1,139 matches
-
de căpușe hematofage care pot transmite borreliile la om, dintre care Ixodes ricinus și scapularis sunt cele mai cunoscute. Riscul de infecție umană este maxim primăvara-vara, la persoane care profesează ca agricultori, pădurari sau care se expun prin activități recreaționale (drumeții, picnicuri, campare). Patogenie În parcursul ciclului natural, borrelia exprimă pe suprafață două proteine antigenice, A (OspA) și C (OspC), care reprezintă factori de patogenitate. Transmiterea la mamifere este dependentă de legarea OspC de o proteină salivară a căpușei. Pentru a
BOLI INFECŢIOASE by Manuela Arbune () [Corola-publishinghouse/Science/491_a_931]
-
S.C.Pescaris S.A., Ferma Ciurea, care prin peisajele proprii exercită o forță de atracție turistică ce nu poate fi neglijată. Aceste luciuri de apă care pe total se cifrează la peste 110 ha oferă condiții de viitor pentru practicarea odihnei, drumeției, pescuitului și agrementului pe apă. 7. fondul viticol 191 ha și pomicol (92 ha) este demn de apreciat și de utilizat în scop turistic, mai ales că în viitor extinderea acestor suprafețe este impusă de nivelul de accidentare a terenului
POTEN?IALUL DE DEZVOLTARE AL TURISMULUI DIN COMUNA CIUREA ? JUDE?UL IA?I by Alecsandru Puiu TACU () [Corola-publishinghouse/Science/83101_a_84426]
-
peisajele geografice similare celor din Munții Alpi și Balcani și posibilitatea vizitării unor monumente istorice și zone etno - folclorice. Pe lângă monumentele naturii de neasemuită frumusețe ( Ceahlăul, Cheile Bicazului ), zonele cu potențialul turistic ale județului Neamț, oferă condiții optime pentru practicarea drumeției montan - bike, snow - rolling, zborul cu parapanta; Resursele agroturistice sunt numeroase, dar insuficient puse în valoare. Aceasta se referă la artizanat, fondul cinegetic și pescăresc, stațiunile balneoclimaterice, izvoarele minerale și termale. Sursele de apă minerală de la Bicaz, Borca, Fărcașa, Grințieș
PROFILUL GOSPOD?RIEI ??R?NE?TI ?I A SATULUI NEM?EAN DIN ZONELE CU POTEN?IAL AGROTURISTIC by Gheorghe GEMENE () [Corola-publishinghouse/Science/83109_a_84434]
-
șah. Alte constatări ca urmare a auditului: 1. Față de posibilitățile materiale existente nu se declară ca fiind realizate o serie de activități cum ar fi: handbalul - nemenționat între jocurile sportive practicate, tenisul de câmp - deși este un teren amenajat, excursii, drumeții, concursuri de orientare cu harta și busola - se menționează că educația se realizează inclusiv prin organizarea de tabere, dar nu se menționează activitățile sportive specifice taberelor. 2. Sala de sport - nu este ,,făcută să vorbească”, informațiile și imaginile despre mișcare
Activit??i motrice curriculare si extracurriculare by Valcu Bogdan () [Corola-publishinghouse/Science/83655_a_84980]
-
Paklenica, ceva mai mic (12km lungime, 400-500m lățime, 10m în cel mai îngust sector, cu pereți abrupți ce ajung la 650m înălțime). Ecosistemele din parc sunt foarte variate, cu 79 plante endemice. Parcul este renumit în Croația pentru posibilitatea practicării drumețiilor, dispunând de trasee turistice marcate ce însumează o lungime de cca.200km. Pentru doritorii de alpinism, nu există loc mai căutat în Croația decât acest parc național, care este unul din cele mai interesante și extinse areale de alpinism din
CENTRE ȘI REGIUNI TURISTICE, PARTEA I AMERICA ȘI EUROPA by Daniela Larion () [Corola-publishinghouse/Science/552_a_1086]
-
omul n-a primit o viață scurtă, ci una pe care el o scurtează. Educația fizică are două obiective: - dezvoltarea organismului în creștere; - refacerea forței fizice. Sănătatea și fortificarea corpului se puteau obține prin hrană cumpătată și simplă, mișcări, muncă, drumeții, vînătoare, pescuit, jocuri: Deoarece viața este ca un foc, iar focul se stinge dacă nu are curent și agitare continuă, la fel și copiii au nevoie de mișcări zilnice pe care părinții trebuie să le înlesnească... Cu cît copilul lucrează
Paradigma Rousseau și educația contemporană by IZABELA NICOLETA DINU [Corola-publishinghouse/Science/974_a_2482]
-
legende nu sunt despre toate câte se înșiră ca boabele de mărgăritar pe firul albastru al dealurilor Iașilor... Pe curând, iubite prieten! I Ca să-ți redeschid apetitul pentru hoinăreală, așa cum o făceam împreună cu ceva anișori buni în urmă, o să începem drumețiile noastre pe cele dealuri albastre ale Iașilor cu un locușor numai bun de pus la rana sufletului tău. Sper că ești în formă, așa ca pe vremuri, și vei reuși să ții pasul cu mine, om cu antrenamentele la zi
Iaşii dealurilor albastre by Vasile Ilucă () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1211_a_1919]
-
adunat rugina în poală și a plecat la fier vechi, iar în locul barierei se trece peste o elegantă pasarelă, care una-două te aruncă tocmai în vechea „ șușă” a Buciumului, acum asfaltată. Îți mai aduci aminte, cred, cum în una din drumețiile noastre, după ce am trecut bariera, am luat-o prin spatele spitalului Socola, urmând fără să avem habar același drum descris prin 1936 de Dima Gavriliu și Mihai Costețchi în lucrarea: „Pepiniere ieșene”, în care se spune: „Apucând la dreapta, la
Iaşii dealurilor albastre by Vasile Ilucă () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1211_a_1919]
-
soția sa Tinca, au întărit renumele de Hanul Trei Sarmale, pentru că hangița punea în fața fiecărui mușteriu și trei sarmale făcute gospodărește. Hangiul Costache Luca și Coana Tinca au fost contemporanii multor personalități ale vremii. Se știe că în lungile lor drumeții Eminescu și Creangă nimereau adeseori și aici. Pe timp de vară aveau masa lor, între liliecii din grădină. Costache Luca povestea că Eminescu scrisese pe scândura unei mese versurile unui cântec lăutăresc și semnase alături, dar ploile și vremea au
Iaşii dealurilor albastre by Vasile Ilucă () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1211_a_1919]
-
dragă prietene, dacă în bagajul tău s-a nimerit să se afle și o carte cu poeziile lui Eminescu de aceea îți trimit și copia acestei poezii. Și cum știu că memoria ta a păstrat tot ce am văzut în drumețiile noastre, vei constata că ideea mea privind inspirația acestei poezii are suport în dealurile Buciumului... Pe curând, dragă prietene. IX Scrisoarea ta m-a convins - pentru a câta oară - că sufletele noastre au trăit și trăiesc pe aceeași lungime de
Iaşii dealurilor albastre by Vasile Ilucă () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1211_a_1919]
-
în special din cea din urmă, îmi dau seama că dorul tău de meleagurile bătrânului Iași este din ce în ce mai mare. Ar trebui să nu uit că tu mi-ai trezit interesul pentru acest colț de Rai, prin pofta ta nestăvilită de drumeții și un fel anume de a te manifesta în fața fiecărei noutăți. Numai ce te auzeam: „Să știi că nu bănuiam ca această biserică să fie atât de veche, dar e păcat că nu avem de unde afla mai multe despre ea
Iaşii dealurilor albastre by Vasile Ilucă () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1211_a_1919]
-
te invitasem să mergem la Cetățuia. Înarmează-te cu răbdare, iubite prieten, și, la drum! Te previn însă, dragul meu, că, în locul drumeagului de altădată, acum călcăm pe asfalt, ceea ce nu-i chiar așa de bine cum se crede, pentru că drumeția e mai plăcută când calci pe pământul așa cum l-a lăsat Dumnezeu. Uite că, tot vorbind, am și ajuns pe platoul din fața Mănăstirii Cetățuia. De aici ni se deschid zările care ne inundă cu lumina lor albastră culeasă din pădurile
Iaşii dealurilor albastre by Vasile Ilucă () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1211_a_1919]
-
acest loc are o istorie atât de bogată încât cu greu m-am putut abține să nu-ți scriu o sumedenie de amănunte, interesante de altfel. Până voi primi o vorbă de la tine, eu am să mă pregătesc de următoarea drumeție...Pe curând, iubite prieten XIV Ca de fiecare dată, răspunsul tău este plin de miez și bine cântărit. Discreția ta e de pomină. Mă așteptam să mă întrebi de ce nu mai fac referiri la articolele mele. Apoi, dragă prietene, află
Iaşii dealurilor albastre by Vasile Ilucă () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1211_a_1919]
-
loc deschis, zările ne primesc cu lumina prefirată pe muchea Repedii și Pietrăriei, lăsândune să respirăm în voie, cu gândul la pădurile Bârnovei și Dobrovățului. Dragă prietene, astăzi te voi duce prin locuri pe unde nu am călcat pe vremea drumețiilor noastre...Deschide-ți sufletul și hai să colindăm coclaurile, așa ca altădată. Urmăm neabătut creasta dealului Cetățuia, spre Hlincea. Pe stânga - o bună bucată de drum - ne însoțește un șanț anticar, dincolo de care, pe costișă, am descoperit urmele unei aducțiuni
Iaşii dealurilor albastre by Vasile Ilucă () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1211_a_1919]
-
proprietar, a donat statului moșia și palatul de la Miroslava. Dacă m-am întins prea mult la vorbă, tu, dragă prietene, mă vei ierta și îmi vei face plăcerea de a-mi comunica părerile tale referitoare la locurile călcate în această drumeție. Cu bine și pe curând . XVI Nu știu dacă eu aș fi răscolit atâtea documente, dacă tu nu ai fi insistat s-o fac. Dar ce frumos știe să poruncească prietenia... Faptul că ceea ce îți scriu este un balsam pentru
Iaşii dealurilor albastre by Vasile Ilucă () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1211_a_1919]
-
un balsam pentru sufletul tău, mie îmi este răsplată cu asupra de măsură. Deajuns însă cu smiorcăiala și hai să pornim pe alte poteci, întinse ca firele de păianjen pe nesfârșitele dealuri albastre... Cred că ai observat, iubite prieten, că drumețiile noastre o tot țin roată în jurul cetății Iașului. Sunt sigur că la această remarcă o să vii cu celebra replică a „școlerului” lui Mariu Chicoș Rostogan, pentru care cercul este: „o linie oablă,oablă care mere și mere și mere și
Iaşii dealurilor albastre by Vasile Ilucă () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1211_a_1919]
-
a fost refăcută de un egumen de la Treisfetite. Datorită deselor rezidiri, biserica nu poate fi încadrată într-un anume stil arhitectonic. Cimitirul dăinuie probabil de la începuturile bisericii. În prezent, aici este mănăstire de maici. Să nu crezi, iubite prieten, că drumeția de astăzi se termină aici, pentru că abia a dat în clocot... O hudiță din spatele bisericii ne conduce până în Aleea Sadoveanu. De aici înainte, călcăm pe urmele vechilor poștalioane sau, mai încoace, pe urmele birjelor.Ținta? Fosta Grădină Pester. Se știe
Iaşii dealurilor albastre by Vasile Ilucă () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1211_a_1919]
-
Sper să-ți amintești, iubite prieten, cât de frumos arată Iașii văzuți de pe dealul Aroneanului. Îți reamintesc și cuvintele tale despre această priveliște: „Uite și fața nevăzută a Iașilor”. De aici se vede și celălalt capăt - cel de pornire în drumețiile noastre... Un cuvânt de la tine mi-ar reîmprospăta forțele pe care trebuie să le folosesc „pe ultima sută de metri”, cum se spune. Cu bine, dragă prietene. XVIII Iubite prieten, scrisoarea ta m-a găsit cotrobăind prin documente ,cu gândul
Iaşii dealurilor albastre by Vasile Ilucă () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1211_a_1919]
-
cele mai plăcute la gust din câte am găsit în jurul Iașilor. Ia să văd, îți mai amintești, dragul meu, ce scrie - cu litere chirilice pe stâlpul din piatră cioplită de care este legată conducta? Poate că nu. La ultima mea drumeție pe acele locuri, am notat: „1887. Această cișmea este făcută în memoria lui Vasile și Gașița Mititelu”.Despre această cișmea am aflat că aduce apa dintr-o fântână cu trei izvoare puternice. Gospodarul în grădina căruia se află fântâna a
Iaşii dealurilor albastre by Vasile Ilucă () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1211_a_1919]
-
o să-ți facă am umblat prin notițele mele, destul de întortochiate de altfel, ca să găsesc informații despre fostele Bariere ale târgului. Ți le voi înșira doar, fără prea multe comentarii, încercând să merg în aceeași ordine în care am făcut și drumețiile. 1 Bariera Socolei, care se găsea la întâlnirea ulițelor Bariera Veche cu Arapului. Aceasta ședea în calea drumeților care veneau dinspre Vaslui. 2-Bariera Țuțorei, aflată pe „Drumul Mătăsii”. 3-Bariera Nicolina, așezată dincolo de pârâul Nicolina, de unde începe șoseaua Nicolina. 4-Bariera Trei
Iaşii dealurilor albastre by Vasile Ilucă () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1211_a_1919]
-
iubite prieten, ai călătorit doar numai cu imaginația, citind scrisorile mele, eu te-am simțit tot timpul alături, ca în vremurile când, tineri fiind și neștiutori, colindam mirificele dealuri albastre din jurul bătrânei cetăți a Iașilor. Aștept cu răbdare ca să reluăm drumețiile noastre, iar de va fi să pleci din nou, va trebui să iei pe tălpi puțin colb de pe potecile colindate, un crâmpei de umbră din Teiul lui Eminescu și un cer de lumină din înaltul Iașilor în suflet. Și atunci
Iaşii dealurilor albastre by Vasile Ilucă () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1211_a_1919]
-
românești la cunoașterea Carpaților Meridionali În nota unei benefice normalități, În decursul secolelor, un număr impresionant de geografi, geologi, naturaliști, botaniști, folcloriști, istorici, hidrologi, ingineri hotarnici și silvici, sociologi, medici, chimisti, scriitori, poeți, cercetători științifici și profesori universitari, iubitori de drumeții montane și alpiniști ( adevarați Împătimiți ai muntelui) etc. și-au adus contribuții la analiza și cunoașterea, sub diversele lor aspecte a bogățiilor solului și subsolului Carpaților Meridionali. Grupul cel mai numeros este al geograficilor și geologilor, care prin natura profesiei
Turism în Carpaţii Meridionali: cunoaştere, dezvoltare şi valoroficare economică by Ion Talabă, Elena Monica Talabă, Raluca-Maria Apetrei () [Corola-publishinghouse/Science/91770_a_92400]
-
toponimice prin Carpații Meridionali” etc. - Ion Simionescu (1873-1944), o personalitate complexă a științei și culturii românești a străbătut Carpații Românești, lăsându-ne nouă pagini memorabile cu o puternică Încărcătură patriotică. Formația sa științifică deosebită, arta scrisului, ca și pasiunea pentru drumeții au fost pilonii pe care și-a clădit vasta sa operă. Din numărul mare de titluri de lucrări, reținem doar câteva și anume: În curmezișul țării (1933), Colțuri din țară (1934), Țara noastră - natura, oamenii, locuri (1937), Tinere, cunoașteți țara
Turism în Carpaţii Meridionali: cunoaştere, dezvoltare şi valoroficare economică by Ion Talabă, Elena Monica Talabă, Raluca-Maria Apetrei () [Corola-publishinghouse/Science/91770_a_92400]
-
avut asociațiile și societățile de turism, create În secolul XIXXX În spațiul românesc. Acțiunile acestora și a membrilor lor, erau direcționate pe mai multe planuri, dintre care mai importante erau patru și anume: exploarări pentru cunoașterea unor masivi; organizarea de drumeții, marcarea unor poteci turistice și amenajarea unor adăposturi. Din numărul mare al acestora, reținem cateva nume, cum ar fi: - Clubul Alpin al Transilvaniei, Înființat la Brașov la 28.07.1873, care a avut În calitate de prim președinte pe avocatul
Turism în Carpaţii Meridionali: cunoaştere, dezvoltare şi valoroficare economică by Ion Talabă, Elena Monica Talabă, Raluca-Maria Apetrei () [Corola-publishinghouse/Science/91770_a_92400]
-
Siebenburgicher Karpaten Verein) a luat ființă la 28.11.1880 la Sibiu, având ca prim președinte pe Karl Conradt, desfășurând o deosebit de bogată, diversificată și extinsă activitate. Activând În anii de pionierat ai mișcării turistice montane, sub forma sa de drumeție, membrii acestei societăți, și-au adus aportul În decursul anilor la construirea și reabilitarea a 59 case de adapost, a numeroase drumuri de acces În munți, poteci marcate, ghiduri, cărți și reviste editate. Toate aceste rezultate au fost posibile În
Turism în Carpaţii Meridionali: cunoaştere, dezvoltare şi valoroficare economică by Ion Talabă, Elena Monica Talabă, Raluca-Maria Apetrei () [Corola-publishinghouse/Science/91770_a_92400]