863 matches
-
rând. Se vor amesteca alte personalități, ucenicii săi și ai Fericitului Augustin - pro și contra - uneori chiar de-ai săi contra sa, dar el nu. A fost vorba, precum s-a constatat din analiza celei de a XIII-a Convorbire duhovnicească, despre raportul dintre harul dumnezeiesc și libertatea omenească, dacă anume, omul trebuie să participe la mântuirea sa - ceea ce constituia de fapt problema centrală pentru eremiți în general, care sacrificau totul pentru mântuirea lor - fără ca prin aceasta să-și atribuie merite
Misionari şi teologi de vocaţie ecumenică de la Dunăre şi mare din primele şase secole creştine by Nechita Runcan () [Corola-publishinghouse/Science/1595_a_3161]
-
de apărare a ortodoxiei din ținuturile ponto-danubiene prin grija Bisericii de acolo. În acele vremuri la daco-romani exista tradiția de a se îndrepta către centre creștine orientale spre creștere și desăvârșire în trăire monahală. Din dorința de a se desăvârși duhovnicește și maturiza intelectual, unii călugări de origine dobrogeană au frecventat și, chiar s-au stabilit în centrele de mari experiențe creștine: Egipt, Palestina, Siria. Este suficient a se aminti nume ilustre, precum Sfântul Ioan Cassian, Leontie de Bizanț sau monahii
Misionari şi teologi de vocaţie ecumenică de la Dunăre şi mare din primele şase secole creştine by Nechita Runcan () [Corola-publishinghouse/Science/1595_a_3161]
-
putem socoti un alt Ieronim al veacului său.” Se cuvin a fi citate și păreri ale oamenilor de știință din ultima vreme privind excepționala personalitate a monahului dobrogean: „Unind cultura«scitică» locală, de care el vorbește ca de o «rodire duhovnicească deosebită», cu cultura universală creștină a vremii sale, Dionisie poate fi considerat ca unul din ctitorii de seamă ai spiritualității europene. Prin ortodoxia operelor sale și prin crearea erei creștine, azi în vigoare la aproape toate popoarele lumii, Dionisie a
Misionari şi teologi de vocaţie ecumenică de la Dunăre şi mare din primele şase secole creştine by Nechita Runcan () [Corola-publishinghouse/Science/1595_a_3161]
-
vol. 17, p. 598) 77 Tâlcuirea Pr. Stăniloae: Duhul Domnului ne eliberează de robia patimilor trupești. El e Duh superior celor trupești și e Duh de Domn, stăpân peste tot ce robește, dându-ne și nouă puterea de a fi duhovnicești și de a fi stăpâni peste cele ce ne robesc. Duhul nostru fiind întărit de Duhul Sfânt putem domni peste patimile inferioare care ne stăpânesc datorită slăbirii duhului din noi. (n. s. 15, p. 29) 89 „Dacă Duhul este o
O exegeză a Crezului ortodox by Liviu Petcu () [Corola-publishinghouse/Science/158_a_127]
-
mare și cumplit; totuși lacrimile au șters păcatul”. (Sf. Ioan Gură de Aur, Omiliile despre pocăință, omilia a treia, p. 59) 110 „Ai îmbrăcat pe Hristos prin Botezul mântuitor, ai lepădat întinăciunea prin baia dumnezeiască, ți-ai câștigat strălucirea harului duhovnicesc și noblețea de făptură”. (Teolipt, Mitropolitul Filadelfiei, Cuvânt despre ostenelile vieții călugărești, în Filocalia..., vol. VII, p. 46) „... s-a scris în Gherontic (Pateric): Ioan de Bostra, bărbat sfânt și având putere asupra duhurilor necurate, a întrebat pe draci, care
O exegeză a Crezului ortodox by Liviu Petcu () [Corola-publishinghouse/Science/158_a_127]
-
prin însăși structura nosografiei psihiatrice este eterogenă. Desigur că, pe lângă alienații din mănăstiri, există o categorie mare, aceea a alienaților din penitenciar (categorie care există încă și astăzi). Dacă la ospiciile de mănăstiri represiunea era excepțională și blândă și terapia duhovnicească exprima o înțelegere umanitară, filantropică, alienații din penitenciare aveau, desigur, un tratament opus. Prin structura bolii, deseori aceștia sunt negativiști, violenți, nesupuși, impulsivi. Căutându-i în lumea închisorilor timpului, îi vom găsi înlănțuiți și torturați. Reputația tratamentului umanitar al alienaților
[Corola-publishinghouse/Science/1491_a_2789]
-
există". Cred că e foarte clar. Ce cuvînt frumos, ăsta ultimul! De cînd n-ați mai văzut / simțit ceva clar? Niște ochi bunăoară, sau poate un sentiment? Părintele Arsenie Boca, un sfînt pentru mine, ne recomanda oxigen, glicogen și somn. Duhovnicește, pe primul loc este iubirea. Ea nu are margini, nu moare și nu poate fi învinsă. Străbate Cerul și învinge iadul. Singură, nici sărăcia nici bogăția nu mîntuie, nici faima nici anonimatul; nu e bine să ne atașăm de ele
[Corola-publishinghouse/Science/1563_a_2861]
-
căpătase o boală psihică, încât se comporta ca un copil. La un moment nu a mai vrut să se îmbrace și caraliii i-au legat mâinile la spate; apoi a încetat să mai vorbească. Preotul s-a apropiat de el duhovnicește și s-a rugat pentru el să-și revină. Mare a fost mirarea când într-o zi el s-a sculat, s-a îmbrăcat singur și l-a chemat pe preot să mănânce împreună, la fel ca mai înainte. Preotul
NU PUNE, DOAMNE, LACÃT GURII MELE by Servilia Oancea () [Corola-publishinghouse/Science/1835_a_3165]
-
perpetuu, cu toate datele unei uriașe, policrome nebuloase. Calificativul de "nepereche" i se pare cel puțin redundant, de vreme ce noi toți suntem fără pereche, unicate, cu atât mai mult poetul de geniu, și deci capodopera, fie că e vorba de Luceafărul, Duhovnicească sau Poemele luminii. Celebra sintagmă a lui C. Noica, " Omul deplin al culturii romane" i se pare lui Gelu Ionescu o hiperbolă (chiar dacă bine intenționată), căci dacă Eminescu, ce-i drept, a fost unul dintre cei mai informați oameni ai
Fără menajamente : critici, istorici literari şi eseişti români by Geo Vasile [Corola-publishinghouse/Science/1441_a_2683]
-
căutarea lui Dumnezeu și în confruntarea cu moartea (Psalmi). Eșecul de a ajunge la revelația divină l-a condus pe poet la o viziune panteistică asupra vieții. În confruntarea omului cu moartea, distingem trei atitudini: spaima de neființă, de neant (Duhovnicească); acceptarea ca pe un dat firesc, în sens mioritic a morții (De-a v-ați ascuns); spaima de moarte care este atenuată de gândul că, atât cât trăiește, omul se ilustrează prin realizările și împlinirile sale (De ce-aș fi
Dicţionar de scriitori canonici români by George Bădărău [Corola-publishinghouse/Science/1401_a_2643]
-
sunt zdrobitoare, dar dumnealui o poate ierta pe dumneaei că doar sunt obraze de cinste și, atât cât mai există șanse de împăcare, de ce să renunțe, conchide Prea Sfinția Sa. Nici dumnealui, nici dumneaei n-au de gând să cedeze în fața „cuvintelor duhovnicești“ și a sfaturilor oferite. Și „neputând nici smerenia noastră cu nici un mijloc a-i împăca și fiind precum am zis mai sus lucru dovedit“, divorțul se acordă. Lovitură de teatru însă: zestrea nu poate fi confiscată pentru că soțul a reprimit
În şalvari şi cu işlic: biserică, sexualitate, căsătorie şi divorţ în Ţara Românească a secolului al XVIII-lea by Constanţa Ghiţulescu () [Corola-publishinghouse/Science/1322_a_2878]
-
boala mea. O simt ca iubire a lui Hristos. Mă străpung la inimă și mulțumesc lui Dumnezeu. Este pentru păcatele mele. Sunt păcătos și Dumnezeu Se străduiește să mă curățească (se vede aici marea smerenie a acestui cuvios părinte îmbunătățit duhovnicește și harismatic - n. n). Atunci când eram de șaisprezece ani, Îl rugam pe Dumnezeu să-mi dea o boală grea, un cancer, ca să mă doară pentru iubirea Lui și să-L slăvesc în durere. Multă vreme m-am rugat așa. Dar
Suferința și creșterea spirituală. In: Mitropolia Olteniei by Liviu PETCU () [Corola-publishinghouse/Science/175_a_169]
-
Și plângea, zicând:<<M-a părăsit Dumnezeu Și nu m-a cercetat!>>”<footnote Patericul ce cuprinde în sine cuvinte folositoare ale Sfinților Bătrâni, Ediție îngrijită de Pr. Petru Pleșa, Alba Iulia, 1999, p. 479. footnote>. Însă nu doar călugării îmbunătățiți duhovnicește și sfințiți prin aspre nevoințe sufletești și trupești au înțeles această taină, ci și credincioșii de rând, încât aceștia din urmă au uimit chiar pe unii dintre monahi. Astfel, „unul dintre părinți povestea următoarele: Odată pe când mă aflam în Alexandria
Suferința și creșterea spirituală. In: Mitropolia Olteniei by Liviu PETCU () [Corola-publishinghouse/Science/175_a_169]
-
boala mea. O simt ca iubire a lui Hristos. Mă străpung la inimă și mulțumesc lui Dumnezeu. Este pentru păcatele mele. Sunt păcătos și Dumnezeu Se străduiește să mă curățească (se vede aici marea smerenie a acestui cuvios părinte îmbunătățit duhovnicește și harismatic - n. n). Atunci când eram de șaisprezece ani, Îl rugam pe Dumnezeu să-mi dea o boală grea, un cancer, ca să mă doară pentru iubirea Lui și să-L slăvesc în durere. Multă vreme m-am rugat așa. Dar
Suferința și creșterea spirituală. In: Mitropolia Olteniei by Liviu PETCU () [Corola-publishinghouse/Science/175_a_170]
-
Și plângea, zicând:<<M-a părăsit Dumnezeu Și nu m-a cercetat!>>”<footnote Patericul ce cuprinde în sine cuvinte folositoare ale Sfinților Bătrâni, Ediție îngrijită de Pr. Petru Pleșa, Alba Iulia, 1999, p. 479. footnote>. Însă nu doar călugării îmbunătățiți duhovnicește și sfințiți prin aspre nevoințe sufletești și trupești au înțeles această taină, ci și credincioșii de rând, încât aceștia din urmă au uimit chiar pe unii dintre monahi. Astfel, „unul dintre părinți povestea următoarele: Odată pe când mă aflam în Alexandria
Suferința și creșterea spirituală. In: Mitropolia Olteniei by Liviu PETCU () [Corola-publishinghouse/Science/175_a_170]
-
în interiorul instituției sunt încă multe metehne și tabuuri ce țin de imaginea negativă a clerului pe care îl are în subordine. Urmărindu-i atitudinea, am convingerea că de aceste aspecte cu siguranță se va ocupa, în sensul de a trata duhovnicește problemele de natură spirituală, iar sub aspect organizatoric pe cele de natură tehnică. Am atins această problemă a clerului pentru că este punctul în care instituția Bisericii își îmbină, în chip nevăzut, partea umană cu cea divină. Clerul este un "administrator
Discursul religios în mass-media. Cazul României postdecembriste by Liliana Naclad [Corola-publishinghouse/Science/1410_a_2652]
-
o ocrotește și se roagă pentru această lume și se face mai receptiv la îndeplinirea poruncilor Domnului (cum remarca Oliver Clement) dacă Maica Domnului s-a învrednicit de nașterea trupească a Mântuitorului și adevăratele femei creștine îl nasc pe Hristos duhovnicește în sufletele lor, a soților și a copiilor lor sau a altor persoane apropiate. Din puterea cu care femeile purtătoare de mir și urmașele lor, credincioasele din toate vremurile trăiesc realitatea duhovnicească, rezultă puterea de mărturisire a credinței și de
Femeia în viziunea creştină by pr. Ioan Cârciuleanu () [Corola-publishinghouse/Science/1163_a_1936]
-
292. footnote>. Doar prin Botez vine harul dumnezeiesc, astfel că, cei care amânau botezul toată viața și-l primeau doar pe patul morții, primeau doar iertarea păcatelor, neputându-se bucura de toate efectele binefăcătoare ale botezului, nu mai puteau progresa duhovnicește, nu-și puteau dezvolta talanții dăruiți lor de Dumnezeu la naștere, în viață afundându se tot mai mult într-o continuă decrepitudine spirituală. Celor care amânau din varii motive botezul, Sfântul Vasile le lansează persuasive exortații la botez, când zice
Familia în societatea contemporană by Liviu Petcu () [Corola-publishinghouse/Science/130_a_148]
-
meu Stăpân Domnul Domn Lucian Episcop al Romanului, că dorind a mă învrednici de darul preoției pentru biserica „Sf. Voevozi Parohia Giurgioana” din comuna Căbești, județul Tecuci, că am în vedere de cât a lucra pentru mântuirea sufletească a turmei duhovnicești mie încredințată. Voi conforma viața mea cu învăț ăturile sfintei Evanghelii, ale sfinților Apostoli și cu toate canoanele și învățăturile sfinților Părinți ai Bisericii ortodoxe. Nu voi uita niciodată în viața mea cuvintele Sf. Apostol Pavel, care cere ca preotul
Giurgiuoana : sat, biserică, oameni by Dumitru V. Marin () [Corola-publishinghouse/Science/1193_a_1929]
-
lui Dumnezeu. Iată aceste trepte: a) Beția sobră subliniază totdeauna supraabundența bucuriei care face sufletul să iasă din sine. El arată că precum orice beție produce un extaz (ieșire) al minții, luată în stăpânire de vin, la fel și cea duhovnicească produce o strămutare spre cele mai bune, „spre cele mai dumnezeiești”. b) Somnul treaz, care urmează totdeauna după o asemenea beție, arată o indiferență față de lumea exterioară, mergând până la oprirea activității simțurilor trupului. Într-o asemenea stare, numai mintea este
Părinții Capadocieni. In: CONCEPTUL DE EPECTAZĂ. INFLUENŢA SFÂNTULUI GRIGORIE DE NYSSA ASUPRA GÂNDIRII TEOLOGICE A SFÂNTULUI MAXIM MĂRTURISITORUL by Liviu Petcu () [Corola-publishinghouse/Science/127_a_437]
-
gimnaziu , precum Guțan Andreea, ori de liceu, ca Alexandru Brîncoveanu, Alexandru Cristian Drăgan, Oana Maria Mică. În cartea de față, un loc aparte îl ocupă doamna Dobrița Spirea, care ne prezintă poeme cu conținut religios, făcându-ne , cu arta sa duhovnicească să ne întoarcem cu fața către Iisus Hristos, către credință și adevăr. Doi prozatori ocupă un spațiu deosebit de interesant în această carte. Unul este romancier, de profesie avocat la Baroul Călărași, Năstase Zanfir, al doilea este un monograf al Olteniței
Ramuri, muguri si mugurasi de creatie olteniteana Antologie de poezie și proză oltenițeană by Nicolae Mavrodin si Silviu Cristache () [Corola-publishinghouse/Imaginative/91640_a_93372]
-
Căci dumnezeiescul Avraam este încercat, deoarece Dumnezeu nu e neștiutor a ceea ce va fi<footnote Tâlcuirea Pr. Stăniloae: De aceea Dumnezeu nu încearcă pentru a afla cum se va comporta omul, ci pentru a-i da ocazia să se întărească duhovnicește, iar în cazul lui Avraam să se arate și altora frumusețea lui spirituală și să se dea ca pildă de silință în cele bune și altora. (n.s. 159, p. 95) footnote>. Căci nu-I este ascuns nimic minții care le
Despre credinţa ortodoxă şi despre erezii by Liviu Petcu () [Corola-publishinghouse/Science/129_a_440]
-
sau fratele cuiva este necredincios și sunt piedică pentru mântuire și obstacol spre viața cea de sus, cu aceia să nu fie de acord, nici să fie de aceeași părere cu ei, ci să pună capăt rudeniei trupești din pricina dușmăniei duhovnicești”. (Clement Alexandrinul, Care bogat se va mântui?, 22.7., în PSB, vol. 4, p. 49-50) „... El a spus: Cel ce are urechi de auzit să audă (Mt. 11, 15; 13, 9.23; Mc. 4, 9.23; Lc. 8, 8; 14
Despre credinţa ortodoxă şi despre erezii by Liviu Petcu () [Corola-publishinghouse/Science/129_a_440]
-
feri de fărădelege cu pretenția de asluji lui Hristos: „Cine nu adună cu Mine, risipește!” (Matei 12, 30);„Omul firesc nu primește cele ale duhului, care pentru el sunt ne-bunie și nu poate să le înțeleagă, fiindcă ele se judecă duhovnicește.Dar omul duhovnicesc toate le judecă, pe el însă nu-l judecă ni-meni” (1 Corinteni 3, 15).În fața vrăjmășiei din lume, Biserica mărturisește cu atât mai multpe Hristos pentru „ședere” în El, Cel care a împăcat pe oameni cuDumnezeu
CREDINŢA ŞI MĂRTURISIREA EI by Petre SEMEN ,Liviu PETCU () [Corola-publishinghouse/Science/128_a_428]
-
cu pretenția de asluji lui Hristos: „Cine nu adună cu Mine, risipește!” (Matei 12, 30);„Omul firesc nu primește cele ale duhului, care pentru el sunt ne-bunie și nu poate să le înțeleagă, fiindcă ele se judecă duhovnicește.Dar omul duhovnicesc toate le judecă, pe el însă nu-l judecă ni-meni” (1 Corinteni 3, 15).În fața vrăjmășiei din lume, Biserica mărturisește cu atât mai multpe Hristos pentru „ședere” în El, Cel care a împăcat pe oameni cuDumnezeu. Bucuria smereniei în
CREDINŢA ŞI MĂRTURISIREA EI by Petre SEMEN ,Liviu PETCU () [Corola-publishinghouse/Science/128_a_428]