1,268 matches
-
27 țel. 435333 7947 BĂLUȚ ILEANA (n. 1949) Timișoara, C. Aradului nr. 12, ap. 40 țel. 433990 15431 BANDĂ IOAN (n. 1949) Timișoara, str. Felix nr. 7, sc. B, ap. 3 țel. 140313 7948 BARBURA DANIELA (n. 1963) Timișoara, Str. Duzilor nr. 4 țel. 092317934 4126 BEBEC CONSTANTIN (n. 1936) Timișoara, Str. Brediceanu nr. 13-15/6 țel. 201584 15432 BELEA ALINĂ LUMINIȚA (n. 1968) Timișoara, bd. 16 Decembrie 1989 nr. 14, ap. 11 țel. 095525171 16851 BOBITAN NICOLAE (n. 1972) Timișoara
EUR-Lex () [Corola-website/Law/142865_a_144194]
-
Stăteau În curtea fabricantului de hârtie, În fața casei, o șandrama cu o singură cameră cocoțată pe șase stâlpi. Turiștii fuseseră clienții lui, explică el. Se duse și ridică o găleată. Îl priviseră În timp ce turna cu ea pasta din frunze de dud zdrobite pe sita din mătase cu ramă de lemn. Apoi, cu mistria de lemn, vedeți, are aceeași lățime ca și rama, Întinsese compoziția Într-un strat subțire și uniform pe sită. Apoi, spuse el, a luat bucăți de petale de
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2218_a_3543]
-
pământului. Am căutat arborele meu zodiacal, cedrul, l-am salutat și îmbrățișat discret, i-am povestit despre mine, despre moartea fulgerătoare a lui René, despre lupta mea cu scrisul în alte limbi. Apoi a venit rândul arborilor de acasă: nucii, duzii, stejarii, gutuii, cireșii, prunii, care m-au „recunoscut” și ale căror frunze și crengi mi-au dat binecuvântarea de dimineață, m-au consolat de secretele inimii mele, care nu pot fi împărtășite nimănui pentru că secretele sunt secrete, și arborii numai
[Corola-publishinghouse/Memoirs/2032_a_3357]
-
deși munca era plătită, iar banii rămâneau în bugetul școlilor. Nemulțumirile curgeau din toate părțile și nimeni nu voia să primească decât jumătate din cantitatea repartizată. Pentru un gram de sămânță era necesară o cantitate foarte mare de frunză de dud, hrana de bază a micilor viețuitoare, și de o cameră aerisită, spațioasă și foarte curată. În primul an nu am știut ce înseamnă un gram de sămânță. După ce am împărțit sămânța, profitând de neștiința mea, unii au luat mai puține
BIETUL OM SUB VREMI by DORINA STOICA () [Corola-publishinghouse/Memoirs/531_a_938]
-
După ce am împărțit sămânța, profitând de neștiința mea, unii au luat mai puține grame astfel încât „m-am pricopsit” cu cinci grame de care trebuia să mă ocup. Încă de la 50 venirea în comună, am fost surprinsă de numărul mare de duzi de pe lângă școli. Când am aflat cu ce se hrănesc acești viermi, am înțeles care este rostul duzilor. Odată cu sămânța, primeam și puieți de dud care trebuiau plantați. Când m-am întors la primărie și i-am spus contabilei ce cantitate
BIETUL OM SUB VREMI by DORINA STOICA () [Corola-publishinghouse/Memoirs/531_a_938]
-
pricopsit” cu cinci grame de care trebuia să mă ocup. Încă de la 50 venirea în comună, am fost surprinsă de numărul mare de duzi de pe lângă școli. Când am aflat cu ce se hrănesc acești viermi, am înțeles care este rostul duzilor. Odată cu sămânța, primeam și puieți de dud care trebuiau plantați. Când m-am întors la primărie și i-am spus contabilei ce cantitate de ouă am luat, s-a prins cu mâinile de cap și m-a întrebat agitată: Ați
BIETUL OM SUB VREMI by DORINA STOICA () [Corola-publishinghouse/Memoirs/531_a_938]
-
să mă ocup. Încă de la 50 venirea în comună, am fost surprinsă de numărul mare de duzi de pe lângă școli. Când am aflat cu ce se hrănesc acești viermi, am înțeles care este rostul duzilor. Odată cu sămânța, primeam și puieți de dud care trebuiau plantați. Când m-am întors la primărie și i-am spus contabilei ce cantitate de ouă am luat, s-a prins cu mâinile de cap și m-a întrebat agitată: Ați mai crescut viermi de mătase? Nu am
BIETUL OM SUB VREMI by DORINA STOICA () [Corola-publishinghouse/Memoirs/531_a_938]
-
și nici nu știu cum se cresc. Când se vor face mari, nu vor încăpea în sala de ședințe, mi-a spus și a plecat destul de nemulțumită, știind că va trebui să se ocupe și ea de „chiriașii” mâncători de frunză de dud. Îngrijirea viermilor de mătase era o treabă migăloasă, ce-mi ocupa cea mai mare parte a zilei. Trebuiau mutați de pe un rastel pe altul, trebuiau hrăniți, supravegheați să nu se îmbolnăvească. Mare atenție trebuia acordată și iluminatului sălii care trebuia
BIETUL OM SUB VREMI by DORINA STOICA () [Corola-publishinghouse/Memoirs/531_a_938]
-
doar pentru că îmi era silă de toți și de toate, când am ajuns în dreptul Căminului Cultural cu o mână pe fruntea transpirată și cu cealaltă pe stomacul care îmi tremura, am început să vomit în șanțul de pe marginea drumului. Din dudul golaș mă privea flămândă o pisică cenușie. Împleticindu-mă, am ajuns acasă. M-am aruncat cu fața în jos pe pat, în camera rece unde mirosea a șoareci și a fitil ars de la lampa de luminat cu sticla afumată. Am
BIETUL OM SUB VREMI by DORINA STOICA () [Corola-publishinghouse/Memoirs/531_a_938]
-
la infirmerie să-ți schimbe pansamentul! țipă el, mustața i s-a zburlit din pricina enervării și acum pare că și-a lipit sub nas o periuță de dinți. Cristian stă În fața comandamentului, sprijinit cu spatele de perete, citind un ziar, dudul uriaș Îi ține umbră. A auzit toată discuția dinăuntru, e clar că mă aștepta. Nu-mi spune, vrei să mergi În concediu la oraș, de alegeri. Nu-ți mai place În armată. Și tu ai crezut că așa se face
1989, roman by Adrian Buz () [Corola-publishinghouse/Imaginative/805_a_1571]
-
și nu vreau să audă cine știe cine ce zic eu aicea, că nu am de gând să fac rău la nimeni, eu nu sunt polițai și nici judecător ca să spun dacă e cineva vinovat ori nu.” (Oamenii se traseră sub un dud, chiar dacă soarele aproape că asfințise și nu era În stare nicidecum să ardă.) „Eu de văzut nu am văzut nimic; numai am auzit câte ceva, iar restul pot să mi-l Închipui. Stam ieri, duminică după-amiază, la masa mea din fața Bufetului
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2306_a_3631]
-
și rotunzi ori cum i se legănau șoldurile. Și uitându-te la ea nu-ți venea În cap nici un gând necurat; te umpleai, numai, pe dinăuntru cu miresme și cântări de Îngeri. Multă vreme după ce se pierduse În spatele șirului de duzi de pe marginea drumului nu s-a auzit nici un zgomot. Și pe urmă i-a găsit pe ăia doi tăntălăi cu ochelari fumurii să vorbească tare și să spargă liniștea. «I-am tras-o!» a rânjit unul; și-a pus palmele
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2306_a_3631]
-
destui care și-au boțit mașinile, dacă pe jos era mâzgă făcută de noroiul de pe roțile tractoarelor, polei ori zăpadă. Câțiva nefericiți nici n-au apucat să cârmească așa cum trebuia, au lăsat volanul drept și s-au repezit fie În duzii de pe marginea șoselei, fie printre ei și apoi În curtea unuia mic și dat dracului de glumeț, tehnician - ori cam așa ceva - la Telefoane. Primarul a nutrit nobila dorință să-i ferească și pe străini, și pe săteni de accidente, a
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2306_a_3631]
-
și profesorul Îi făcuse și poezii. Dar nimeni nu se supăra pe el și nu-l lua În seamă, căci știau cu toții că era neputincios ca bărbat. Mihai Enin, băiatul fără poreclă, pierduse multe ore de noapte ascuns după un dud, În fața curții lui Dagdelinis. Nu voia ceva anume. Se pomenea numai că se lipește de scoarța pomului. Îi auzea prin curte vocea și pașii. Grecul era văduv și se avea bine cu unul, Gogoașă, care-i tot zicea În gura
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2306_a_3631]
-
Când auzea vorbele astea, băiatul, nu știa de ce, se simțea mai ușurat. Undeva, bine ascuns, ținea gândul că Într-o zi el urma să aibă cutezanța de a Înălța ochii către ea. Până atunci, Însă, năuc, lipea obrazul de coaja dudului. Erau nopți când razele de lumină albastră a cerului cădeau În pulberea drumului și pufneau ușor, ca și cum picături reci de ploaie s-ar fi scufundat În praful acela fierbinte. Frunzele copacilor și ale buruienilor se plecau lin, fără foșnet, sub
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2306_a_3631]
-
lumea cu ochii Închiși - prieten drag, și el, ce-mi ocrotea odihna trupului și nestarea minții și a sufletului -, un butoi cu doagă de stejar În care se găseau douăzeci și cinci de vedre de vin curat și roșu, un butoi de dud, cu zece vedre de frunte de tescovină (acestea două rog a mi se restitui În natură, ele ca și conținuturile lor - pentru respectarea neabătută a adevărului țin să se consemneze că din butoiul de stejar fuseseră luați cinci litri și
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2306_a_3631]
-
că tată-său, bogatul, i-o făgăduise de nevastă pe Marianti - cea nepământesc de frumoasă. Pe tine, nu te supăra că-ți spun, te văzuse În multe dintre nopțile În care pândeai curtea grecului, cu obrazul lipit de scoarța vreunui dud. Or, el nu putea să Îndure chinul de a vă ști În viață pe nici unul dintre voi. Ha! Ai cam Început să caști gura a mirare! Păi, ai și de ce...Am văzut cu ochii mei pe căzătura de Gogoașă sărutând
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2306_a_3631]
-
În mână aveau să se termine cu o bătaie crâncenă. Într-o noapte, pe când Ectoraș se afla pe marginea drumului și aștepta ca văru-său să aprindă lanterna și să țintuiască În sfoara ei de lumină un cuib tupilat Într-un dud, de pe altă uliță cotise spre ei o căruță trasă de un singur cal. Omul care ținea hățurile aprinsese o lanternă ca să se lămurească ce era cu mogâldeața de lângă drum - Ectoraș Își luase o poziție de tragere cât mai comodă, cu
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2306_a_3631]
-
din care se lucrează unelte, mobilier, vase, în timp ce stejarul este întrebuințat mai ales în arhitectură. în unele zone este întrebuințată și coaja unor arbori ca cireșul, mesteacănul, pentru confecționarea de obiecte mici. Sunt și întrebuințări specializate, cum ar fi folosirea dudului la vasele mici pentru țuică și a stejarului la vasele mari pentru vin. Tehnicile de prelucrare și decorare a lemnului pot fi împărțite în două mari categorii: cele în care nu se intervine în masa lemnoasă, ci se obțin forme
Creativitatea artistică la copilul cu dizabilități by Cleopatra Ravaru () [Corola-publishinghouse/Science/688_a_1327]
-
mai mare topitorie de cânepă din țară. Tot în trecut, în județul Vaslui, creșterea viermilor de mătase și întrebuințarea produsului acestora, borangicul, material de o finețe și frumusețe aparte, au cunoscut o însemnată răspândire. în condițiile existenței unor plantații de duzi, în anul 1862 francezul Culuvrin înființează, la Tăcuta, instalații semi-industriale pentru prelucrarea gogoșilor de mătase. în 1884, la Odaia Bursucani-Grivița era o mare pepinieră pentru duzi, iar județul Vaslui trimitea la Iași tinere bursiere pentru a învăța țesătoria și creșterea
Creativitatea artistică la copilul cu dizabilități by Cleopatra Ravaru () [Corola-publishinghouse/Science/688_a_1327]
-
și frumusețe aparte, au cunoscut o însemnată răspândire. în condițiile existenței unor plantații de duzi, în anul 1862 francezul Culuvrin înființează, la Tăcuta, instalații semi-industriale pentru prelucrarea gogoșilor de mătase. în 1884, la Odaia Bursucani-Grivița era o mare pepinieră pentru duzi, iar județul Vaslui trimitea la Iași tinere bursiere pentru a învăța țesătoria și creșterea viermilor de mătase. Până în 1989, școlile și CAP urile aveau și această sarcină. în neglijența generală de acum, au dispărut aceste preocupări, care ar putea fi
Creativitatea artistică la copilul cu dizabilități by Cleopatra Ravaru () [Corola-publishinghouse/Science/688_a_1327]
-
și începea treaba: viermii tot creșteau și creșteau și trebuia să le asigurăm hrana zilnică. În zilele ploioase, unul dintre colegi venea cu foenul de acasă să usuce frunzele, altfel viermii se îmbolnăveau. Copiii trebuiau să se cațere în toți duzii, să-i desfrunzească pentru a ne face cota de viermi de mătase”. În multe cazuri însă, se stabilea un fel de contract mutual, o convenție: „Mimezi atașamentul, nu mă ofensezi, te las să-ți vezi de treburi!”. O profesoară de
[Corola-publishinghouse/Science/2369_a_3694]
-
de ură împotriva celor vinovați de suferința „desculților”. Fraza e mai adesea scurtă, vâjâitoare ca plesnetul de bici, usturătoare, cu insistări și reveniri obsesive asupra unui element esențial al ideii exprimate: „Plouă. Acum plouă. Stau în casă. Fereastra e fumurie. Duzii din fața casei, salcâmii de lângă ulmi, salcia de lângă fântână au rămas fără frunze. Bate ploaia în ziduri, în geamuri, în arbori. Bate ploaia. Mă uit la mâinile mele. Se închid. Se deschid iarăși. [...] Plouă. Acum plouă”; „Tămășoiu a furat trei rațe
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289869_a_291198]
-
de apicultură, sericicultură, legumicultură, avicultură; încasări importante din cultivarea sfeclei de zahăr; cursuri practice de gospodărie rațională a muncii; bancă proprie cu un capital de 50.000 de lei; plantații de pomi altoiți (50.000 de puieți), 5.000 de duzi, salcâmi și arbori de pădure (de notat că înainte de 1927 nu erau cunoscuți în regiune - care avea aspect de stepă - nici pomul altoit și nici dudul); s-a încetățenit practica curățirii cerealelor etc. Se putea păși într-o nouă etapă
[Corola-publishinghouse/Science/1948_a_3273]
-
000 de lei; plantații de pomi altoiți (50.000 de puieți), 5.000 de duzi, salcâmi și arbori de pădure (de notat că înainte de 1927 nu erau cunoscuți în regiune - care avea aspect de stepă - nici pomul altoit și nici dudul); s-a încetățenit practica curățirii cerealelor etc. Se putea păși într-o nouă etapă. Faza de maturitate: Universitatea Popularătc "Faza de maturitate\: Universitatea Populară" La 12 februarie 1936, la Tribunalul Botoșani, acțiunea de la Ungureni a fost înscrisă în registrul persoanelor
[Corola-publishinghouse/Science/1948_a_3273]