6,588 matches
-
prea văd ce necazuri i-ar pricinui unui învățăcel contemporan să îi imite pe acești înaintași, care au devenit iluștri prin bună sârguință. Idealul erudiției nu desemnează altceva decât curiozitatea omenească, nutrită cum se cuvine, îndestulător, cu valori. Abandonarea lui duce, firește, la semidoctism și, nu de puține ori, la inaniție culturală. Împotriva „erudiției goale” luptă însă impetuos, în zilele noastre, acea cohortă de demagogi, zgomotoși și apaideutici, care plac plebei din caverna platonică; în practică, această mișcare bezmetică ia forma
Teoria generală a curriculumului educațional by Ion Negreț-Dobridor () [Corola-publishinghouse/Science/2254_a_3579]
-
subiect inepuizabil și care a ocupat cea mai mare parte a tratativelor (altfel, misiunea lui M. a fost o nereușită). Izbânda unuia dintre cele două puncte de vedere însemna superioritate (de pildă, acceptarea unei intitulatio: „Marele împărat țar și marele duce Alexei Mihailovici, stăpânitor absolut al întregii Rusii Mari, Mici și Albe, este asemănător unui soare pe lume și asemenea unui soare care prin natura sa este o binecuvântare pentru toți, răspândind lumină și bunătate mai ales lunii și stelelor și
MILESCU. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288140_a_289469]
-
mai tânăr dintre cei cinci copii, el avea printre strămoși pe Madame de Staël, marea scriitoare, si pe tatăl acesteia, Jacques Necker, celebrul bancher de pe vremea lui Ludovic al XVI-lea. Mama lui era Pauline d’Armaille, iar tatăl lui, ducele Victor de Broglie, se numără printre membrii Parlamentului. Și-a început instruirea acasă, apoi a urmat Liceul “Janson de Saillz” din Paris. La doar 18 ani, de Broglie a primit licența în istorie, la Sorbona, care echivalează aproximativ cu titlul
AVENTURA ATOMULUI. In: AVENTURA ATOMULUI by ELENA APOPEI, IULIAN APOPEI, () [Corola-publishinghouse/Science/287_a_599]
-
Mîntuirii Sufletelor prin jefuirea pîinii și brînzei a sute de mii de lucrători cu spinările frînte - ce altceva este această cifră rotundă, de 100 000 de lire, dacă nu un „pește capturat“? Ce altceva reprezintă orașele și satele moștenite de ducele de Dunder, dacă nu un „pește capturat“? Ce altceva este sărmana Irlandă pentru temutul harponist care poartă numele de John Bull? Ce altceva este Texasul pentru apostolicul harponist, fratele Jonathan? Oare posesiunea nu constituie pentru toți aceștia legea însăși? Dar
[Corola-publishinghouse/Science/2072_a_3397]
-
aspră a învățatului domn cu cartea lui Blackstone în mînă. în cele din urmă, unul dintre ei, după ce se scarpină îndelung în cap ca să-și stoarcă vreo idee, se încumetă să vorbească: Ă Vă rog, domnule, cine-i lordul-gardian? Ă Ducele. Ă Păi, ce legătură are ducele cu capturarea ăstui pește? Ă Totuși, e al lui. Ă Ne-am dat multă osteneală, am înfruntat multe primejdii, ba am făcut și oarecare cheltuieli - iar acum, toată truda noastră să fie în folosul
[Corola-publishinghouse/Science/2072_a_3397]
-
lui Blackstone în mînă. în cele din urmă, unul dintre ei, după ce se scarpină îndelung în cap ca să-și stoarcă vreo idee, se încumetă să vorbească: Ă Vă rog, domnule, cine-i lordul-gardian? Ă Ducele. Ă Păi, ce legătură are ducele cu capturarea ăstui pește? Ă Totuși, e al lui. Ă Ne-am dat multă osteneală, am înfruntat multe primejdii, ba am făcut și oarecare cheltuieli - iar acum, toată truda noastră să fie în folosul ducelui, numai al lui? Noi nu
[Corola-publishinghouse/Science/2072_a_3397]
-
Ă Păi, ce legătură are ducele cu capturarea ăstui pește? Ă Totuși, e al lui. Ă Ne-am dat multă osteneală, am înfruntat multe primejdii, ba am făcut și oarecare cheltuieli - iar acum, toată truda noastră să fie în folosul ducelui, numai al lui? Noi nu ne alegem cu nimic de pe urma ostenelii noastre, decît cu bășicile din palme? Ă Peștele-i al lui. Ă E, oare, ducele atît de sărac încît să fia nevoit a-și cîștiga traiul prin asemenea mijloace
[Corola-publishinghouse/Science/2072_a_3397]
-
am făcut și oarecare cheltuieli - iar acum, toată truda noastră să fie în folosul ducelui, numai al lui? Noi nu ne alegem cu nimic de pe urma ostenelii noastre, decît cu bășicile din palme? Ă Peștele-i al lui. Ă E, oare, ducele atît de sărac încît să fia nevoit a-și cîștiga traiul prin asemenea mijloace deznădăjduite? Ă Peștele-i al lui. Ă Mă gîndisem s-o ajut pe biata maică-mea, care-i bolnavă și bătrînă, cu o parte din cîștigul
[Corola-publishinghouse/Science/2072_a_3397]
-
al lui. Ă Mă gîndisem s-o ajut pe biata maică-mea, care-i bolnavă și bătrînă, cu o parte din cîștigul ce mi se cuvine de pe urma acestei balene... Ă Peștele-i al lui. Ă Oare nu s-ar mulțumi ducele c-un sfert sau cu-o jumătate? Ă Peștele-i al lui. într-un cuvînt, balena a fost confiscată și vîndută, iar alteța sa ducele de Wellington a primit banii. Socotind că, date fiind împrejurările, chestiunea ar putea să fie destul de
[Corola-publishinghouse/Science/2072_a_3397]
-
se cuvine de pe urma acestei balene... Ă Peștele-i al lui. Ă Oare nu s-ar mulțumi ducele c-un sfert sau cu-o jumătate? Ă Peștele-i al lui. într-un cuvînt, balena a fost confiscată și vîndută, iar alteța sa ducele de Wellington a primit banii. Socotind că, date fiind împrejurările, chestiunea ar putea să fie destul de delicată dintr-un anumit punct de vedere, un prea cinstit pastor din acel orășel a trimis alteței sale un bilețel, prin care-o ruga
[Corola-publishinghouse/Science/2072_a_3397]
-
să fie destul de delicată dintr-un anumit punct de vedere, un prea cinstit pastor din acel orășel a trimis alteței sale un bilețel, prin care-o ruga respectuos să acorde cea mai atentă considerație cazului acelor nefericiți marinari. La care, ducele a răspuns, în esență îambele scrisori au fost publicate), că a și făcut asta, primind banii cuveniți și că i-ar fi recunoscător cinstitului pastor dacă, pe viitor, s-ar abține de la orice amestec în treburile altora. Să fie oare
[Corola-publishinghouse/Science/2072_a_3397]
-
în treburile altora. Să fie oare acesta bătrînul încă agresiv, care stă la colțurile unde se încrucișează cele trei regate și stoarce de la toți pomeni ca un cerșetor? E limpede pentru oricine că, în cazul de față, pretinsul drept al ducelui asupra balenei îi era acordat de către rege. Trebuie așadar să ne punem întrebarea, în temeiul cărui principiu a fost regele învestit cu acest drept? Am mai arătat ce spune legea; dar Plowdon ne dă explicația următoare: balena astfel capturată aparține
[Corola-publishinghouse/Science/2072_a_3397]
-
vitrege și nemeritate. Dar, nu e Italia sora noastră mai mare, atât de iubită de noi, care stăpânește și beneficiază azi de teritorii luate de la „marea nedreptățită Ungaria”, pe care a lipsit-o de acces la mare? De ce oare imparțialul Duce nu-i vindecă rănile, înapoind „marei mutilate” porturile de care, slavă Domnului, nu-i lipsită Italia? De ce acest mare propovăduitor împărțitor de dreptate nu înapoiază altei mari mutilate, Austria, ceea ce i-a luat? De ce nu-i restituie cel puțin un
Din istoria feminismului românesc. Studiu și antologie de texte (1929-1948) by Ștefania Mihăilescu () [Corola-publishinghouse/Science/1936_a_3261]
-
direct la naturalism, la imagini care falsifică realitatea, la lucrări greșite ideologic ca Timpii de aur de Ben Corlaciu, Întâmplări pe Călmățui de Eusebiu Camilar, Soarele răsare în Deltă de Vladimir Colin, Răscoala iobagilor de Ton Mușat etc. Nesocotirea particularului duce în mod direct la schematism, la imagini neconvingătoare care nu îndeplinesc nici ele cerințele tipizării în artă (...). În articolul Despre mărunțișurile vieții în literatură, criticul sovietic I. Pitlear atrage atenția asupra importanței pe care o au chiar și unele așa-
Literatura în totalitarism by Ana Selejan () [Corola-publishinghouse/Science/2301_a_3626]
-
Aidoma grăiește scrisoarea aceluiași rege adresată voievodului Transilvaniei în anul 1499 sau cererea lui Radu cel Mare, domnul Țării Românești (1495-1508), adresată autorităților din Brașov. La fel și răspunsul din 1499 al lui Ștefan cel Mare dat lui Alexandru, marele duce al Lituaniei, ori intervenția din Augsburg a lui Ferdinand I de Habsburg cu un ordin dat juraților orașului Cluj. Sfatul orășenesc din Lvov solicită sprijinul sfatului orășenesc din Brașov “în stingerea unei datorii de 120 fl. a lui Iaczko Maly
Tentaţia lui homo europaeus. Geneza ideilor moderne în Europa Centrală şi de Sud-Est by Victor Neumann () [Corola-publishinghouse/Science/2253_a_3578]
-
unii sunt personalități politice sau culturale de primă mărime; în fine, majoritatea sunt purtători ai tradițiilor iudaice, cunoscători ai scrierilor sfinte. Juan Miguez, evreu portughez, ajunge un personaj marcant la curtea sultanului Selim, care l-a înălțat la rangul de duce de Naxos, cunoscut mai apoi sub numele de Don Jose Nassi. Se remarcă în evenimentele din Moldova, susținându-l pe Despot-Vodă, dar și în crearea unor ample relații internaționale din Europa Răsăriteană. Solomon Aschenazi, zis „Germanul” (Tedeschi), sprijină la 1591
Tentaţia lui homo europaeus. Geneza ideilor moderne în Europa Centrală şi de Sud-Est by Victor Neumann () [Corola-publishinghouse/Science/2253_a_3578]
-
concept which not only they will not, but cannot be isolated from. INDICE SELECTIV DE NUME A Accolti, Benedetto, Achard, Michel, Addison, R., Aharon, Z’kan, Albert cel Mare, Aldus, Manutius cel Bătrân (tipograf), Alep, Paul de, Alexandre, C, Alexandru (duce al Lituaniei), Alexandru cel Bun, Anatius Lusitanus, Amerotius, Hadrianus, Ammonius, Levinus, Annet, Peter, Anuichi, Silviu, Aquino, Toma d', Apafi, Mihai, Arayo, Rabbi Solomon Ben, Aramont, Gabriel Luetz Baron d’, Aristofan, Aristotel, Armbruster, Adolf, Aron, P. P., Aron Tiranul (principe al
Tentaţia lui homo europaeus. Geneza ideilor moderne în Europa Centrală şi de Sud-Est by Victor Neumann () [Corola-publishinghouse/Science/2253_a_3578]
-
veritabil suveran. „Vom scoate din țara aceasta zece milioane” - își informa el Directoratul. Acolo, în celebrul oraș, Bonaparte și-a descoperit și vocația de iubitor al picturii. Pentru a o dovedi și practic, el a luat douăzeci de tablouri de la ducele de Parma și alte douăzeci de la ducele de Modena. Până la urmă, Muzeul din Paris s-a îmbogățit cu mai multe sute de opere de artă italiene. Misiunea lui Napoleon în Italia nu avea să se încheie, însă. Mai existau
Tainele istoriei: mirajul legendelor by Vasile Filip () [Corola-publishinghouse/Imaginative/91790_a_92339]
-
zece milioane” - își informa el Directoratul. Acolo, în celebrul oraș, Bonaparte și-a descoperit și vocația de iubitor al picturii. Pentru a o dovedi și practic, el a luat douăzeci de tablouri de la ducele de Parma și alte douăzeci de la ducele de Modena. Până la urmă, Muzeul din Paris s-a îmbogățit cu mai multe sute de opere de artă italiene. Misiunea lui Napoleon în Italia nu avea să se încheie, însă. Mai existau armate inamice, mai erau mari localități ispititoare
Tainele istoriei: mirajul legendelor by Vasile Filip () [Corola-publishinghouse/Imaginative/91790_a_92339]
-
Orice început are și un sfârșit”. Un calendar grăbit - un sfârșit tragic întors acasă, Napoleon a fost nevoit să continue războiul. Mai întâi a obținut două victorii asupra anglo-spaniolilor. Apoi este el înfrânt, de aceleași armate, aflate sub comanda unui duce care avea să devină celebru, după o victorie celebră: ducele de Wellington. A urmat un nou eșec, în fața armatelor Rusiei, Prusiei și Austriei, după care englezii au forțat, dinspre Spania, Pirineii. Cu toate succesele obținute, francezii au asistat la un
Tainele istoriei: mirajul legendelor by Vasile Filip () [Corola-publishinghouse/Imaginative/91790_a_92339]
-
sfârșit tragic întors acasă, Napoleon a fost nevoit să continue războiul. Mai întâi a obținut două victorii asupra anglo-spaniolilor. Apoi este el înfrânt, de aceleași armate, aflate sub comanda unui duce care avea să devină celebru, după o victorie celebră: ducele de Wellington. A urmat un nou eșec, în fața armatelor Rusiei, Prusiei și Austriei, după care englezii au forțat, dinspre Spania, Pirineii. Cu toate succesele obținute, francezii au asistat la un spectacol catastrofal: trupele aliate au intrat în Paris. în ziua
Tainele istoriei: mirajul legendelor by Vasile Filip () [Corola-publishinghouse/Imaginative/91790_a_92339]
-
Prusia, Austriaă, armata franceză a învins-o pe cea prusacă la Ligny. A venit, însă, catastrofa de la Waterloo. Acolo, s-au aflat față în față nu doar un împărat, ci și un general iscusit și călit în războaie, și un duce, general și el, care nu era chiar de ici de colo. Aruncând în luptă toate forțele de care dispunea, Napoleon și-a jucat ultima carte. „Garda moare, dar nu se predă” - strigase unul din generalii săi. Adevăr sau legendă? Adevărul
Tainele istoriei: mirajul legendelor by Vasile Filip () [Corola-publishinghouse/Imaginative/91790_a_92339]
-
zisei îndrăzneț. Cine sunt? Cine sunt eu? spuse batjocoritor, după care începu să râdă ușurel. Trecu câtva vreme până când să se potolească. Poate sticla aia maronie îi afectase într-o anumită măsură capacitatea de a judeca limpede. Mi se zice Ducele. E o poreclă, afirmă trântind un pahar pe masă și înhățând sticla. Umplu paharul, puse sticla mai aproape de el, după care își retrase din nou paharul în întunericul din care îl scosese. După sunetele scoase, căci nu-i puteam vedea
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1464_a_2762]
-
gură bună de lichid. Mi se pare că l-ai întâlnit deja pe Baron, dacă ai un acolit de-al său lângă tine. Baronul Arvon Mircea, spuse disprețuitor, după care începu din nou să râdă ușor. Și tu ai fi Ducele... Încetă subit din râs. Trânti paharul violent pe masă, încât acesta se sparse în cioburi mici ce se împrăștiaseră pe toată suprafața mată și pe o parte din podea, se ridică brusc în picioare și se aplecă amenințător peste masă
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1464_a_2762]
-
în spate, să mă retrag. Ceva adormit începea să se trezească înăuntrul meu. Îl simții pe Vladimir tensionat, stând încă pe fotoliul prăfuit, dar gata să-mi vină în ajutor. Cosmeho! zise omul negru lent și amenințător cu dinții încleștați. Ducele Grad'hul Cosmeho! Tatăl lui Orande! Tatăl celui care a murit de mâna fostului meu diriginte! Într-adevăr! Acum, că-și lăsă chipul să fie luminat, puteam vedea trăsăturile pe care le-a moștenit răposatul meu coleg. Totul, în afară de chelie
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1464_a_2762]