2,114 matches
-
a popoarelor iugoslave, pe descrierea a atât de originalei și puțin cunoscutei civilizații urbane a Europei Sud-Estice, pe descoperirea sistemului comercial practicat de evrei, respectiv a potențialului economic transplantat de ei din Peninsula Pirineică în Peninsula Balcanică, îndeosebi în arealul dunărean. „Les idée du siècle des lumières et de l’éveil national des peuples yugoslaves”, The Balkan urban culture (15th - 19th centuries), „The Jews of Dubrovnik in the trade of the 16th and 17th centuries”, sunt doar câteva titluri dintr-o
Tentaţia lui homo europaeus. Geneza ideilor moderne în Europa Centrală şi de Sud-Est by Victor Neumann () [Corola-publishinghouse/Science/2253_a_3578]
-
însele afirmația noastră. Nu e o întâmplare imigrarea evreilor spre Sud-Est. În secolul al XIII-lea, artera comercială care face legătura între Constantinopol și Cracovia poloneză e în mâna caraiților; ei domină relațiile de schimb bizantino-ruso-polone, „traversând Bulgaria și țările dunărene”. Curentul este dublat de evreii veniți din Germania, precum și de cei spanioli, găzduirea oferită de Imperiul Otoman în secolele al XV-lea și al XVI-lea (160.000 numai în Constantinopol și Thessalonik) mutând centrul de greutate, cel puțin al
Tentaţia lui homo europaeus. Geneza ideilor moderne în Europa Centrală şi de Sud-Est by Victor Neumann () [Corola-publishinghouse/Science/2253_a_3578]
-
în Peninsula Balcanică, de îndată ce evreii de aici sunt familiarizați cu tot ceea ce se practica în materie de comerț în întreg arealul mediteraneano-pontic. Ei provin nu doar din Pirineii iberici, ci și din vestul apropiat, din nordul Africii sau din țările dunărene. R. Samardžić observa că a fost vorba, pe de o parte, de conexiunile evreiești balcano-italiene, de pe alta, de canalele de legătură fără de care ar fi fost imposibil traficul mărfurilor. Atât sistemul ragusan, cât și acela turcesc sunt conexate la portul
Tentaţia lui homo europaeus. Geneza ideilor moderne în Europa Centrală şi de Sud-Est by Victor Neumann () [Corola-publishinghouse/Science/2253_a_3578]
-
scriitori, un fel de școală, Alexandru Șerban se pomenește închis în ospiciu. La țară, cultivatorii de pământ își procură hrana de la oraș. Pâinile găsite asupra celor ce le aduc, trecând Dunărea, sunt aruncate de milițieni în fluviu. În aceeași zonă dunăreană, acoperită pe suprafețe imense cu vie, nimeni nu poate gusta licit nici măcar o singură boabă de strugure, întreaga producție viticolă fiind destinată exportului. În octombrie se reeditează, totuși, an de an, misterele dionisiace. Totul, în roman, e ambiguu. Ceea ce se
BLANDIANA. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/285758_a_287087]
-
impresii de călătorie și cu încercări în proză, la diverse publicații: „Cuvântul dăscălesc”, „Revista generală a învățământului”, „Vox studentium” (Geneva), „Revista de filosofie”, „Fântâna darurilor”, „Solidaritatea”, „Tiparnița literară”, „Luceafărul literar și artistic”, „Foaia învățătorului”, „Viața literară”, „Analele Brăilei”, „Calendarul”, „Relief dunărean”, „Satul și școala”, „Școala română”, „Luminița” (Brăila), unde era (în 1935) președinte al comitetului de conducere, „Dreptatea”, „Gând românesc”, „Graiul satelor” (Cahul), „Rânduiala”, „Ethnos”, „Almanahul școalei primare și al familiei”, „Omul nou”, „Însemnări sociologice”, „Universul literar”, „Mugurul”, „Plaiuri săcelene”, „Farul
BANCILA. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/285599_a_286928]
-
tipărește, după publicarea în revista „Gând românesc” în 1938, studiul Semnificația Ardealului (1944), evocare a trăsăturilor unei generații și caldă pledoarie pentru valoarea notelor definitorii ardelenești prezente în specificul etnic românesc. Câteva dintre articolele publicate în reviste (de pildă, Orașe dunărene, 1939) conțin, în sinteză, idei din eseul neterminat Spațiul Bărăganului, proiectat de B. ca studiu complementar la Spațiul mioritic (care-i este dedicat), pentru a releva semnificațiile spațiului de câmpie în complexul de trăsături ale mentalului românesc. După 1960, în
BANCILA. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/285599_a_286928]
-
de dezbătut. Romanul nu poate fi povestit, ci doar demontat în articulațiile sale complicate, fiind mult mai important prin ce se arată decât prin ce se relatează în el. Personajele, ca și evenimentele ilustrează un stil existențial - cel din urbea dunăreană numită Metopolis - care trădează o nevoie acută de modele, întreținând în toate (când e nevoie, chiar în mod fraudulos) aparențele unor afilieri retroactive. Sursa majoră a derivațiilor modelatoare, modelul modelelor, îl reprezintă Bizanțul imperial, erijat în mit al originilor. La
BANULESCU-1. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/285610_a_286939]
-
a reușit să se perpetueze printr-o descendență prelungită și eclectică - a formei imperiale romane, apoi a celei creștine - devenindu-și sieși copie și succesor. Nicolae Iorga este de părere că ipostaza crepusculară a bizantinismului se află exact în spațiul dunărean (care îl obsedează pe B.), mai precis, în renașterea elino-bizantină din timpul lui Nicolae Mavrocordat. Relația dintre un tipar originar și o serie de ipostaze ulterioare modelează în roman gesticulația existențială, ca și pe cea creatoare - Metopolisul fiind un spațiu
BANULESCU-1. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/285610_a_286939]
-
apare în 1966. Este membru al Uniunii Scriitorilor din 1969 și al Asociației Artiștilor Plastici din Cluj din 1992. Maniera de a povesti a lui B. descinde în linie directă din proza lui Panait Istrati, de care îl leagă ținuturile dunărene și dobrogene de baștină. El nu are însă nici forța, nici lirismul maestrului de sub tutela căruia a făcut, de-a lungul anilor, evidente eforturi de a se emancipa. Cele mai bune texte realizează acea atmosferă de balcanism românesc (Pe drumuri
BALACEANU-1. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/285557_a_286886]
-
-și spună părerile. Cum Napoleon nu obișnuia să aibă timpi morți, a continuat: - încrederea trebuie să fie reciprocă și ea trebuie să se bazeze pe chestiuni reale. Dacă eu îmi retrag trupele de pe Oder, voi le-ați retrage pe cele dunărene. Dar interesul vostru este să nu plecați de acolo, pentru că aveți certitudinea că veți lua Valahia și Moldova. Atâta timp cât eu nu voi interveni, turcii vor fi siliți să accepte situația. S-au mai hârâit între ei, cei doi aspiranți la
Tainele istoriei: mirajul legendelor by Vasile Filip () [Corola-publishinghouse/Imaginative/91790_a_92339]
-
să accepte situația. S-au mai hârâit între ei, cei doi aspiranți la stăpânirea Europei, ca doi câini printre ostrețe, dar, până la urmă, au consimțit să semneze tratatul. Rusia putea să pună mâna, fără probleme, pe Finlanda și pe țările dunărene. Franța era liberă să supună Spania. Un târg destul de dificil la început, s-a încheiat, totuși. Ispita era prea mare pentru ca cei doi nesătui pentru ca ei să dea cu piciorul într-o doniță ce le apărea deja plină ochi
Tainele istoriei: mirajul legendelor by Vasile Filip () [Corola-publishinghouse/Imaginative/91790_a_92339]
-
la integrarea organică a noii provincii în cadrul statului național român. Astfel, Constanța a devenit principala poartă de export a României, beneficiind de accesul la Marea Neagră și, implicit, prin Bosfor și Dardanele, la Marea Mediterană. O dezvoltare rapidă au cunoscut și porturile dunărene din Dobrogea, Tulcea, Cernavodă și Sulina, acesta din urmă, devenit unul dintre cele mai importante porturi europene în cea de-a doua jumătate al secolului al XIX-lea. Un prim pas în organizarea administrativă a provinciei dintre Dunăre și Marea Neagră
Dobrogea. Evoluţia administrativă (1878-1913) by Dumitru-Valentin Pătraşcu [Corola-publishinghouse/Administrative/1412_a_2654]
-
români și moldoveni. O sută de familii germane locuiesc în împrejurimile orașului. (...) Colonia comercială o formează: evreii, polonezii, grecii și armenii"127. În același an, "orașul are 2 800-3 000 de case și în afară de garnizoană, consulate și funcționari ai Comisiunii Dunărene, are o populație de 30 000 de locuitori"128. În 1864 un viceconsul italian care își desfășura activitatea în Dobrogea aprecia populația Tulcei la circa 20 000 de locuitori 129. În perioada 1872-1877 la Tulcea s-a produs din inițiativa
Dobrogea. Evoluţia administrativă (1878-1913) by Dumitru-Valentin Pătraşcu [Corola-publishinghouse/Administrative/1412_a_2654]
-
locuitori, din care: 7 744 erau bulgari, 5 304 români, 1 876 ruși, 1 736 lipoveni, 324 greci, 394 evrei, 244 tătari, 300 turci, 160 armeni și 976 de alte etnii 131. În urma războiului ruso-turc din 1828-1829 Babadagul și porturile dunărene din Dobrogea și-au pierdut importanța militară devenind centre comerciale. Unele, precum orașul Karaharman au dispărut cu totul 132, în timp ce, localitatea predominant românească de la Beștepe, aflată în plină ascensiune, fusese declarată oraș încă din anul 1822, când a primit numele
Dobrogea. Evoluţia administrativă (1878-1913) by Dumitru-Valentin Pătraşcu [Corola-publishinghouse/Administrative/1412_a_2654]
-
românească de la Beștepe, aflată în plină ascensiune, fusese declarată oraș încă din anul 1822, când a primit numele Mahmudia, după acela al sultanului Mahmud al II-lea133. În aceste condiții, Tulcea și Cernavodă s-au impus ca cele mai importante porturi dunărene din Dobrogea. În anii 1858-1860 la Cernavodă au fost construite: magazii, ateliere de reparații și un debarcader unde acostau de două ori pe săptămână navele de pasageri ale companiei engleze de navigație "Loyd"134. Medgidia cunoaște o dezvoltare impresionantă în
Dobrogea. Evoluţia administrativă (1878-1913) by Dumitru-Valentin Pătraşcu [Corola-publishinghouse/Administrative/1412_a_2654]
-
de interesele Marilor Puteri la gurile Dunării. În această perioadă traficul de mărfuri și de călători pe Dunăre era deservit în mare măsură de nave sub pavilionul acelorași Mari Puteri europene. În acest context, prezența navelor românești, în porturile dobrogene dunărene, dar și în cele maritime, înainte de 1878, era mai mult simbolică. În privința populației Dobrogei, o statistică întocmită de către Ion Ionescu de la Brad la mijlocul secolului al XIX-lea, din însărcinarea oficialităților otomane, înregistra pe teritoriul actualelor județe Tulcea și Constanța: 3
Dobrogea. Evoluţia administrativă (1878-1913) by Dumitru-Valentin Pătraşcu [Corola-publishinghouse/Administrative/1412_a_2654]
-
prin care Grigore Manu primea însărcinarea de a organiza un serviciu de navigație maritimă dependent de Ministerul Lucrărilor Publice 1908. Pentru înființarea acestui serviciu au fost puse la dispoziție 2,5 milioane de lei, luați cu împrumut din fondurile porturilor dunărene, cu o dobândă de 4%. Această sumă urma să acopere cheltuielile de organizare, construirea de clădiri și instalații, agenții și magazii de mărfuri și achiziționarea primelor vase maritime 1909. În mai 1895 a fost achiziționat de la compania austriacă de navigație
Dobrogea. Evoluţia administrativă (1878-1913) by Dumitru-Valentin Pătraşcu [Corola-publishinghouse/Administrative/1412_a_2654]
-
fabrică de spirt"2205. Autorii articolului arătau că "străzile principale ale orașelor au pavele, însă vechi și neîntreținute, (...) iar străzile laterale toate strâmte și nepavate"2206, în timp ce, "singurele construcții mai moderne sunt, în Tulcea, (...) cazărmile, palatul administrativ și al Comisiei Dunărene; în Babadag, spitalul și primăria, în Isaccea, depozitul de tutun, Măcinul ca și Babadagul, iar Mahmudia și Chilia niște sate mari nepavate"2207. De asemenea, se preciza că "Sulina este principalul oraș al județului, fiind port la mare"2208. În
Dobrogea. Evoluţia administrativă (1878-1913) by Dumitru-Valentin Pătraşcu [Corola-publishinghouse/Administrative/1412_a_2654]
-
și Chilia niște sate mari nepavate"2207. De asemenea, se preciza că "Sulina este principalul oraș al județului, fiind port la mare"2208. În orașul Sulina "strada principală este pe chei, având un frumos trotuar de asfalt construit de către Comisia Dunăreană, ale cărei palate frumoase se ridică maoestuos înconjurate de splendide grădini"2209, în timp ce, "un far puternic, așezat deasupra spitalului comisiei, aruncă lumina la 24 mile în mare"2210. Întrucât "orașul este înconjurat de bălți (...) acum se lucrează la apărarea sa
Dobrogea. Evoluţia administrativă (1878-1913) by Dumitru-Valentin Pătraşcu [Corola-publishinghouse/Administrative/1412_a_2654]
-
până astăzi, nu o posedă decât împărații Rusiei și al Austriei"2248. Prezentând vizita principelui Bulgariei în România, jurnaliștii constănțeni apreciau că "faptul ne bucură, căci dovedește că nu există nici un motiv de răceală în relațiile dintre cele două state dunărene, că (...) strânsa prietenie ce a existat totdeauna între ambele popoare vecine continuă, cu toată încercarea unor gazete șoviniste din Sofia de a prezenta lucrurile sub altă înfățișare"2249. Totodată se arăta că "în legea organică a Dobrogei de la 1880, se
Dobrogea. Evoluţia administrativă (1878-1913) by Dumitru-Valentin Pătraşcu [Corola-publishinghouse/Administrative/1412_a_2654]
-
ai zis: " Aștept din parte-ți, o rege cavaler, Că-mi vei da prins pe-acela, ce umilit ți-l cer... Eu vreau să-mi dai copilul sburdalnic - pe Arald". Și întorcîndu-mi fața, eu spada ți-am întins. Pe plaiuri dunărene poporu-și opri mersul, Arald, copilul rege, uitat-a Universul, Urechea-i fu menită ca să-ți asculte viersul, De-atunci, învingătoareo, iubit-ai pe învins. {EminescuOpI 92} De-atunci, fecioară blondă ca spicul cel de grâu, Veneai la mine noaptea ca
Opere 01 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295582_a_296911]
-
-ar fi mai bine Ca niciodată-n vieață să nu te văd pe tine - Să fumege nainte-mi orașele-n ruine, Să se-mplinească visu-mi din codrii cei de brad! Făcliile ridică - se mișc-în line pasuri, Ducând la groapă trupul reginei dunărene, Monahi, cunoscătorii vieții pământene, Cu babele lor albe, cu ochii stinși sub gene, Preoți bătrâni ca iarna, cu gângavele glasuri. O duc cântând prin tainiți și pe sub negre bolți, A misticei religii întunecoase cete, Pe funii lungi coboară sicriul sub
Opere 01 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295582_a_296911]
-
cu părul meu bălaiu... Vieața, tinereța mi-ai prefăcut-o-n raiu - Las-să mă uit în ochi-ți ucizător de dulci! " Miroase-adormitoare văzduhul îl îngreun- Căci vântul adunat-a de flori de teiu troiene Și le așterne-n calea reginei dunărene. Prin frunze aiurează șoptirile-i a lene, Când gurile-nsetate în sărutări se-mpreun-. Cum ei mergând alături se ceartă și se-ntreabă, Nu văd în fundul nopții o umbră de roșeață, Dar simt că-n al lor suflet trecu fior de
Opere 01 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295582_a_296911]
-
încă în plin regim fanariot. Cine mă contrazice, înseamnă că nu trăiește în prezent. Deșteaptă-te române! Spun și eu asta, ca să n-adorm, alături de poporul meu. Jupoaie-mă, dar cu tandrețe Remarcabil popor mai este și poporul acesta carpato- dunărean! Remarcabil la ce? Eram sigur că mă veți întreba, așa că am răspunsul uite ici, în pălărie, vă rog serviți... Este remarcabil, mai ales în focusarea tuturor resurselor și așa secătuite ale țării, pe proiecte-gigant aplicabile în o mie de
Amintiri din sufragerie by Ioan Mititelu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/83874_a_85199]
-
Lui Lung îi fu iarăși milă. - „Tu nu știi: ce-a fost atunci a fost și în primul război. Stăm de astă vară; nimeni nu ne deschide, e rece”. Era chiar frig, se făcuse deodată, vântul șuiera pe întinderea câmpiei dunărene. - „Vreau să spun că noi care-am murit în ultimul război, ultimii combatanți ai națiunilor unite - ce-i cu noi? noi care-am căzut nevinovați, vreau să spun că...” Vântul îi îngheță cuvintele și le luă în zbor. 8. Transcriu
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1887_a_3212]