1,171 matches
-
În ciuda acestei slăbiri a autorității, pentru a păstra preponderența Suediei, Carol al XI-lea acționează în două direcții: pentru a-și întări puterea el încearcă să instaureze în țara sa o monarhie absolută în stil franțuzesc, dar, șocat de revocarea Edictului de la Nantes, se hotărăște să rupă legăturile cu Ludovic al XIV-lea și se apropie de Brandenburg. Astfel, se instalează un nou echilibru baltic, al cărui garant devine el și din care influența franceză dispare. Moartea lui Carol al XI
Istoria Europei Volumul 3 by Serge Berstein, Pierre Milza [Corola-publishinghouse/Science/963_a_2471]
-
a doua jumătate a secolului al XVIII-lea provoacă o vie reacție a nobilimii. Încercînd să se constituie într-o castă închisă, nobilimea franceză reduce numărul înnobilărilor și își rezervă înaltele funcții în stat: funcții ministeriale, intendenți, grade militare (un edict în 1781 cere patru generații de noblețe pentru a deveni ofițer) și înalte funcții bisericești. O parte din nobili intenționează să dea aristocrației dreptul de control asupra monarhiei. Astfel, nobilimea judecătorească, reunită în parlamente, pretinde să aibă, în numele națiunii, un
Istoria Europei Volumul 3 by Serge Berstein, Pierre Milza [Corola-publishinghouse/Science/963_a_2471]
-
găsesc în acestea drepturi, dintre care unde datau din Evul Mediu, pe care nobilimea se grăbește să le mpună țăranilor. În același timp, unii nobili fac presiuni pentru a obține împărțirea bunurilor comunale, din care o treime revine seniorului, în virtutea edictelor regale de "triere". Această atitudine reacționară, care exasperează burghezia, va juca un rol fundameital în criza revoluționară. Clasele populare Revoluția industrială care ia naștere, sau avîntul marelui comerț maritim nu trebtie să ne înșele: Europa rămîne un continent rural, inclusiv
Istoria Europei Volumul 3 by Serge Berstein, Pierre Milza [Corola-publishinghouse/Science/963_a_2471]
-
ai clerului, care, în general, au reușit să se sustragă. Aplicarea acestei reforme se lovește totuși de rezistența acestor privilegiați și a "vîrfu-lui lor de lance", magistrații din Parlamentul din Paris, care se folosesc de însărcinarea lor de a înregistra edictele regale pentru a pune piedici proiectelor monarhiei. Încercînd să controleze monarhia cu ajutorul claselor intermediare, privilegiații lansează ideea care va declanșa mișcarea revoluționară: convocarea Stărilor Generale. Visteria fiind goală iar armata nu prea sigură, regele sfîrșește prin a se supune. Stările
Istoria Europei Volumul 3 by Serge Berstein, Pierre Milza [Corola-publishinghouse/Science/963_a_2471]
-
atacată de Bossuet și cenzurată de papă (1699). Arhiepiscopul Cambrai se supune cu umilință și quietismul dispare aproape în totalitate. (Nouveau Petit Larousse Illustré, Paris, 1933, p. 1629). 69 "Camisards" protestanți din Cevennes, care se ridică la luptă după revocarea "Edictului de la Nantes" (1685); ei au acest nume, deoarece poartă o cămașă (în dialect "camiso") pe deasupra costumelor; comandantul lor principal a fost Cavalier; au fost învinși de către Villar, mareșal al Franței. 70 "Pacea de la Nimegue" tratat încheiat în 1678 între Franța
Istoria Europei Volumul 3 by Serge Berstein, Pierre Milza [Corola-publishinghouse/Science/963_a_2471]
-
armată, li se respecta sabatul, nu aveau voie să facă prozelitism (în realitate au făcut), nu aveau voie să aibă sclavi creștini. Diaspora evreilor Nu toți evreii exilați de Tiglath Phalasar și de Nabucodonosor s-au întors în Israel, după edictul de eliberare emis de împăratul Cirus. O parte din ei au rămas pe meleagurile pe care fuseseră exilați. Așa au apărut comunități evreiești în multe locuri, unde majoritatea evreilor și-a păstrat religia. Evreii emigrați, îndeosebi în provincii ale Imperiului
Al doilea război mondial : Holocaust, rasism, intoleranţă şi problema comunităţilor evreieşti din România şi Italia : ghid pentru predarea istoriei holocaustului în liceu, cu ajutorul platformei on line by Serinela PINTILIE () [Corola-publishinghouse/Memoirs/101009_a_102301]
-
vârstei de 70 de ani. De acelasi autor: Mari personalități ale culturii române Într-o istorie a presei bârlădene - 1870-2003, Editura TIPOMOLDOVA,Iași 2004, 312 p., cu o postfața de Constantin Hușanu. Bucovina În presa vremii I (Cernăuți 1811-2004), Editura Edict, Iași, 2004, 521 pagini. Bucovina pământ românesc ÎI - Presă din Rădăuți - 1893 - 2004, Editura Edict, 2005, 205 pagini. Cu capul pe umărul meu... Jurnalistică Împreună cu cititorii, cuprinzând parte din publicistica autorului, Editura TipoMoldova, 2005,319 p. Malin, vestitorul revoluției - antologie
Mălin: vestitorul revoluției by Ion N. Oprea () [Corola-publishinghouse/Journalistic/1671_a_3104]
-
istorie a presei bârlădene - 1870-2003, Editura TIPOMOLDOVA,Iași 2004, 312 p., cu o postfața de Constantin Hușanu. Bucovina În presa vremii I (Cernăuți 1811-2004), Editura Edict, Iași, 2004, 521 pagini. Bucovina pământ românesc ÎI - Presă din Rădăuți - 1893 - 2004, Editura Edict, 2005, 205 pagini. Cu capul pe umărul meu... Jurnalistică Împreună cu cititorii, cuprinzând parte din publicistica autorului, Editura TipoMoldova, 2005,319 p. Malin, vestitorul revoluției - antologie ziaristico-scriitoricească dedicată poetului Alexandru Malin Tăcu, obiectiv informativ al securității din România Într-un fel
Mălin: vestitorul revoluției by Ion N. Oprea () [Corola-publishinghouse/Journalistic/1671_a_3104]
-
2006, 354 p., cu „În loc de prefață” de Codruț Liviu Cuțitaru. Vaslui - Capitala „Țării de Jos” În presa vremii -1875-2005, Editura TipoMoldova Iași, 2005, 524 p., cu o postfața de Constantin Hușanu. Dorohoi Capitala „Țării de Sus” În presa vremii 1874-2006, Edict Production, 2007, 340 p., cu o prefață de Vasile Fetescu. Hușul În presa vremii - de la Melchisedec până În zilele noastre - 1869-2006, Editura Edict Production, Iași, 2007,389 p., cu o postfața de Iorgu Burghelea. Bârladul În presa vremurilor, De la revista „Păreri
Mălin: vestitorul revoluției by Ion N. Oprea () [Corola-publishinghouse/Journalistic/1671_a_3104]
-
2005, 524 p., cu o postfața de Constantin Hușanu. Dorohoi Capitala „Țării de Sus” În presa vremii 1874-2006, Edict Production, 2007, 340 p., cu o prefață de Vasile Fetescu. Hușul În presa vremii - de la Melchisedec până În zilele noastre - 1869-2006, Editura Edict Production, Iași, 2007,389 p., cu o postfața de Iorgu Burghelea. Bârladul În presa vremurilor, De la revista „Păreri” - la ziarul „Steagul roșu” - 1932 - 1949, Iași, 2007, Editura PIM, 274 p., cu „Mărturisiri” de Constantin Hușanu Personalități moldave, Iași, 2008, Editura
Mălin: vestitorul revoluției by Ion N. Oprea () [Corola-publishinghouse/Journalistic/1671_a_3104]
-
prezentare dramatică structurată în șapte secvențe, cu numeroase salturi în timp, dilatări și concentrări, în funcție de dispoziția personajelor care rememorează sau anunță evenimentele. Cetățenii strânși în piața publică se plâng de abuzurile tiranului, își comunică în șoaptă zvonurile aflate despre ultimele edicte și inițiative regale menite să îngrădească libertatea supușilor. În dialogul celor de pe scenă sunt inserate firesc date din cronica liviană, de la desființarea Adunării poporului și închiderea senatului (I 49) la aducerea prorocilor etrusci (I 56) ca să bage spaima în oameni
În dialog cu anticii by Alexandra Ciocârlie () [Corola-publishinghouse/Journalistic/836_a_1585]
-
Macbeth, V, 1) și dă consistență dramatică unui personaj secundar ale cărui acțiuni sunt expuse de istoricul antic fără ca acesta să urmărească și repercusiunile psihologice ale faptelor. O sugestie shakespeariană apare în treacăt și în discursul celui care califică primele edicte republicane drept vorbe, vorbe, vorbe (V, p. 76). Folosirea insolită a replicii adresate de Hamlet lui Polonius (Hamlet, II, 2) dezvăluie demagogia consulilor instalați, parcă, pe tron în locul regelui. Viziunea dramaturgului modern asupra evenimentelor din anul 509 a. Chr. expuse
În dialog cu anticii by Alexandra Ciocârlie () [Corola-publishinghouse/Journalistic/836_a_1585]
-
explicația ironică a lui Brutus că meritele unui rege după numărul palatelor sale se cunosc (I, p. 28), tot el remarcând : cu toate lucrările astea uriașe, tezaurul a ajuns cam pe drojdie (I, p. 32). Mai târziu, după alungarea regelui, edictul menit să stăvilească excesele la care se dedau unii cetățeni iresponsabili în numele unei libertăți prost înțelese prevede, între altele, reluarea lucrărilor de construcție pentru a da de muncă mâinii de lucru nefolosite și având în vedere totodată în vedere utilitatea
În dialog cu anticii by Alexandra Ciocârlie () [Corola-publishinghouse/Journalistic/836_a_1585]
-
vestitorul revoluției - antologie ziaristicoscriitoricească dedicată poetului Alexandru Mălin Tacu, obiectiv informativ al securității din România într-un fel de proces al postcomunismului. * Vaslui - Capitala „Țării de Jos” în presa vremii -18752005. * Dorohoi Capitala „Țării de Sus” în presa vremii 18742006, Edict Production, 2007 * Hușul în presa vremii - de la Melchisedec până în zilele noastre - 18692006. * Bârladul în presa vremurilor, De la revista „Păreri” - la ziarul „Steagul roșu” - 1932 - 1949, Iași, 2007, Editura PIM. * Mari personalități ale culturii române într-o istorie a presei bârlădene
BUCOVINA ÎN PRESA VREMII /vol I: CERNĂUŢI ÎN PRESA VREMII 1811-2008 by Ion N. Oprea () [Corola-publishinghouse/Memoirs/460_a_970]
-
și cântece, bocete, glume, cugetări culese din popor. Au fost însă perioade (anii 19291930) în care Foița ziarului în loc de literatură a publicat, oferind cititorilor, sfatul medicului, al agricultorului, gospodarului, al veterinarului ori al zootehnicianului, ziarul devenind un periodic al vehiculării edictelor judecătorești, convocator pentru diferiți particulari ori societăți economice sau sociale, un fel de publicitate lărgită... Aceasta cu atât mai regretabil, deoarece săptămânalul apărea acum joia și duminica ori miercuri și sâmbătă, ba chiar miercuri, vineri și duminică... ca să rămână în
BUCOVINA ÎN PRESA VREMII /vol I: CERNĂUŢI ÎN PRESA VREMII 1811-2008 by Ion N. Oprea () [Corola-publishinghouse/Memoirs/460_a_970]
-
Casa lui Abraham, pe colinele care domină Cedronul, unde-și are sediul Ajutorul Catolic. Școala Biblică ne-a făcut să recuperăm în decursul unui secol întârzierea înregistrată în științele religioase într-o Franță catolică și romană în care, de la revocarea Edictului de la Nantes, nu era autorizată decât Vulgata în latină. Ea a contribuit la reabilitarea limbilor greacă, ebraică, arameeană, și îi datorăm mult pentru că ne-a protejat de fundamentalism, bazat întotdeauna pe o lectură idiot de literală a Scripturilor, așa cum se
Candid în Ţara Sfântă by Régis Debray [Corola-publishinghouse/Memoirs/905_a_2413]
-
logistic și financiar" în organizarea expedițiilor sale erau evrei sau evrei convertiți; data scrisorile sale cu numere evreiești și folosea litere evreiești; circa 1/3 din membrii echipajelor sale erau evrei sau evrei convertiți. În acest context se menționează că Edictul regal din 31 martie 1492, de expulzare a evreilor din Spania, avea termen final 31 iulie 1492, Columb plecând în prima călătorie la 3 august 1492, după recrutarea ca marinari a unor evrei pasibili de a fi expulzați! De reținut
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1571_a_2869]
-
parte dintr-un timar sau un vakif depindea firește aproape total de cel care era proprietarul oficial al acestuia. Situația aceasta a devenit și mai evidentă pe măsură ce guvernul central era tot mai slab și se dovedea incapabil să-și impună edictele în propriile lui provincii. Deosebit de dezavantajoasă pentru statutul țăranului avea să fie transformarea treptată a timarelor în moșii, numite chiftlîkuri, care erau în fond considerate drept proprietatea particulară a deținătorilor lor. Acestea și-au făcut apariția pe diverse căi. Un
Istoria Balcanilor Volumul 1 by Barbara Jelavich [Corola-publishinghouse/Science/961_a_2469]
-
mult mai extremist în chestiunile ecleziastice. El a încercat să blocheze complet puterea bisericii catolice în domeniile în care aceasta intra în competiție cu statul. Cea mai îndrăzneață măsură luată de Joseph al II-lea în această privință a fost Edictul Toleranței din octombrie 1781, care le acorda luteranilor, calviniștilor și ortodocșilor dreptul de a practica religia lor și de a ridica biserici fără nici o opreliște pe tot cuprinsul imperiului. Multe dintre restricțiile impuse evreilor au fost de asemenea abolite. Toate
Istoria Balcanilor Volumul 1 by Barbara Jelavich [Corola-publishinghouse/Science/961_a_2469]
-
de împotrivire față de reforme, concomitent cu reapariția unor vechi dificultăți externe, l-au forțat pe împărat să anuleze în ianuarie 1790 cea mai mare parte a schimbărilor, în special în Ungaria, dar nu și pe cele referitoare la iobăgie, nici Edictul Toleranței sau desființarea mînăstirilor. Acestea erau desigur măsuri foarte importante a căror transpunere în viață a avut o influență esențială asupra popoarelor balcanice din cadrul imperiului. Joseph a murit curînd după ce fusese nevoit să dea înapoi în alte privințe. În 1790
Istoria Balcanilor Volumul 1 by Barbara Jelavich [Corola-publishinghouse/Science/961_a_2469]
-
de centralizare ale Vienei să priveze clasele privilegiate de statutul lor special, inclusiv de scutirea de impozite și de controlul asupra țărănimii. Biserica catolică a sprijinit această atitudine și a luptat cu înverșunare împotriva măsurilor luate de guvern, cum era Edictul Toleranței al lui Joseph al II-lea. Existența Frontierei Militare a fost de asemenea cauza apariției unor noi fricțiuni. Dieta croată s-a opus permanent administrării de la centru a teritoriilor asociate istoric cu Regatul Triuniat care aveau o importanță vitală
Istoria Balcanilor Volumul 1 by Barbara Jelavich [Corola-publishinghouse/Science/961_a_2469]
-
noi unități conduse de oficiali aleși de Viena și răspunzători față de aceasta. Granițele administrative au fost trasate fără să se țină seama de nici un considerent istoric sau național. Locuitorii provinciei urmau să fie cu toții egali, dar limba oficială era germana. Edictul Toleranței din 1781 avea să aibă un efect extrem de benefic asupra bisericii ortodoxe. Actul acesta permitea practicarea credinței în casele locuitorilor și construirea de biserici și școli acolo unde existau mai mult de o sută de familii aparținînd unei anumite
Istoria Balcanilor Volumul 1 by Barbara Jelavich [Corola-publishinghouse/Science/961_a_2469]
-
ales cea din Ungaria, apelase la vocabularul specific Iluminismului întru susținerea păstrării privilegiilor lor naționale și feudale. În aceste împrejurări, guvernul austriac nu-și putea permite experimente de felul celor din timpul lui Joseph al II-lea. Abolirea iobăgiei și Edictul Toleranței au rămas în picioare, dar nici o altă reformă cu adevărat importantă nu va mai fi pusă în aplicare pînă în 1848. Următorul împărat, Francisc al II-lea (1792-1835), a pus astfel capăt epocii despotismului luminat. Înzestrat cu simț practic
Istoria Balcanilor Volumul 1 by Barbara Jelavich [Corola-publishinghouse/Science/961_a_2469]
-
vezi Ulcinj, 323 Dunavski Lebed, 306 Dunărea, fluviul, 14; 16; 20; 26; 103; 146; 171; 188; 194; 195; 196; 307; 316 Durazzo, (Durrës), 16 Dušan, Ștefan, 29; 30; 37; 45 E Ecaterina cea Mare, 73; 90; 108; 114; 128; 147 Edictul Toleranței (1781), 130; 131; 140; 149; 151 Edirne, vezi Adrianopol, 16; 19 Egipt, 17; 33; 89; 114; 115; 117; 175; 205; 248; 249; 251; 300; 321; 334 Elisabeta de Wied, 263 Elisabeta, împărăteasa Rusiei, 127 Elphinstone, lord, 76 Epetion, 19
Istoria Balcanilor Volumul 1 by Barbara Jelavich [Corola-publishinghouse/Science/961_a_2469]
-
o afirmăm răspicat: Partidul Comunist Român a devenit ființă din ființa acestei țări, este astăzi un partid al patriei, este garantul independenței și suveranității României, este chezașul viitorului ei demn, nobil, fericit.“ (Contemporanul, 7 mai 1971) „Cuvintele președintelui Ceaușescu sculptează edictul. Când spune Libertate - el trăiește libertatea odată cu noi, când spune Independență - el jură pe ființa acestui pământ, când spune Pace - el vede siguranța pâinii noastre de toate zilele, când spune Comunism - el vede viitorul nostru, viitorul României. Trebuie să spun
Antologia rușinii dupã Virgil Ierunca by ed.: Nicolae Merișanu, Dan Taloș () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1362_a_2727]