5,351 matches
-
omogen ca vârstă) decât atunci când avem în vedere toți locuitorii țării. Pentru a caracteriza nivelul de omogenitate (eterogenitate) a unei populații, se folosește indicatorul de dispersie cel mai răspândit:abaterea standard. Diversele formule matematice prin care se exprimă eroarea de eșantionare arată că aceasta este direct proporțională cu mărimea abaterii standard, deci cu nivelul de dispersie a indivizilor în jurul mediei. În ceea ce privește mărimea eșantionului, așa cum toată lumea poate bănui, reprezentativitatea crește odată cu creșterea numărului de indivizi cuprinși în eșantion. Numai că - și aici
Ancheta sociologică și sondajul de opinie. Teorie și practică by Traian Rotariu, Petru Iluț () [Corola-publishinghouse/Science/1855_a_3180]
-
eșantion de 1.000 de persoane are aceeași reprezentativitate și pentru populația Chinei, de peste un miliard de locuitori, și pentru populația unui oraș de câteva sute de mii. Aceste aserțiuni trebuie puțin amendate, în sensul că nu toate procedurile de eșantionare conduc la formule de calculare a erorii în care nu intervine efectivul populației. Dar și în acelea unde intervine, el apare doar în componența unor factori de corecție, a căror influență este de cele mai multe ori neglijabilă (în cazul populațiilor mari
Ancheta sociologică și sondajul de opinie. Teorie și practică by Traian Rotariu, Petru Iluț () [Corola-publishinghouse/Science/1855_a_3180]
-
cu atât mai grave cu cât ponderea anumitor straturi este mai redusă. În asemenea situații, cei câțiva reprezentanți ai unui astfel de strat în eșantion nu mai pot fi priviți ca un subeșantion ce merită încredere. Privitor la tehnicile de eșantionare, asupra cărora ne vom opri în paragraful ce urmează, vom spune doar două lucruri: • Strict vorbind, calculul reprezentativității unui eșantion este posibil numai pentru anumite procedee de alegere a eșantionului, aleatorii sau probabilistice. În practicăînsă, se obișnuiește să se efectueze
Ancheta sociologică și sondajul de opinie. Teorie și practică by Traian Rotariu, Petru Iluț () [Corola-publishinghouse/Science/1855_a_3180]
-
posibil numai pentru anumite procedee de alegere a eșantionului, aleatorii sau probabilistice. În practicăînsă, se obișnuiește să se efectueze un asemenea calcul și atunci când intervin anumite abateri, mai mici sau mai mari, de la regulile stricte cerute de acest gen de eșantionare. • Între tehnicile de eșantionare - chiar probabilistice - există diferențe mari în ceea ce privește asigurarea reprezentativității, deci nu toate au aceeași valoare de cunoaștere. Faptul că se aplică în practică și cele cu valențe de reprezentativitate mai reduse se explică prin avantajele materiale pe
Ancheta sociologică și sondajul de opinie. Teorie și practică by Traian Rotariu, Petru Iluț () [Corola-publishinghouse/Science/1855_a_3180]
-
procedee de alegere a eșantionului, aleatorii sau probabilistice. În practicăînsă, se obișnuiește să se efectueze un asemenea calcul și atunci când intervin anumite abateri, mai mici sau mai mari, de la regulile stricte cerute de acest gen de eșantionare. • Între tehnicile de eșantionare - chiar probabilistice - există diferențe mari în ceea ce privește asigurarea reprezentativității, deci nu toate au aceeași valoare de cunoaștere. Faptul că se aplică în practică și cele cu valențe de reprezentativitate mai reduse se explică prin avantajele materiale pe care le oferă asemenea
Ancheta sociologică și sondajul de opinie. Teorie și practică by Traian Rotariu, Petru Iluț () [Corola-publishinghouse/Science/1855_a_3180]
-
de cunoaștere. Faptul că se aplică în practică și cele cu valențe de reprezentativitate mai reduse se explică prin avantajele materiale pe care le oferă asemenea proceduri. Sociologul ar trebui să rețină măcar ideea că, în asemenea cazuri, eroarea de eșantionare e maimare și să nu aplice mecanic singura formulă de calculare a erorii pe care a găsit-o într-un manual, formulă utilizabilă, de fapt, pentru o altă tehnică. 3. Tipuri de eșantioane. Proceduri clasice de eșantionaretc "3. Tipuri de
Ancheta sociologică și sondajul de opinie. Teorie și practică by Traian Rotariu, Petru Iluț () [Corola-publishinghouse/Science/1855_a_3180]
-
nu aplice mecanic singura formulă de calculare a erorii pe care a găsit-o într-un manual, formulă utilizabilă, de fapt, pentru o altă tehnică. 3. Tipuri de eșantioane. Proceduri clasice de eșantionaretc "3. Tipuri de eșantioane. Proceduri clasice de eșantionare" În secțiunea aceasta vom încerca să trecem rapid în revistă principalele tipuri de eșantioane, așa cum apar ele tratate în toate manualele cu finalitate similară celui de față, tipuri într-un fel ideale, în sensul că nu se regăsesc decât incidental
Ancheta sociologică și sondajul de opinie. Teorie și practică by Traian Rotariu, Petru Iluț () [Corola-publishinghouse/Science/1855_a_3180]
-
manualele cu finalitate similară celui de față, tipuri într-un fel ideale, în sensul că nu se regăsesc decât incidental ca atare în cercetările efective, dar principiile și ideile lor de bază se aplică aproape în orice operație concretă de eșantionare. În paragraful următor vom oferi câteva exemple mai apropiate de practica procedurilor de eșantionare, observând și cum se îmbină, într-un același eșantion, elemente ale diferitelor tipuri „teoretice” schițate anterior. O distincție clasică, dar inevitabilă, este cea dintre eșantioane aleatorii
Ancheta sociologică și sondajul de opinie. Teorie și practică by Traian Rotariu, Petru Iluț () [Corola-publishinghouse/Science/1855_a_3180]
-
că nu se regăsesc decât incidental ca atare în cercetările efective, dar principiile și ideile lor de bază se aplică aproape în orice operație concretă de eșantionare. În paragraful următor vom oferi câteva exemple mai apropiate de practica procedurilor de eșantionare, observând și cum se îmbină, într-un același eșantion, elemente ale diferitelor tipuri „teoretice” schițate anterior. O distincție clasică, dar inevitabilă, este cea dintre eșantioane aleatorii (probabilistice) și nealeatorii (neprobabilistice). Intuitiv, sensul acestei dihotomii poate fi sugerat spunând că, în
Ancheta sociologică și sondajul de opinie. Teorie și practică by Traian Rotariu, Petru Iluț () [Corola-publishinghouse/Science/1855_a_3180]
-
scopulanchetei, ba chiar vom încerca să corectăm întâmplarea, când ni se pare că aceasta nu-i destul de „întâmplătoare”. O exprimare mai riguroasă, prin care se poate evidenția distincția dintre cele două mari clase de eșantioane, este următoarea. O procedură de eșantionare este aleatorie atuncicând fiecare individ din populație are o șansă calculabilă și nenulă de a fi ales în eșantion. Orice procedură care încalcă cel puțin una dintre aceste cerințe este neprobabilistică. Prima parte a definiției reclamă posibilitatea calculării, pentru fiecare
Ancheta sociologică și sondajul de opinie. Teorie și practică by Traian Rotariu, Petru Iluț () [Corola-publishinghouse/Science/1855_a_3180]
-
cunoaștere perfectă a componenței populației. Adică trebuie să știm nu numai câți indivizi cuprinde populația, dar să-i și putem identifica simplu și fără echivoc. În mod ideal, aceasta înseamnă existența unei „liste” a populației, adică a unui cadru de eșantionare care, indiferent de forma concretă în care se prezintă, să permită identificarea fiecărui individ din populație. O atare cerință este rareori îndeplinită în practică, faptcare conduce la mai multe posibilități de a acționa, fără a abandona complet ideea eșantionării aleatorii
Ancheta sociologică și sondajul de opinie. Teorie și practică by Traian Rotariu, Petru Iluț () [Corola-publishinghouse/Science/1855_a_3180]
-
de eșantionare care, indiferent de forma concretă în care se prezintă, să permită identificarea fiecărui individ din populație. O atare cerință este rareori îndeplinită în practică, faptcare conduce la mai multe posibilități de a acționa, fără a abandona complet ideea eșantionării aleatorii. De pildă, indivizii pot fi priviți ca elemente ale unor unități mai mari - și în număr mai redus -, unități care pot fi perfect identificate (de exemplu, există o listă clară a localităților unei țări) și deci alese probabilistic, urmând
Ancheta sociologică și sondajul de opinie. Teorie și practică by Traian Rotariu, Petru Iluț () [Corola-publishinghouse/Science/1855_a_3180]
-
dintr-un număr redus de unități reținute să se facă prin diverse proceduri ce respectă (cel puțin parțial) cerințele alegerii probabilistice. Să mai repetăm că reprezentativitatea eșantionului se poate calcula numai pentru eșantioanele strict probabilistice și că fiecare tehnică de eșantionare aleatorie presupune formule specifice de estimare a erorii. Dacă în practică aceste principii se încalcă, este bine să fim conștienți de calitatea evaluărilor noastre și să nu supraestimăm precizia și siguranța rezultatelor obținute. Și încă o remarcă. Chiar dacă procedura folosită
Ancheta sociologică și sondajul de opinie. Teorie și practică by Traian Rotariu, Petru Iluț () [Corola-publishinghouse/Science/1855_a_3180]
-
regulă, o circumscriere mai clară a populației de referință. Remarca nu e lipsită de interes, dacă vom observa că, nu de puține ori, se fac cercetări pe eșantioane fără a se putea preciza clar populația din care provin. 3.1. Eșantionarea simplă aleatorietc "3.1. Eșantionarea simplă aleatorie" Este procedura, logic, cea mai simplă, în sensul că nu presupune nici un fel de operații prealabile de grupare a indivizilor sau de repetare a selecției. Indivizii ce formează eșantionul sunt aleși în mod
Ancheta sociologică și sondajul de opinie. Teorie și practică by Traian Rotariu, Petru Iluț () [Corola-publishinghouse/Science/1855_a_3180]
-
a populației de referință. Remarca nu e lipsită de interes, dacă vom observa că, nu de puține ori, se fac cercetări pe eșantioane fără a se putea preciza clar populația din care provin. 3.1. Eșantionarea simplă aleatorietc "3.1. Eșantionarea simplă aleatorie" Este procedura, logic, cea mai simplă, în sensul că nu presupune nici un fel de operații prealabile de grupare a indivizilor sau de repetare a selecției. Indivizii ce formează eșantionul sunt aleși în mod uniform și cu o probabilitate
Ancheta sociologică și sondajul de opinie. Teorie și practică by Traian Rotariu, Petru Iluț () [Corola-publishinghouse/Science/1855_a_3180]
-
efectuarea practică a unei asemenea trageri la sorți, repectând toate regulile de asigurare a unei probabilități egale pentru toți indivizii aflați în urnă, este o utopie. Metoda este însă mereu menționată - și trebuie menționată - pentru că ea este, cum spuneam, prototipul eșantionării simple, furnizând schema teoretică de selecție în raport cu care se aplică principiile teoriei probabilităților și se stabilesc formulele de calcul pentru reprezentativitate sau alte aspecte. Când se dorește realmente utilizarea practică, în mod riguros, a eșantionării simple aleatorii, e preferabil să
Ancheta sociologică și sondajul de opinie. Teorie și practică by Traian Rotariu, Petru Iluț () [Corola-publishinghouse/Science/1855_a_3180]
-
ea este, cum spuneam, prototipul eșantionării simple, furnizând schema teoretică de selecție în raport cu care se aplică principiile teoriei probabilităților și se stabilesc formulele de calcul pentru reprezentativitate sau alte aspecte. Când se dorește realmente utilizarea practică, în mod riguros, a eșantionării simple aleatorii, e preferabil să se recurgă la un procedeu ce reproduce, în condiții aproape perfecte, exigențele matematice; este vorba de așa-numita procedură a tabelelor cu numere aleatorii (întâmplătoare). Tehnica respectivă este foarte simplă și ingenioasă. Prin diferite mijloace
Ancheta sociologică și sondajul de opinie. Teorie și practică by Traian Rotariu, Petru Iluț () [Corola-publishinghouse/Science/1855_a_3180]
-
obstacol, căci asemenea numere se pot genera pe calculator prin programe aflate la îndemâna oricui. Firește că atunci vafiposibil să se solicite chiar prin program generarea unor numere cu k cifre și care, eventual, să nu depășească valoarea N. 3.2. Eșantionarea prin stratificaretc "3.2. Eșantionarea prin stratificare" Această procedură probabilistică, în forma sa cea mai simplă, are la bază următoarea idee. Se pornește de la o diviziune a populației, să zicem, după un criteriu (o caracteristică) A, în s clase, de
Ancheta sociologică și sondajul de opinie. Teorie și practică by Traian Rotariu, Petru Iluț () [Corola-publishinghouse/Science/1855_a_3180]
-
pot genera pe calculator prin programe aflate la îndemâna oricui. Firește că atunci vafiposibil să se solicite chiar prin program generarea unor numere cu k cifre și care, eventual, să nu depășească valoarea N. 3.2. Eșantionarea prin stratificaretc "3.2. Eșantionarea prin stratificare" Această procedură probabilistică, în forma sa cea mai simplă, are la bază următoarea idee. Se pornește de la o diviziune a populației, să zicem, după un criteriu (o caracteristică) A, în s clase, de efective N1, N2, ..., Ns, cifre
Ancheta sociologică și sondajul de opinie. Teorie și practică by Traian Rotariu, Petru Iluț () [Corola-publishinghouse/Science/1855_a_3180]
-
oraș mic, mijlociu, mare) și vârsta, variabile pentru care anuarele statistice prezintă date actualizate continuu. În general, se admite că factorii de stratificare au o legătură de tip statistic cucaracteristicile urmărite în cadrul anchetei și, din acest motiv, vom spune că eșantionarea prin stratificare este „mai bună” decât cea simplă aleatorie, în sensul că, dintre două eșantioane de volum egal, cel realizat prin stratificare are o reprezentativitate superioară celei a eșantionului obținut prin tehnica simplă aleatorie. Așadar motivul principal pentru care se
Ancheta sociologică și sondajul de opinie. Teorie și practică by Traian Rotariu, Petru Iluț () [Corola-publishinghouse/Science/1855_a_3180]
-
presupunem, de pildă, că populația unei zone se distribuie, după naționalitate, astfel: români 60% maghiari 30% germani 5% romi 4% alte naționalități 1% Să mai admitem că eșantionul general este format din 2.000 de persoane. Dacă se face o eșantionare stratificată proporțională, atunci în eșantion vom avea: români 1.200 maghiari 600 germani 100 romi 80 alte naționalități 20 Dacă subeșantioanele de români și maghiari ar putea avea o reprezentativitate satisfăcătoare pentru nevoile cercetării, cele de germani și romi sunt
Ancheta sociologică și sondajul de opinie. Teorie și practică by Traian Rotariu, Petru Iluț () [Corola-publishinghouse/Science/1855_a_3180]
-
01 = = 48 + 12+ 0,5 + 2,4 + 0,3 = 63,2 Deci procentul „adevărat” de „Da”-uri în populație este pe un interval în jurul lui 63,2%, și nu 44%, așa cum a ieșit la primul calcul. În concluzie, subliniem că eșantionarea prin stratificare este o metodă „tare” de eșantionare, fiind superioară altora, prin sporul de reprezentativitate adus și prin posibilitatea de a compara subpopulații care, de la început, au fost clar delimitate. Dacă se încearcă utilizarea „încrucișată” a mai multor criterii de
Ancheta sociologică și sondajul de opinie. Teorie și practică by Traian Rotariu, Petru Iluț () [Corola-publishinghouse/Science/1855_a_3180]
-
3 = 63,2 Deci procentul „adevărat” de „Da”-uri în populație este pe un interval în jurul lui 63,2%, și nu 44%, așa cum a ieșit la primul calcul. În concluzie, subliniem că eșantionarea prin stratificare este o metodă „tare” de eșantionare, fiind superioară altora, prin sporul de reprezentativitate adus și prin posibilitatea de a compara subpopulații care, de la început, au fost clar delimitate. Dacă se încearcă utilizarea „încrucișată” a mai multor criterii de stratificare, procedura se complică în privința punerii ei în
Ancheta sociologică și sondajul de opinie. Teorie și practică by Traian Rotariu, Petru Iluț () [Corola-publishinghouse/Science/1855_a_3180]
-
fost clar delimitate. Dacă se încearcă utilizarea „încrucișată” a mai multor criterii de stratificare, procedura se complică în privința punerii ei în practică și se dovedește greu de folosit atunci când datele statistice despre populație nu sunt de bună calitate. 3.3. Eșantionarea multistadialătc "3.3. Eșantionarea multistadială" Presupunând că am selectat un eșantion simplu aleatoriu, de pe o listă ce cuprinde populația unui județ, folosind, de pildă, un tabel cu numere întâmplătoare, nu e greu să ne imaginăm cum arată, din punctul de
Ancheta sociologică și sondajul de opinie. Teorie și practică by Traian Rotariu, Petru Iluț () [Corola-publishinghouse/Science/1855_a_3180]
-
se încearcă utilizarea „încrucișată” a mai multor criterii de stratificare, procedura se complică în privința punerii ei în practică și se dovedește greu de folosit atunci când datele statistice despre populație nu sunt de bună calitate. 3.3. Eșantionarea multistadialătc "3.3. Eșantionarea multistadială" Presupunând că am selectat un eșantion simplu aleatoriu, de pe o listă ce cuprinde populația unui județ, folosind, de pildă, un tabel cu numere întâmplătoare, nu e greu să ne imaginăm cum arată, din punctul de vedere al dispersiei teritoriale
Ancheta sociologică și sondajul de opinie. Teorie și practică by Traian Rotariu, Petru Iluț () [Corola-publishinghouse/Science/1855_a_3180]