1,425 matches
-
anevoios; angoasă; animal; animale; apă; de apă; de arici; ascuns; atenție; aur; bacalaureat; bătrînețe; bleah!; bucă; bucurie; caiet; casă bîntuită; căprioară; ceas; de cineva; de cîine; claustrofobie; constrîngere; coșmar; creier; cristal; cuțit; degete; dezgust; deznădejde; disperare; dispreț; dulce; de Dumnezeu; dușmănie; emoții; eșec; exercițiu; nu există; familie; firească; fr. "horror"; frica; griji; frig, singur; fugă; furnică; gol în stomac; grețuri; groaznic; groaznică; impozit; inexistent; inhibiție; item; iubire; în zadar; încărunțire; început; încredere; înfricoșat; a înfrunta; îngrijorare; lașitate; lift; liniște; loc; lucrare
[Corola-publishinghouse/Science/1496_a_2794]
-
căra; ce; cerință; ceva în mînă; cheie; ciclu; coada; concava; contul; cuie; cuier; cultură; cuprinde strîns; curea; cursul; cutie; a da; a nu da drumul; datorie; dărui; de drum; departe; a dirija; discurs; a dobîndi; dor; dorește; dorință; drag; dreapta; dușmănie; durere; ea; echilibru; de el; eu; evidența; față; flori; frînghie; frică; frîul; frumos; fuge; gata; geanta; greșeală; importanță; inel; iubi; a iubi; iubit; împinge; înapoia; încredințare; îndrăgi; însușește; întreține; joc; lacom; lacăt; lăcomie; a lăsa; a ne lăsa; a nu
[Corola-publishinghouse/Science/1496_a_2794]
-
Suceava; Suedia; sunt; sus; suspans; în școală; șoc; știe; tară; topos; treabă; țara; țintă; ultraviolete; unde; unii; ușurință; ne vedem; va veni; verde; voi fi; voturi; vreau; zgomot; где (1); 767/199/58/141/0 ură: răutate (70); dușman (56); dușmănie (56); invidie (42); iubire (33); dispreț (31); sentiment (17); dragoste (15); supărare (15); durere (14); rău (14); ciudă (13); mînie (13); urît (11); furie (9); negru (8); tristețe (8); dușmani (7); prostie (7); suferință (7); ceartă (6); oameni (6); mare
[Corola-publishinghouse/Science/1496_a_2794]
-
voi nică decît ei. Frigul se întărîtă; baba își pune cele nouă cojoace și frigul nu avu ce să-i facă. începu să ningă; baba își întoarse un cojoc pe dos și tot așa fu mai tare. Atunci se urmă dușmănii: dădu un frig tare; baba își puse cojoacele; se uimea, începu să ningă, apoi se făcu ger mare. Baba își lepă dă cojocul. Tot așa cu fiecare pînă ce rămase în pielea goală, cînd împietri. Acestea sînt zilele babei. Baba
Credinţe şi superstiţii româneşti: după Artur Gorovei şi Gh. F. Ciauşanu by GOROVEI, ARTUR () [Corola-publishinghouse/Science/1318_a_2879]
-
te tai (cu ce lucrezi). Toamna, cînd se pune varză în putini pentru iarnă, să nu se pună dumineca, căci se clocește. De cela ce se lă dumineca se zice că, murind el, trupul lui putrezește, iară părul rămîne întreg. Dușmănie Ca să scape cineva de dușmănie, este bine să meargă la moară și să ieie din stavila cu care se oprește un crac* de apă nouă țanduri*; să le poarte cu sine, c-apoi dușmanii l-or lăsa în pace. Cînd
Credinţe şi superstiţii româneşti: după Artur Gorovei şi Gh. F. Ciauşanu by GOROVEI, ARTUR () [Corola-publishinghouse/Science/1318_a_2879]
-
Toamna, cînd se pune varză în putini pentru iarnă, să nu se pună dumineca, căci se clocește. De cela ce se lă dumineca se zice că, murind el, trupul lui putrezește, iară părul rămîne întreg. Dușmănie Ca să scape cineva de dușmănie, este bine să meargă la moară și să ieie din stavila cu care se oprește un crac* de apă nouă țanduri*; să le poarte cu sine, c-apoi dușmanii l-or lăsa în pace. Cînd simți ferbințeală la obraz e
Credinţe şi superstiţii româneşti: după Artur Gorovei şi Gh. F. Ciauşanu by GOROVEI, ARTUR () [Corola-publishinghouse/Science/1318_a_2879]
-
română, Editura didactică și pedagogică, 1965, p. 343) Totuși, afirmarea scriitorului în plan literar reprezintă o sursă de necazuri. Inteligența lui înspăimântătoare, viziunea critică amară și necruțătoare asupra claselor dominante îi creează neplăceri. Mai mult, teribilul său nonconformism atrage numeroase dușmănii ale unor oameni sus puși. Astfel, comedia D-ale carnavalului este fluierată, iar scurta perioadă de directorat la Teatrul Național (stagiunea 1888-1889) se sfârșește rău pentru Caragiale, toată presa fiind împotriva lui. Năpasta este primită cu mari rezerve de către critică
Lumea politică pe scena lui I. L. Caragiale by Corina Baraboi () [Corola-publishinghouse/Science/1677_a_3045]
-
o manieră pașnică. O ilustrație a acestei afirmații poate servi cazul a două fete dintr-o școală (din clasele a 11-a si a 10-a) care permanent concurau la competiții sportive. În urma acestei concurențe ele au început să simtă dușmănie una fața de alta, apoi, puțin câte puțin, să răspândească zvonuri. Într-o zi chiar s-au confruntat pe coridorul școlii aruncându-si cuvinte răutăcioase. În acest moment a intervenit un mediator. După două sesiuni de mediere fetele si-au
Medierea în educație by Ileana Bădulescu Anastase, Cornel Grigoruț, Mircea Mastacan () [Corola-publishinghouse/Science/1700_a_3130]
-
de instalarea frigului și de amenințarea iminentă a iernii este deconstrucție, adică demolare a oricărei speranțe, în timp ce venirea lor este reconstrucție ("Recunoscătoare/ Streașinei că nu s-a mutat"). Deținătoare ale motivului central al iernii sunt poemele: Iarna stelele, Ninge cu dușmănie, Ca și cum luna. Iarna și zăpada maturității sunt corespunzătoare ploilor copilăriei. La fel cum ploaia poate să și descompună, fiecare strop fiind un element al totului, așa și zăpada degradează: "Iarna stelele/ Sunt atât de departe,/ Că nu poți să le
[Corola-publishinghouse/Science/1454_a_2752]
-
mă udă cu lumină.") și extazul ("Iubesc ploile, iubesc cu patimă ploile,/ Înnebunitele ploi și ploile calme/ ploile feciorelnice și ploile dezlănțuite femei.") cu care poeta întâmpină ploaia la vârsta copilăriei și ura pe care o generează zăpada: "Ninge cu dușmănie,/ Cu ură cade zăpada/ Peste apele înghețate cu ură,/ Peste livezile înflorite din răutate,/ Peste păsările care îndură./ Ninge ca și cum prin zăpadă/ Ar trebui să se sfârșească/ Viața acestui acvatic popor,/ Ninge cu o încrâncenare/ Omenească,/ Ninge otrăvitor". (Ninge cu
[Corola-publishinghouse/Science/1454_a_2752]
-
Cu ură cade zăpada/ Peste apele înghețate cu ură,/ Peste livezile înflorite din răutate,/ Peste păsările care îndură./ Ninge ca și cum prin zăpadă/ Ar trebui să se sfârșească/ Viața acestui acvatic popor,/ Ninge cu o încrâncenare/ Omenească,/ Ninge otrăvitor". (Ninge cu dușmănie) Contextul ideologic, dominat de persecuția comunistă, "instaurează" la scriitorii subversivi metafora opacă. Ninsoarea simbol clasic al purității și al luminii este reconsiderată în poezia Anei Blandiana, întruchipând tăișul ideologie comuniste. Ura se alătură oximoronic a tot ce este frumos, aducând
[Corola-publishinghouse/Science/1454_a_2752]
-
unor tipuri stilistice caracteriale de discurs politic. Variabila „A”, căreia i se asociază și criteriile de performanță politică, deciziile din sfera acțiunii politice, cultura politică, dimensiunea model-acțională a personalității, caracterul și spiritualitatea politică a agentului acțiunii (obiectivitate În pasiuni, rivalități, dușmănii, erori politice, priceperi În arta conduceriiă este decisivă - după părerea noastră pentru definirea stilurilor de discurs politic. Într-adevăr, actorul politic Își pune amprenta de necontestat asupra discursului chiar dacă scenariul cel mai adesea nu-i aparține, iar contextul situațional - altfel
Peripatethice by Sorin-Tudor Maxim () [Corola-publishinghouse/Science/1800_a_3164]
-
s-au certat și s-au bătut de la râșnița aia de cafea turcească. S-a bătut și vecinii, de a sărit toți, care cum și cu ce a apucat. Alerga oameni la bătaie ca la pojar, că avea mulți oameni dușmănie p-alde Soporani, chestia cu colectiva, că zicea că bătrânul de l-ați îngropat azi era omul căpitanului Goncea de la raion. Ce mai, a fost o bătaie de a venit miliția și i-a despărțit că a tras cu revolvelu
Player cu papa by Ioan Lăcustă () [Corola-journal/Imaginative/8268_a_9593]
-
o zi la alta. Cert este că suntem contemporani cu evenimente con siderate de neimaginat doar cu câteva decenii în urmă, respectiv dărâmarea unor bariere polit ice , economice, etnice sau culturale și împăcări istorice între națiuni ce păreau condamnate la dușmănie eternă. Nicicând, atâția oa meni de cetățenie, limbă, religie și culturi diferite nu au fost mai preocupați în a rezolva împreună diverse probleme globale, indiferent dacă acest ea se referă la fluxurile eco nomice și financiare internaționale, la economi sir
Globalizarea pieţelor de capital by Boghean Carmen () [Corola-publishinghouse/Science/1194_a_2194]
-
malurile Dunării Inferioare și mai departe, în Caucaz... Guénon a insistat, mai mult decât Husserl, să prezinte devierile apărute în cultura antică europeană și asiatică, sub forma unor atitudini potrivnice tradițiilor. Husserl vedea numai două ieșiri din criza existenței umane: "dușmănia față de spirit" soldată cu declin sau un "eroism al rațiunii care va depăși definitiv raționalismul". A doua cale consonează cu elita restrânsă pe care o visa Guénon. 16. Mai recent, M. Onfray îi adună într-un volum intitulat Extremiștii luminilor
Modernitate și tradiție in Est by TĂNASE SÂRBU [Corola-publishinghouse/Science/1010_a_2518]
-
disperare m-am dus la șeicul din Skopje pe care îl lăsasem mai la urmă și am dat de un conflict cu un alt șeic, care era țigan și care voia să-i ocupe mănăstirea. Brusc am descoperit o întreagă dușmănie subterană între doi reprezentanți ai aceleiași religii, care caută să acapareze cât mai mult din puterea celuilalt. Asta era deja ceva universal, mult mai mult decât țiganii care merg cu autobuzul în Irak. Am ales acest subiect. Tehnic a fost
Documentar şi adevăr. Filmul documentar în dialoguri by Lucian Ionică [Corola-publishinghouse/Science/1413_a_2655]
-
vizionări: după prima viză se făcea copia standard, care era și ea verificată. Înainte de prima vizionare cu cenzorii era obligatoriu ca filmul să fie discutat cu colegii din așa-numitele grupe de creație. Unii dintre ei, din naivitate sau din dușmănie, ajungeau să-ți facă rău și te sfătuiau să scoți ba una, ba alta din film, chipurile, ca să te apere. Ce poți să zici decât: Sancta simplicitas! La unul din filmele mele am pus pe coloana sonoră o lucrare de
Documentar şi adevăr. Filmul documentar în dialoguri by Lucian Ionică [Corola-publishinghouse/Science/1413_a_2655]
-
de bucurie națională și că epopeea Ioanei d'Arc (arsă pe rug în 1413) este o primă manifestare de fervoare națională (care este însă însoțită de nepăsarea unei mari părți a populației și de ostilitatea Sorbonei); se pare totuși că dușmănia apărută între englezi și francezi după Războiul de 100 de Ani a fost cea care a cristalizat, de o parte și de cealaltă, o primă identitate națională. În orice caz, în secolul al XV-lea se afirmă statele suverane și
Gîndind Europa by Edgar Morin () [Corola-publishinghouse/Science/1421_a_2663]
-
1954-1962). Belgia rămîne în Congo pînă în 1960 și se întoarce curînd acolo din punct de vedere militar. Englezii și francezii atacă Egiptul, care naționalizase ca-nalul, debarcînd în Suez (1956). În sfîrșit, în anii '50 nu se știe încă dacă dușmăniile și resentimentele anilor de război vor reînsufleți atitudinile șovine și naționaliste. Refuzurile intelectualilor În imensa lor majoritate, intelectualii de stînga se arată neîncrezători față de ideea de Europă, contaminată încă în ochii lor de utilizarea pe care o dăduseră naziștii termenului
Gîndind Europa by Edgar Morin () [Corola-publishinghouse/Science/1421_a_2663]
-
este legată de dezvoltarea unui curs istoric nou, care se va dezvălui treptat conștiințelor în anii '60-'80. Mai întîi, asistăm la dizolvarea rapidă a antagonismului secular dintre Franța și Germania, care hrănise, de-a lungul a trei războaie succesive, dușmănii aparent insolubile. Între anii '60 și '80 se manifestă clar o dezintegrare a atitudinilor șoviniste naționale, iar între francezi și germani apar chiar unele simpatii. Un sondaj SOFRES* arată că 22 % dintre francezi aveau simpatii față de germani în 1974, acest
Gîndind Europa by Edgar Morin () [Corola-publishinghouse/Science/1421_a_2663]
-
o "voință de a trăi" na-țională, o "voință de a fi" franceză sau germană, ceea ce Renan numea "spirit" sau "cuget" național. Or memoriile istorice europene nu au în comun decît dezbinarea și războiul. Ele nu au altă moștenire comună în afara dușmăniilor reciproce. Comunitatea noastră de destin nu provine nicidecum din trecutul nostru care o contrazice. Ea abia începe să se înfiripe din prezentul nostru pentru că viitorul nostru ne-o impune. Niciodată pînă acum nu s-a întîmplat să apară o conștiință
Gîndind Europa by Edgar Morin () [Corola-publishinghouse/Science/1421_a_2663]
-
mod artificial, ci plecînd de la perspectiva pe care ne-o înfățișează prezentul. 2 Amenințarea comună Orice comunitate de destin se consolidează sau se cristalizează sub amenințarea unui dușman. Iată de ce, într-un mod cum nu se poate mai fericit, dispariția dușmăniilor "ereditare" dintre națiunile europene a slăbit coeziunea internă a celor mai centralizate dintre ele, permițînd relaxarea comunității naționale în beneficiul comunității de destin supranaționale. Neantul Și totuși există amenințare și dușmani. Însă acești dușmani sînt de un tip cu totul
Gîndind Europa by Edgar Morin () [Corola-publishinghouse/Science/1421_a_2663]
-
textura planetară. Ne aflăm de bună seamă în era planetară de vreme ce aceasta se află în noi. Nu ne aflăm doar în era planetară, ne aflăm în epoca de fier planetară. Devenind solidară de facto, planeta rămîne sfîșiată, convulsivă, seismică. Vechile dușmănii și înverșunări, rasiale, etnice, religioase, departe de a fi dispărut, au năvălit asupra formelor moderne de civilizație, începînd cu statul-națiune. Acea formulă, împrumutată de la asupritori, care le-a permis colonizaților să se elibereze s-a generalizat acum sub forma sa
Gîndind Europa by Edgar Morin () [Corola-publishinghouse/Science/1421_a_2663]
-
Atributul circumstanțial - Atributiva circumstanțială a) Atributul circumstanțial Atributul circumstanțial „este un segment de propoziție care determină un nume(regent nominal), exprimând concomitent o caracteristică circumstanțială referitoare la un verb(regent verbal)” - Ager, oțelul rupe de la fund pământul negru, muncit cu dușmănie. Regentul nominal este regentul principal. El poate fi un : substantiv: Greierii negri, traficanți, vând o mirodenie trecătoarelor albine; pronume: El, singuratic, duce către cer brazda; numeral: Sfioși, cei doi nu izbutiră să găsească răspunsul potrivit. Regentul verbal este un verb
Funcţia sintactică de dublă subordonare simultană by Arsene Ramona () [Corola-publishinghouse/Science/1142_a_2072]
-
își trag obârșia toate popoarele. Eva, implicată în actul căderii, în păcat prin ispita diavolului (Facere 3, 4-12) suportă consecințele acestei căderi, dar primește și una din marile făgăduințe mesianice din istoria mântuirii, deoarece sămânța ei va distruge capul diavolului: „Dușmănie voi pune între tine și între femeie, între sămânța ta și sămânța ei; aceasta îți va zdrobi capul, iar tu îi vei înțepa călcâiul” (Facere 3, 14). în icoana învierii pe prim plan, între cei dezlegați din legăturile iadului (I
Femeia în viziunea creştină by pr. Ioan Cârciuleanu () [Corola-publishinghouse/Science/1163_a_1936]