2,800 matches
-
părinților sau ale bunicilor urmează dezinvolt această chemare. „Fă ce voiește elevul tău, dar fă-l să voiască ce vrei tu!” - sugerează și Rousseau, Într-un mod aparent paradoxal, acreditând ideea unei superiorități a educatorului În fața dorințelor naturale ale celui educat. E obligatoriu ca educatorul să se supravegheze pe el Însuși, În legătură cu ce dă și ce face, Înainte de a-l veghea pe celălalt. Să te ferească Dumnezeu de iubirea (ce se dă sau se primește) fără măsură, mai mult decât trebuie
Educația. Iubire, edificare, desăvârșire by Constantin Cucoș () [Corola-publishinghouse/Science/1951_a_3276]
-
imprimi un anumit contur, să-i prescrii un „bine” care este al tău. Învățarea presupune spulberarea unui eu pentru a predetermina un „tu” sau, mai exact, un sine deschis, lărgit, autogenerativ, perfectibil ( În sensul dorit de tine). Te aștepți ca educatul să nu reacționeze? Te Înșeli, nu este deloc așa și nici nu este bine să se ajungă aici. Învățarea defectuoasă, centrată doar pe eul profesorului, este un atentat, o crimă, un mare păcat. Când predai, inculci cuiva un crez pe
Educația. Iubire, edificare, desăvârșire by Constantin Cucoș () [Corola-publishinghouse/Science/1951_a_3276]
-
urmă! Elevul manifestă o aplecare funciară de a nu respecta prescripțiile profesorului, de a Încălca somațiile acestuia, de a urî ceea ce este achiziționat prin impunere. Vă mai amintiți de aceste „apucături”, căci, nu-i așa, ați trecut prin stadiul de educați. Este normal ca ceea ce apare din exterior să fie Întâmpinat cu opoziție. În ochii elevului, profesorul este simbolul autorității, al forței ce apasă, prin coerciție, dinafară. În fapt, cine nu-și scurge „veninul interior” Înspre alteritatea Înstăpânitoare a dascălului, prin
Educația. Iubire, edificare, desăvârșire by Constantin Cucoș () [Corola-publishinghouse/Science/1951_a_3276]
-
el să... se elibereze de ceea ce, eventual, l-ai Învățat până la un moment dat. Învățarea presupune pe undeva și o mare taină, un mare paradox: ea Înseamnă și dezvăț, Împotrivire, Încălcare a regulilor venite dinafară. Pe lângă cutuma ascultării și supunerii, educatului trebuie să i se recunoască și dreptul de a Încălca regula, de a construi o normativitate circumstanțială și personală, În acord cu ceea ce el poate și speră să Întreprindă. Asta nu trebuie să conducă la libertinaj și lăsarea În voia
Educația. Iubire, edificare, desăvârșire by Constantin Cucoș () [Corola-publishinghouse/Science/1951_a_3276]
-
trebuie să se acționeze În situațiile educative saturate de conflicte valorice? În rezolvarea acestei probleme cheia se află, În principal, la educat, la modul cum se poziționează el față de astfel de incitări. Ca „loc geometric” al Întâlnirii și forjării valorilor, educatul va deveni centrul de acțiune al acestui demers. De ce astfel? Pe de o parte, pentru că peisajul valoric exterior va fi permanent dilematic și conflictual. Câmpul cultural al fiecărei epoci este el Însuși contradictoriu, conținând și bune și rele, și lucruri
Educația. Iubire, edificare, desăvârșire by Constantin Cucoș () [Corola-publishinghouse/Science/1951_a_3276]
-
nivelul bunului simț sau al unor norme sau legi (vezi produsele culturale care circulă prin rețeaua internet), altele Încă nu au apărut și nu știm ce configurație valorică vor avea (vezi unele aspecte ale „tehnologizării” existenței). În momentul În care educatul deprinde competența autonomiei În a valoriza lucrurile, putem socoti că se află pe o cale sigură ce conduce la perfecționarea sa. A ști să identifici ce-i valoros, a face clasificări În cunoștință de cauză, a exersa valoarea care ți
Educația. Iubire, edificare, desăvârșire by Constantin Cucoș () [Corola-publishinghouse/Science/1951_a_3276]
-
se poate transforma, dacă nu suntem atenți, Într-o pârghie mutilantă, viciind tot ce s-a Întreprins până În acest moment. Un autentic Învățământ se bazează pe o evaluare suplă, subtilă, Întremătoare, motivantă, fără cazne și dureri, prin atragerea naturală a educatului În evidențierea adevărului deținut, prin punerea lui În situația de a rezolva probleme, prin crearea unei bucurii a cunoașterii. Sunt câteva simptome de evitat ce merită a fi trecute succint În revistă. Asta, pentru a le cunoaște și pentru putea
Educația. Iubire, edificare, desăvârșire by Constantin Cucoș () [Corola-publishinghouse/Science/1951_a_3276]
-
scara socială prin simpla ei livrare și convertire automată În statut socioeconomic (prin deținerea unor simple diplome, de pildă). Există riscul unei separații dintre starea de drept (etalată prin certificate) și starea de fapt (competențe formate și activate la cei educați). De aici și setea de a fi „educat” cât mai mult, În cele mai „onorabile” instituții și de a obține cât mai multe „patalamale”. Educația riscă să devină un simplu fetiș, eticheta fiind suficientă sieși. O consecință directă a acestei
Educația. Iubire, edificare, desăvârșire by Constantin Cucoș () [Corola-publishinghouse/Science/1951_a_3276]
-
se va lărgi, odată cu avansul tehnologic. Din punct de vedere educațional, internetul constituie o oportunitate interesantă, nouă, de instrument-accesoriu al unor noi valori ce pot fi adăugate conținuturilor educative vehiculate În instituțiile școlare. Această intrare În contact ține de dorința educatului sau a educatorului, nefiind numaidecât normată de practicile didactice curente. Elevul, de unul singur, poate Înainta către o zonă de interes după cum Îi dictează pornirile individuale; sau profesorul, preocupat de dezvoltări suplimentare, Îi poate sugera cercetarea unor resurse web din
Educația. Iubire, edificare, desăvârșire by Constantin Cucoș () [Corola-publishinghouse/Science/1951_a_3276]
-
nouă structură nu este palpabilă, concretă, „comunitatea” nou constituită reprezintă fermentul unui gen de atracție interindividuală deosebită. Nevăzutul, neapropiatul, evanescentul aprind și Întrețin, mai tot timpul, focul speranței. În acest orizont evolutiv se impun tot mai mult comunitățile specializate ale educaților (elevi, studenți), configurându-se structuri asociative pe criterii atât cu caracter școlar/universitar, cât și extrașcolar/extrauniversitar, cu incidență educativă și noneducativă. Se vorbește tot mai des de „campusuri” virtuale, iar liniile de formare la distanță câștigă teren. Și asta
Educația. Iubire, edificare, desăvârșire by Constantin Cucoș () [Corola-publishinghouse/Science/1951_a_3276]
-
valorizarea autodezvoltării prin cunoaștere și asimilare, nu prin instruire din exterior; c) reactualizarea și contextualizarea Îndemnului socratic „cunoaște-te pe tine Însuți” În procesul de Învățământ; d) utilizarea nu numai a motivației interioare a Învățării, ci și implicarea activă a educatului În programarea procesului de Învățare; e) stimularea creativității, a spiritului critic Împotriva tiparelor rigide și a impunerii autorității În educație; f) umanizarea tuturor disciplinelor prin infuzarea lor ca elemente spirituale și semnificații valoroase pentru om; g) accentuarea motivației interne, crearea
Educația. Iubire, edificare, desăvârșire by Constantin Cucoș () [Corola-publishinghouse/Science/1951_a_3276]
-
informaționale, se recompune permanent, prin jocul interferențelor și cuplărilor de tot felul. O comunitate - educațională, și nu numai - nu se mai definește doar pe considerente teritoriale. Ea devine din ce În ce mai largă, mai elastică, mai fluidă. Desubiectivizarea și munca În echipă (a educaților dar și a formatorilor) constituie mari sfidări care ating esența Învățării. Ceea ce rămâne constant este atașamentul actorilor care o compun la un set de atitudini și trăiri, filiația acestora În jurul unor repere, identitatea de interese și recunoașterea comună În același
Educația. Iubire, edificare, desăvârșire by Constantin Cucoș () [Corola-publishinghouse/Science/1951_a_3276]
-
dacă devii bun specialist Într-o arie academică, ești automat și un bun profesor. Nimic mai fals! Una este specialistul În descoperirea cunoașterii de un anumit tip, iar alta este specialistul În transmiterea informațiilor specifice și În conturarea personalității celor educați. Confuzia se datorează și sistemului cu totul defectuos de concepere și funcționare a instituțiilor superioare de pregătire a viitorilor profesori. În universitățile românești, formarea profesorilor și a specialiștilor În diferite domenii academice se realizează simultan, În chip uniform, fără despărțirea
Educația. Iubire, edificare, desăvârșire by Constantin Cucoș () [Corola-publishinghouse/Science/1951_a_3276]
-
din cauza lui Eminescu, Enescu sau Brâncuși, pentru că aceștia nu sunt pe placul tuturor. Se poate aluneca astfel În voluntarism și relativism, or Învățământul e o activitate finalistă, predeterminată, având o structură unitară, nu realizată În consens cu ceea ce ar dori educatul luat izolat (poate că el nu ar dori nimic)! 9.6. Necesitatea educației religioase timpurii Transferul valorilor religioase se realizează printr-un proces progresiv de enculturare a persoanelor, Începând cu stadiile incipiente și continuând cu treptele de vârstă. E important
Educația. Iubire, edificare, desăvârșire by Constantin Cucoș () [Corola-publishinghouse/Science/1951_a_3276]
-
Îi diferențiază pe cei doi, ci și mijloacele de atingere a acestora. Unele capcane ale maieuticii socratice sunt „figuri” retorice destul de simple, construite pe inducerea adevărului (știut dinainte!) dinspre magistru către discipol (pe baza principiului „nu-i așa că-i așa?”). Educatul este condus pas cu pas spre o idee la care profesorul ține morțiș. Cel ce caută ceva nu face decât să consimtă că lucrurile stau așa cum sunt zugrăvite de cel ce știe. Conversația devine un fel de corsaj, o expunere
Educația. Iubire, edificare, desăvârșire by Constantin Cucoș () [Corola-publishinghouse/Science/1951_a_3276]
-
asupra dezvoltării umane în vederea întăririi securității naționale. 1. Dezvoltarea umană este un obiectiv prin el însuși, care nu necesită justificare și are accesibilitate unanimă. 2. Este direcția care duce la productivitate mai mare. O forță de muncă bine hrănită, sănătoasă, educată, instruită, mereu alertă este avuția productivă cea mai importantă. Hrana, educația, serviciile sanitare trebuie să fie justificate pe baza productivității lor. 3. Opționează reproducția umană și permite realizarea idealului familiei dorite. Bunăstarea, educația și sănătatea sunt factori decisivi pentru consolidarea
[Corola-publishinghouse/Science/1455_a_2753]
-
îl poate avea asupra acestora. Două cercetări tipice pentru această problemă sunt citate de David Morley în Television, Audiences & Cultural Studies (1992) (este vorba despre Medrich 1979, respectiv Paterson 1987) a căror concluzii similare sunt: Cei săraci și mai puțin educați - cei cu resurse materiale și culturale limitate - care trăiesc de cele mai multe ori în mai puțină intimitate și adesea în case supraaglomerate reprezintă majoritatea celor ce privesc în mod constant la TV. Televiziunea reprezintă o atracție deosebită pentru aceștia deoarece ei
Sociologie românească () [Corola-publishinghouse/Science/2237_a_3562]
-
o problemă. Detectarea unei relații empirice trebuie analizată cu atenție pentru că existența ei nu reprezintă încă o probă a unei relații cauzale efective, iar nu doar efectul artificial al jocului statistic. „Călătorii” sunt de regulă mult mai tineri, mult mai educați și mai prosperi, mai activi economic, beneficiari ai tranziției. Noncălătorii pot fi mai vârstnici, mai săraci, mai puțin educați, inactivi sau chiar mai alienați. S-a demonstrat că această stare de marginalitate/alienare/insucces/resemnare generează structuri de personalitate „închise
Sociologie românească () [Corola-publishinghouse/Science/2237_a_3562]
-
unei relații cauzale efective, iar nu doar efectul artificial al jocului statistic. „Călătorii” sunt de regulă mult mai tineri, mult mai educați și mai prosperi, mai activi economic, beneficiari ai tranziției. Noncălătorii pot fi mai vârstnici, mai săraci, mai puțin educați, inactivi sau chiar mai alienați. S-a demonstrat că această stare de marginalitate/alienare/insucces/resemnare generează structuri de personalitate „închise”, „fasciste”, cu un nivel scăzut de toleranță. Deci nu pentru că au călătorit în Occident, au devenit mai toleranți decât
Sociologie românească () [Corola-publishinghouse/Science/2237_a_3562]
-
resemnare generează structuri de personalitate „închise”, „fasciste”, cu un nivel scăzut de toleranță. Deci nu pentru că au călătorit în Occident, au devenit mai toleranți decât cei care artificial sunt puși în categoria de noncălători, ci pentru că sunt mai tineri, mai educați, mai bogați, mai activi, mai de succes. Era simplu de separat contribuția independentă a diferiților factori determinanți posibili: vârstă, educație, prosperitate, activitate economică, experiența din Occident. Aceasta era o operație empirică absolut necesară, dar ea nu este făcută. Cu acest
Sociologie românească () [Corola-publishinghouse/Science/2237_a_3562]
-
cazul „călătorilor” mă aștept chiar să fie susținută de date, dacă ele ar fi existat. Este de așteptat „călătorii” să fie mai frumoși și să aibă o voce mai melodioasă decât noncălătorii: pentru simplul fapt că sunt mai tineri, mai educați, mai prosperi, au făcut mai mult sport etc., iar nu ca rezultat al călătoriilor. O pagină mai jos însă (p. 29) autorul se răzgândește, contrazicând prima afirmație: „Ceea ce sugerau datele anterioare (cele din tabelul 3) [dar ce înseamnă în statistică
Sociologie românească () [Corola-publishinghouse/Science/2237_a_3562]
-
duală”? Mai credibil este că Brașovul prezintă o toleranță mai ridicată nu pentru faptul de a fi avut mulți „călători”, ci pentru că are o tradiție culturală a multiculturalității, remarcate de mulți specialiști. Sau, simplu, că în „subeșantion” erau persoane mai educate, mai tinere; sau pentru că orașul este mai prosper? Pot conclude deci că profesorului Sandu i-a plăcut ipoteza sa, dar nu a reușit să o susțină nici teoretic și nici empiric. Aceste considerente cred că justifică epitetul de „lirism sociologic
Sociologie românească () [Corola-publishinghouse/Science/2237_a_3562]
-
departe atât de limpezi pe malurile Senei. Din nou, diferența de stil dintre continent și insulă Își spune cuvântul. În Anglia, continuitatea monarhiei, a ideologiei sale face ca, În general, dandy-i, indiferent de ce supranume poartă, să aparțină aceleiași lumi, educați fiind În aceleași mari școli (Eton, Harrow, Oxford, Cambridge), frecventând aceleași saloane și cluburi. „Disidenți plini de distincție, rafinați, ei au, din 1820 până la 1880 și deseori mult după aceea, un aer de familie comun ș...ț. Doar veșmintele li
Dandysmul by Barbey d Aurevilly () [Corola-publishinghouse/Science/1926_a_3251]
-
să-și tragă sufletul. — Și, reluă acesta, când toate codurile despre care am vorbit au fost făcute, nu știu ce epizootie (voia să spună epidemie) i-a lovit pe cacofagi și așa am fost inundați de coduri... Politețea, mâncarea bună, teatrul, oamenii educați, femeile, indemnizațiile, coloniștii, administrația, toate au avut propriul lor cod. A venit apoi doctrina lui Saint-Simon, În Încercarea de a ține sub control acest ocean de texte, codificarea (a se vedea l’Organizateur) fiind pentru el o știință specială... Poate
Dandysmul by Barbey d Aurevilly () [Corola-publishinghouse/Science/1926_a_3251]
-
întinde mai mult și mai ușor-este aici multă umilință, sărăcie și simplitate. Unii din acești "episcopi ai poporului", de o canonicitate îndoielnică, iau parte și la sinoade. Cei mai mulți dintre acești episcopi erau latini. Acest creștinism, chiar dacă episcopul este grec sau educat grecește, este latin, "cum cere și cum știe poporul care l-a creat și-l vrea" (Iorga). Limba folosită este cea populară. În lupta cu grecismul, latinismul popular, ce vine din interior, învinge pe toată linia, mereu. În sfârșit, martirii
[Corola-publishinghouse/Science/1523_a_2821]