2,582 matches
-
de educație ecologică și protecție a mediului inițiate de CONSILIUL EUROPEI , FOUNDATION FOR ENVIRONMENTAL EDUCATION (FEE), CCDG, UNESCO, UNICEF, BANCA MONDIALĂ și GREENPEACE ne-au convins că singura cale spre o dezvoltare durabilă se realizează prin: cunoștințe temeinice în domeniul ecologiei; aplicații în domeniul protecției mediului; accesul la informații specifice ecologiei prin intermediul internetului și utilizarea softurilor educaționale de profil; promovarea conceptului de dezvoltare durabilă (derivat din știință-ecologie), cunoașterea principiilor de bază și a indicatorilor săi. ACTIVITĂȚI REPREZENTATIVE: Campanie de strângere maculatură
Protecţia mediului prin educaţia ecologică ca premisă a dezvoltării durabile. In: SIMPOZIONUL NAŢIONAL „BRÂNCUŞI – SPIRIT ŞI CREAŢIE” by Merticaru Artimizia () [Corola-publishinghouse/Science/570_a_1217]
-
EUROPEI , FOUNDATION FOR ENVIRONMENTAL EDUCATION (FEE), CCDG, UNESCO, UNICEF, BANCA MONDIALĂ și GREENPEACE ne-au convins că singura cale spre o dezvoltare durabilă se realizează prin: cunoștințe temeinice în domeniul ecologiei; aplicații în domeniul protecției mediului; accesul la informații specifice ecologiei prin intermediul internetului și utilizarea softurilor educaționale de profil; promovarea conceptului de dezvoltare durabilă (derivat din știință-ecologie), cunoașterea principiilor de bază și a indicatorilor săi. ACTIVITĂȚI REPREZENTATIVE: Campanie de strângere maculatură; Acțiuni de îngrijire a spațiilor verzi din perimetrul școlii; Identificarea
Protecţia mediului prin educaţia ecologică ca premisă a dezvoltării durabile. In: SIMPOZIONUL NAŢIONAL „BRÂNCUŞI – SPIRIT ŞI CREAŢIE” by Merticaru Artimizia () [Corola-publishinghouse/Science/570_a_1217]
-
Atelier de creație vestimentară ecologică; Atelier de creație Art-deco; Organizarea de sesiuni de referate și comunicări dedicate mediului și protecției mediului. Tot în acest context, deplasările în teren: vizite, excursii, drumeții, taberele sau chiar orele practice desfășurate în cadrul cercului de ecologie, protecția mediului sau agricultură biodinamică la școlile din mediu rural, unde acestea au teren în proprietate, reprezintă o alternativă, o replică la sedentarismul generat de calculator și internet cu efecte secundare mai puțin cunoscute. Astfel, o bună parte a timpului
Protecţia mediului prin educaţia ecologică ca premisă a dezvoltării durabile. In: SIMPOZIONUL NAŢIONAL „BRÂNCUŞI – SPIRIT ŞI CREAŢIE” by Merticaru Artimizia () [Corola-publishinghouse/Science/570_a_1217]
-
energheia - „energie”) acoperă studiile dedicate materiei și energiei: chimia, fizica, astronomia, geologia și mineralogia. În rândul științelor biologice sunt incluse: botanica, zoologia, morfologia, citologia, genetica și fiziologia, reunificare însă după principiul evoluției vieții. În rândul științelor sociale sunt incluse: sociologia, ecologia și demografia. Ariile zonei II sunt conectate prin următoarele discipline de legătură: biofizica, biochimia, fiziologia și psihologia socială. Zona II este dependentă de zona III prin intermediul antropologiei. Zona III cuprinde alte patru arii: (7) exelimologia; (8) pronoetica; (9) cibernetica socială
Teoria generală a curriculumului educațional by Ion Negreț-Dobridor () [Corola-publishinghouse/Science/2254_a_3579]
-
și publicând o teorie originală asupra emergenței și funcționării comunităților agrare sedentare centrată pe mecanismele de ,,autoreglare dinamică internă” a satelor libere românești care au supraviețuit În anumite zone ale țării. Viziunea sa este foarte apropiată de concepția ecosistemică a ecologiei sociale americane, reprezentată de O. Duncan, G. Lensky, J. Kasarda, A. Hawley (D. Abraham și S. Chelcea). Nu se poate vorbi de o disidență sociologică activă și manifestă În cadrul sistemului comunist, care să semnifice o ruptură oficială și efectivă cu
Sociologie românească () [Corola-publishinghouse/Science/2158_a_3483]
-
sens mai restrâns al sintagmei Școala de la Chicago, care se referă, pe de o parte, la paradigma contextualist-interacționistă Întemeiată de J. Dewey, C. Cooly, W. Thomas și operaționalizată de G.H. Mead și H. Blumer și, pe de altă parte, la ecologia social-urbană, practicată de R. Park, D. Lewis și R. Smith, Școala fiind citată și ca moment important În ceea ce astăzi s-a cristalizat ca fiind abordarea calitativistă. Pentru cele două perspective considerăm importante analizele realizate de Paul Dobrescu și Alina
Sociologie românească () [Corola-publishinghouse/Science/2158_a_3483]
-
conținutul și modurile de abordare (apud Abbott, 1999, 10). Faris și Carey sunt insideri, componenți ai primei Școli. Pentru Faris, Școala a existat, este un thing, identificabil prin figuri majore - Park, Thomas, Burgess, respectiv Faris Însuși - și prin studii caracteristice: ecologie socială, studii urbane, psihologie socială. Carey accentuează legăturile pragmatice strânse Între Departament și grupurile de outsiders: reformiști, organizații profesionale, administrație locală - aspecte care dovedesc implicarea Școlii În probleme publice, așa-numitele orientări policy (de exemplu, cazul familiilor de imigranți, problema
Sociologie românească () [Corola-publishinghouse/Science/2158_a_3483]
-
anii ’90 - scrierile despre Chicago se diversifică considerabil. Cele ce urmează sunt doar câteva exemple: Fred Mattews (1977) publică biografia lui Robert Park. David Lewis și Richard Smith, În American Sociology and Pragmatism (1980), accentuează tradiția psihologiei sociale, ,,ignorând, practic, ecologia și studiile urbane, celelalte două picioare ale tripodului” (apud Abbott, 1999, 12). Pentru cei doi, Chicago este psihologie socială, psihologia socială este interacționalism simbolic, iar interacționalismul simbolic este reprezentat de Dewey-Thomas-Cooley-Blumer. În acest caz, Mead nu face parte din lanț
Sociologie românească () [Corola-publishinghouse/Science/2158_a_3483]
-
forma unui argument a ceea ce este Școala de la Chicago: o idee, o viziune asupra faptelor sociale, potrivit cărora nici un fapt social nu are sens dacă facem abstractizări de context, de spațiul social (și cel geografic În cazul studiilor urbane, de ecologie) și de contextul temporal. Reproșul lui Abbott adresat sociologiei contemporane se referă la decontextualizare: faptele sociale adesea nu mai sunt localizate În timp, spațiul nu este luat În considerare suficient de mult. Se discută despre variabile comparate Între ele, decontextualizate
Sociologie românească () [Corola-publishinghouse/Science/2158_a_3483]
-
Concluzie Se poate susține, Încercând o apreciere globală asupra Școlii de la Chicago, Înțeleasă În sens larg, sau, În tot cazul, asupra Departamentului de Sociologie al Univesrității din Chicago, că profesează din plin câteva principii teoretico-metodologice evidențiate În lucrările analizate: contextualism-interacționalismul, ecologia socială, conjuncția fertilă dintre calitativ și cantitativ, cu accent pe controlul variabilelor În descrierea și explicarea fenomenelor, dinamica și procesualitatea socialului, abordarea complexă, de unde munca În echipă. Se ridică pe drept cuvânt Întrebarea: nu sunt aceste caracterstici valabile pentru sociologia
Sociologie românească () [Corola-publishinghouse/Science/2158_a_3483]
-
mare de autori tineri care Începând din anii ’50 au publicat În AJS (Abbott, 1999, 129). Bibliografie Abbott, Andrew. (1999). Department and Discipline. Chicago Sociology at One Hundred. Chicago: University of Chicago Press. Alexandrescu, Filip. (2003). Biologizarea mediului social În ecologia umană a Școlii de la Chicago. Sociologie Românească, 1, 1-2, 84-96. Becker, Gary S. (1991). A Treatise on the Family. Cambridge: Harvard University Press. Becker, Gary S. (1998). Comportamentul uman. O abordare economică. București: Editura All. Carey, James. (1975). Sociology and
Sociologie românească () [Corola-publishinghouse/Science/2158_a_3483]
-
ecologizare ale sectorului agricol au fost și sunt susținute de știință (agronomie, genetică, economie rurală etc.); s-a remarcat faptul că astăzi suntem martorii procesului prin care noi științe intră În sfera politicii de dezvoltare rurală și agricolă, științe precum ecologia, hidrologia, medicina, nutriția; implementarea politicilor: agențiile de stat, autoritățile locale și serviciile de consultanță agricolă folosesc resursele științifice În implementarea politicilor de dezvoltare rurală și agricolă, atât la nivel regional, cât și la nivel național și internațional, menționându-se În
Sociologie românească () [Corola-publishinghouse/Science/2158_a_3483]
-
exprima subiectul de bază care va fi dezvoltat în paragraful respectiv. Este forma cea mai ușoară și accesibilă utilizată în construcția unui referat. Lectorul textului respectiv percepe imediat subiectul care urmează a fi dezvoltat în paragraf. De exemplu: “Ce este ecologia? Articolul de mai jos oferă o introducere concisa privind sensurile cuvântului și implicațiile științei respective”. Uneori, propozitia-subiect nu apare chiar la începutul paragrafului. De exemplu, în paragraful introductiv al unui eseu, propozitia-subiect apare ultima în paragraf. 16 Alteori, există paragrafe
AVENTURA ATOMULUI. In: AVENTURA ATOMULUI by ELENA APOPEI, IULIAN APOPEI, () [Corola-publishinghouse/Science/287_a_599]
-
adulte în funcție de cererile de calificări universitare? Profilul academic. În definirea propriului profil academic, cum să opteze universitățile pentru instruire și cercetare în privința ponderilor și orientărilor disciplinare? Conducerea universitară. Să se conserve modelul colegial sau să se aplice un management profesionalizat? Ecologia universitară. Prin vocație și practică a valorilor, este universitatea globală sau locală (națională, respectiv comunitară)? Spuneam mai înainte că retorica modernității reflexive este cea a interogării. Ieșirea din dilemele tocmai menționate n-ar fi posibilă, decât în condiții de extindere
Sociologie și modernitate. Tranziții spre modernitatea reflexivă by Lazăr Vlăsceanu () [Corola-publishinghouse/Science/2357_a_3682]
-
bisericești; organizații voluntare sau asociații în domeniul educației, artei, muzicii sau activităților culturale; sindicate; grupuri sau partide politice; acțiuni ale comunității privind sărăcia, șomajul, locuirea, inegalitatea etnică; organizații pentru dezvoltarea lumii a treia sau drepturile omului; asociații pentru mediul înconjurător, ecologie, drepturile animalelor; asociații profesionale; cercetași, echipe de ghizi, cluburi de tineri etc.; asociații pentru sport sau recreere; asociații ale femeilor; mișcări pacifiste; organizații voluntare care se ocupă de sănătate; alte grupuri. În grafic este prezentată, pentru fiecare țară, ponderea celor
[Corola-publishinghouse/Science/2221_a_3546]
-
în sânul neoburgheziei cosmopolite. Degradați prin anturajul vulgar al unei prosperități nemeritate, postmodernii manifestă o tenace rezistență față de capacitatea inteligenței de a genera explicații neașteptate. Noul își face cu greu simțită prezența. Pentru a da un singur exemplu din registrul ecologiei, orizontul clinic al extincției planetare suscită reacții necondiționate ale unei angoase colective care nu are răbdare în fața interogațiilor profunde. Se cere orice formă de mobilizare atunci când amenințarea cu moartea pare iminentă. La fel, anacoluturile sângeroase ale terorismului ascund resurse neconsumate
[Corola-publishinghouse/Science/1881_a_3206]
-
întărească conversația dintre rațiune și credință. Întâlnești puține colocvii cu semnificative contribuții teologice la discuția despre: sensul universității, binele comun, natura capitalului în epoca globalizării, religie și democrație, dispariția țăranului, sociologia religioasă în mediul rural, cultura memoriei și patrimoniul național, ecologie și resursele naturale, libertatea individuală și justiția socială, flagelul corupției și etatismul, violența pe stradă, puterea mass-media, sănătatea populației, bioetica privată și spitalul public, viitorul conceptului de națiune, legea și autoritatea statală, consumerismul și filozofia creditului bancar etc.1 De ce
[Corola-publishinghouse/Science/1881_a_3206]
-
concentrare și diversitate, în înțelesul lor cel mai general cu putință, indiferent de domeniul și problemele considerate. Pornind de la aceste idei și extinzându-le mai apoi adecvat, în conexiune directă cu preocupările noastre legate de modelarea matematică aplicabilă în asigurări, ecologie, economie, finanțe, științe sociale sau în alte domenii, am conceput și elaborat prezenta lucrare prin care sunt analizate cantitativ conceptele de concentrare și de diversitate în contextul unor mulțimi finite arbitrare ale căror elemente constitutive pot să reprezinte și altceva
Introducere în măsurarea diversității Teorie și aplicații by Ion PURCARU () [Corola-publishinghouse/Science/231_a_213]
-
prezintă riguros iar apoi exemplifică numeric, sugestiv și adecvat situației analizate, câteva modele de diversificare optimă utilizabile în practică. Sunt considerate experimente statistice discrete unidimensionale și multidimensionale finite, cu multiple aplicații în diferite probleme decizionale concrete, frecvent întâlnite în economie, ecologie, finanțe, asigurări, management, științe sociale și politice sau în alte domenii cunoscute multidisciplinare sau transdisciplinare. Unele dintre rezultatele care alcătuiesc această lucrare au fost publicate în diferite reviste prestigioase sau au fost comunicate cu ocazia unor conferințe sau simpozioane științifice
Introducere în măsurarea diversității Teorie și aplicații by Ion PURCARU () [Corola-publishinghouse/Science/231_a_213]
-
matematice elementare sau mai puțin elementare, sunt interesați de diferite opinii argumentate cantitativ privind conceptele de concentrare sau de diversitate și doresc să cunoască, sau chiar să utilizeze în mod efectiv, multiplele lor aplicații practice în probleme decizionale din economie, ecologie, finanțe, asigurări sau din științele sociale. Pentru o bună înțelegere și o aplicare practică a conceptelor care sunt prezentate în lucrare sunt necesare câteva noțiuni de matematici elementare dobândite în liceu sau în primii ani de facultate, dar pentru o
Introducere în măsurarea diversității Teorie și aplicații by Ion PURCARU () [Corola-publishinghouse/Science/231_a_213]
-
de prin anul 1970, iar în prezent există în lume un număr extrem de mare de jurnale și de reviste specializate care studiază și analizează riguros cele mai interesante și delicate probleme despre ecosisteme prin chestiuni concrete de agricultură, biologie, biogeografie, ecologie, economie, ecosănătate, farmaceutică, geopolitică, medicină, religie, sociologie sau altele. Uneori, este suficient să măsurăm, într-un anumit fel, gradul de concentrare sau de diversitate a elementelor unei mulțimi oarecare și în particular ale unui ecosistem după o anumită caracteristică la
Introducere în măsurarea diversității Teorie și aplicații by Ion PURCARU () [Corola-publishinghouse/Science/231_a_213]
-
Prima Conferință a părților Protocolului de la Kyoto. Toate țările membre ale convenției asupra climatului au drept obiectiv stabilizarea concentrațiilor de gaze cu efect de seră în atmosferă la un nivel care să împiedice orice perturbare „antropică” (anthropique) [în geografie sau ecologie, antropizarea (anthropisation) este transformarea spațiilor, a peisajelor sau a mediilor naturale ca urmare a acțiunilor omului (despăduriri, desecări, pășunări, desțeleniri etc.)] periculoasă a sistemului climatic. Ele s-au angajat împreună să ia măsuri de precauție pentru prevenirea sau atenuarea cauzele
Introducere în măsurarea diversității Teorie și aplicații by Ion PURCARU () [Corola-publishinghouse/Science/231_a_213]
-
lansată oficial la sediul ONU pe 23 aprilie 2008). Mai putem adăuga la acest eveniment științific numeroase simpozioane și congrese științifice internaționale având scopul conștientizării asupra biodiversității din diverse considerații ecologice, economice, politice, sociale etc. 1.6. Economie ecologică sau ecologie economică? Întrebarea de mai sus nu trebuie considerată ca simplă provocare la discuții sterile, dar nici nu trebuie să pară cumva o glumă de genul: cine a fost mai întâi, oul sau găina? Mai întâi, ar trebui reflectat asupra faptului
Introducere în măsurarea diversității Teorie și aplicații by Ion PURCARU () [Corola-publishinghouse/Science/231_a_213]
-
oul sau găina? Mai întâi, ar trebui reflectat asupra faptului că aceste două concepte au un început identic, măcar prin cele trei litere inițiale ECO. Apoi, ar trebui văzut că ele sunt formal similare deoarece amândouă reprezintă studii ale sistemelor. Ecologia studiază sistemele naturale, iar economia studiază sistemele umane și ale pieței umane. În amândouă însă, se vorbește despre interacțiuni între componente sau procese ale sistemului și cum anume conduc acestea la a ști cum lucrează sistemul gândit ca un întreg
Introducere în măsurarea diversității Teorie și aplicații by Ion PURCARU () [Corola-publishinghouse/Science/231_a_213]
-
însă, se vorbește despre interacțiuni între componente sau procese ale sistemului și cum anume conduc acestea la a ști cum lucrează sistemul gândit ca un întreg. În economie se vorbește despre piața prețurilor și interacțiunea dintre cerere și ofertă. În ecologie se vorbește clar despre interacțiunile dintre specii (prădător și pradă) și cum conduc acestea la diversitatea ecosistemului și la deosebiri în productivitatea și stabilitatea acestuia. În rezumat, se poate spune că ecologiștii studiază sistemele naturale, iar economiștii studiază sistemele umane
Introducere în măsurarea diversității Teorie și aplicații by Ion PURCARU () [Corola-publishinghouse/Science/231_a_213]