinghouse/Science/91770_a_92400]
-
mergând de la popularizarea turismului, la Înființarea unor asociații al căror membru fondator și președinte a fost (Hanul Drumeților, Turing - Clubul României), inițiator al construcțiilor unor case de adăpost, al marcării turistice a unor drumuri și poteci, un frecvent și pasionat drumeț și În egală măsură un prolific publicist. Referindu-ne la acest din urma aspect, numele lui Mihai Haret este atasat pe coperțile multor ghiduri, hărți, articole, cum ar fi: În munții Sinaei, Rucărului și Branului (1910), Castelul Peleș (1924),Turismul
Turism în Carpaţii Meridionali: cunoaştere, dezvoltare şi valoroficare economică by Ion Talabă, Elena Monica Talabă, Raluca-Maria Apetrei () [Corola-publishinghouse/Science/91770_a_92400]
-
strâns legate de Carpații Meridionali și anume: - Nestor Urechia (1866 - 1931), inginer, profesor de geometrie, director În minister, inspector și scriitor, a fost un mare iubitor de munte și de drumeție montană, membru al Societății Turiștilor din România, al Hanului Drumeților și al Turing Clubului României În care a Îndeplinit unele funcții de răspundere. După obiceiul epocii sale, a ținut atât la Ateneu cât și la Fundația Universitară din București, numeroase conferințe cu tematică turistică (Cum călătoreau strămoșii noștri - 1900; Drumurile
Turism în Carpaţii Meridionali: cunoaştere, dezvoltare şi valoroficare economică by Ion Talabă, Elena Monica Talabă, Raluca-Maria Apetrei () [Corola-publishinghouse/Science/91770_a_92400]
-
cele amenajate și marcate. La această operă patriotică și-au Înscris numele, un impresionant număr de personalități care, cu dăruirea și devotamentul necesar, ne-au lăsat pagini memorabile. Din rândul acestora amintim câteva nume și anume: - Emilian Cristea (1915 - 1982), drumeț, alpinist, publicist, om de o deosebită sensibilitate, a fost decenii de-a rândul, unul dintre cei mai mari animatori ai turismului montan românesc. Emilian Cristea a format numeroși alpiniști români, a prezentat numeroase conferințe cu tematica turistică - În special prin
Turism în Carpaţii Meridionali: cunoaştere, dezvoltare şi valoroficare economică by Ion Talabă, Elena Monica Talabă, Raluca-Maria Apetrei () [Corola-publishinghouse/Science/91770_a_92400]
-
revista “România Pitorească” și a publicat hărțile și ghidurile a mai multor masivi cum ar fi: Retezat (1982), Munții Căpățânii și Coziei (1968) etc. - Emilian Iliescu (1905 -1976), inginer constructor, mare iubitor de fotografii - inclusiv editor al revistei “Fotografia” - mare drumeț În special În spațiul montan, membru activ al asociației turistice ADMIR a lăsat posterității un număr impresionant de pagini de literatura turistică. Din rândul acestora reținem: Opt zile În Retezat (1944), Pe Valea Cernei (1947), Pe Argeș În Sus (1971
Turism în Carpaţii Meridionali: cunoaştere, dezvoltare şi valoroficare economică by Ion Talabă, Elena Monica Talabă, Raluca-Maria Apetrei () [Corola-publishinghouse/Science/91770_a_92400]
-
cazare specifice formelor de turism practicate ca și a mijloacelor de transport utilizate. Pot fi citate astfel: Societatea Alpină a Transilvaniei (Brașov,1873), Societatea Română de Geografie (București, 1875), Societatea Carpatină Transilvană (Sibiu, 1880), Societatea Carpatină din Sinaia (1895), Hanul Drumeților (București, 1920), transformat În 1925 În Turing Clubul României, Asociația drumeților din Munții iubiți ai României (ADMIR, 1929), Prietenii Naturii (București, 1919) etc. Marele act de Întregire a statului național unitar din 1918 prin unirea Basarabiei cu România În martie
Turism în Carpaţii Meridionali: cunoaştere, dezvoltare şi valoroficare economică by Ion Talabă, Elena Monica Talabă, Raluca-Maria Apetrei () [Corola-publishinghouse/Science/91770_a_92400]
-
transport utilizate. Pot fi citate astfel: Societatea Alpină a Transilvaniei (Brașov,1873), Societatea Română de Geografie (București, 1875), Societatea Carpatină Transilvană (Sibiu, 1880), Societatea Carpatină din Sinaia (1895), Hanul Drumeților (București, 1920), transformat În 1925 În Turing Clubul României, Asociația drumeților din Munții iubiți ai României (ADMIR, 1929), Prietenii Naturii (București, 1919) etc. Marele act de Întregire a statului național unitar din 1918 prin unirea Basarabiei cu România În martie 1918, a Bucovinei În noiembrie a aceluiași an și a Transilvaniei
Turism în Carpaţii Meridionali: cunoaştere, dezvoltare şi valoroficare economică by Ion Talabă, Elena Monica Talabă, Raluca-Maria Apetrei () [Corola-publishinghouse/Science/91770_a_92400]
-
existentă. - Referitor la primul aspect semnalat, numărul preponderent al locurilor din hoteluri și vile arată faptul că turismul balnear, de odihnă și pentru practicarea diferitelor sporturi În special de iarnă sunt bine evidențiate. - Ponderea cabanelor reflectă interesul În special pentru drumeții montane, dar și pentru alpinism. După 1990 a crescut enorm de mult În România, dar și În arealul Carpaților Meridionali - În special În zona Moeciu, Bran, Rucăr, dar și la Azuga, Mărginimea Sibiului, nordul județelor Vâlcea și Gorj - a pensiunilor
Turism în Carpaţii Meridionali: cunoaştere, dezvoltare şi valoroficare economică by Ion Talabă, Elena Monica Talabă, Raluca-Maria Apetrei () [Corola-publishinghouse/Science/91770_a_92400]
-
numărului mijloacelor de transport pe cablu, aceasta rămîne În continuare o problemă deschisă, ce impune o rezolvare pentru diminuarea aglomerării actuale de la liniile de telescaun existente. 7) Stațiunea Predeal este mult solicitată de tineri care pot schia iarna, sau efectua drumeții vara, dar pentru zilele ploioase, geroase sau după masă, au mai puține posibilități de petrecere a timpului În afara condițiilor oferite de restaurante, baruri și discoteci etc. De aceea propunem amenajarea unui club al tineretului care să-i poată pună În
Turism în Carpaţii Meridionali: cunoaştere, dezvoltare şi valoroficare economică by Ion Talabă, Elena Monica Talabă, Raluca-Maria Apetrei () [Corola-publishinghouse/Science/91770_a_92400]
-
o zonă geografică a Ardealului, la hanul Moara cu noroc, aflat Într-o vale dintre dealuri, o răscruce pe unde trec turme de porci spre și dinspre târg, loc important pentru afaceri și comerț: „Ori din care parte ar veni, drumețul se bucură când o zărește din culmea dealului pleșuv, căci, venind despre locurile rele, ea le vestește că a scăpat norocos, iară mergând spre ele, la moară poate să găsească ori să aștepte alți drumeți, ca să nu plece singur mai
Repere istorico-literare : univers informaţional pentru cei interesaţi de pregătirea examenului de bacalaureat by Ioan Baban () [Corola-publishinghouse/Science/91623_a_93263]
-
din care parte ar veni, drumețul se bucură când o zărește din culmea dealului pleșuv, căci, venind despre locurile rele, ea le vestește că a scăpat norocos, iară mergând spre ele, la moară poate să găsească ori să aștepte alți drumeți, ca să nu plece singur mai departe". (4) Vechea moară a fost părăsită, arendașul a zidit alături o cârciumă și loc de adăpost pentru tot drumețul obosit. Două cruci de piatră și trei din lemn de stejar, Împodobite...cu icoane sfinte
Repere istorico-literare : univers informaţional pentru cei interesaţi de pregătirea examenului de bacalaureat by Ioan Baban () [Corola-publishinghouse/Science/91623_a_93263]
-
scăpat norocos, iară mergând spre ele, la moară poate să găsească ori să aștepte alți drumeți, ca să nu plece singur mai departe". (4) Vechea moară a fost părăsită, arendașul a zidit alături o cârciumă și loc de adăpost pentru tot drumețul obosit. Două cruci de piatră și trei din lemn de stejar, Împodobite...cu icoane sfinte vestesc faptul că „locul e binecuvântat, deoarece acolo unde vezi o cruce de aceste, a aflat un om o bucurie, ori a scăpat altul de
Repere istorico-literare : univers informaţional pentru cei interesaţi de pregătirea examenului de bacalaureat by Ioan Baban () [Corola-publishinghouse/Science/91623_a_93263]
-
e binecuvântat, deoarece acolo unde vezi o cruce de aceste, a aflat un om o bucurie, ori a scăpat altul de o primejdie". Mutându-se la Moara cu noroc cu soția, soacra și un copil, Ghița devine repede cunoscut de drumeții umblați, afacerile merg bine, așa Încât până și bătrâna se simțea Întinerită de bucurie că „avea un ginere harnic, o fată norocoasă, doi nepoți sprinteni, (că acum doi erau) iară sporul era dat de la Dumnezeu, dintr-un câștig făcut cu bine
Repere istorico-literare : univers informaţional pentru cei interesaţi de pregătirea examenului de bacalaureat by Ioan Baban () [Corola-publishinghouse/Science/91623_a_93263]
-
din nord au Început „saducă vin la munte” de a fost atunci la Hanu Ancuței vremea petrecerilor și a poveștilor. De la han se vedea curgând apa Moldovei, iar la orizont, se Înălțau piscurile Învăluite de negurile munților. Așezat În calea drumeților, hanul impresiona prin Înfățișarea lui de cetate, cu ziduri groase și porți solide, adăpostind În interiorul lui oamenii, căruțele și vitele din calea hoților, creându-le astfel drumeților acea importantă senzație de siguranță. Hanul este caracterizat mai ales prin atmosfera plăcută
Repere istorico-literare : univers informaţional pentru cei interesaţi de pregătirea examenului de bacalaureat by Ioan Baban () [Corola-publishinghouse/Science/91623_a_93263]
-
iar la orizont, se Înălțau piscurile Învăluite de negurile munților. Așezat În calea drumeților, hanul impresiona prin Înfățișarea lui de cetate, cu ziduri groase și porți solide, adăpostind În interiorul lui oamenii, căruțele și vitele din calea hoților, creându-le astfel drumeților acea importantă senzație de siguranță. Hanul este caracterizat mai ales prin atmosfera plăcută, creată de gazdă, frumoasa hangită, Ancuța. La han drumeții găseau nu numai bucate alese și vin bun, dar puteau depăna În atmosfera Îmbietoare, fapte și Întâmplări din
Repere istorico-literare : univers informaţional pentru cei interesaţi de pregătirea examenului de bacalaureat by Ioan Baban () [Corola-publishinghouse/Science/91623_a_93263]
-
oameni să se apropie cu căldură unii de alții, să se asculte cu interes, evocând Întâmplări din trecut, la vatra focului. În mijlocul trecătoriilor se află Ancuța cea tânără, la fel de frumoasă și de vioaie ca și cealaltă Ancuță, mama sa. Printre drumeți se află și Ioniță comisul de la Drăgănești, un fel de animator al celorlalți; el Îi uimea pe toți cu calul său, numai piele si os, precum „calul din poveste, Înainte de a mânca tipsia cu jar”. Atmosfera de basm se instaurează
Repere istorico-literare : univers informaţional pentru cei interesaţi de pregătirea examenului de bacalaureat by Ioan Baban () [Corola-publishinghouse/Science/91623_a_93263]
-
Au mers ei cum au mers „zmeii” lui moș Luca, cu popasuri pe la Podul Timișeștilor, pe la Blăgești și la Podul Leloaiei /Iloaiei/ și tocmai a doua zi, când obosiseră ca niște ogari, încât mergeați mai mult pe lângă căruță, în batjocura drumeților, așa, cam pe la asfințitul soarelui, iată și rohatca Păcurarilor. Aici, un flăcăoan glumeț v-a întâmpinat cu ironii usturătoare: „ Moșule, ié sama de ține bine telegarii ceia, să nu ieie vânt; că Iașul ista-i mare, și Doamne ferește să nu
Un humuleștean la Iași by Vasile Ilucă () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1273_a_1920]
-
Bârnova 29 august 2003 Vasile Ilucă De același autor: 1. Iași... șoapta din ziduri, album-ghid, Ed. Eurocart, Iași, 1998 2. Iași... istorie și spirit, album-ghid, Ed. Helios, Iași, 2000 3. Hoinar în jurul Iașului, album-ghid, Ed. Trinitas, Iași, 2001 4. Iași... drumeț în jurul cetății, album-ghid, Ed. Helios, Iași, 2002 5. Tristeți învinse, proză scurtă, Ed. Helios, Iași, 2002 6. Prin Iașii din suflet, album-ghid, Ed .Helios, Iași, 2003 7. Iașii lui Eminescu, album-ghid, Ed. Helios, Iași, 2003 8. Aripi frânte, proză, Ed.
Un humuleștean la Iași by Vasile Ilucă () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1273_a_1920]