107,675 matches
-
să parcurgă câteva etape pregătitoare. Din inițiativa lui Emil Gârleanu, Șt. O. Iosif și Dimitrie Anghel, scriitorii tineri din București s-au întrunit într-o primă consfătuire de lucru în ziua de 13 martie 1908, alcătuind o comisie provizorie pentru elaborarea Statutelor preconizatei Societăți a Scriitorilor Români. Ca model pentru aceste Statute, Cincinat Pavelescu adusese de la Paris Status de la Société des Gens de Lettres, societate înființată de scriitorii francezi la 28 aprilie 1838. Urmând exemplul acestora, scriitorii noștri au ales tot
Centenarul Societății Scriitorilor Români by Teodor Vârgolici () [Corola-journal/Journalistic/8546_a_9871]
-
care se întinseseră peste societatea românească în ultimul deceniu al puterii comuniste. În anii care au trecut de atunci, nimeni nu a fost în măsură să reconstituie componența exactă a grupului Ars Amatoria și, mai ales, contribuția fiecărui membru la elaborarea textelor. Printre cei care și-au asumat apartenența la acest grup se află Radu G. }eposu, Ioan Buduca, George țâra, Lucian Perța. Toată contribuția lor (presupun, orală) a fost însă filtrată prin talentul scriitoricesc al lui Ioan Groșan, autorul propriu-zis
Postmodernismul (anti)comunist by Tudorel Urian () [Corola-journal/Journalistic/8555_a_9880]
-
partid, atitudini conjuncturale etc.). 6) Completarea mai generoasă cu scriitori din toate provinciile (aici sunt multe și discutabile lacune, lipsesc chiar membri ai USR). 7) Rescrierea unor articole redactate în grabă de către cercetători ce s-au retras din colectivul de elaborare a dicționarului sau a unor articole redactate superficial (există 10-20 în fiecare volum). 8). Adăugarea de nume noi, ale scriitorilor tineri afirmați din 2000 încoace (din categoria Filip Florian, Florina Ilis, Claudiu Komartin, absenți acum). 9). Prezentarea revistelor să fie
O victorie filologică by Ion Simuț () [Corola-journal/Journalistic/8577_a_9902]
-
ierarhiile tradiționale și să schimbe fundamental proporțiile și cromatica tradiționale ale tabloului general. Într-o astfel de abordare - făcută prin analogie cu ceea ce îndeobște se înțelege prin jurnale secrete - precizarea "secretă" se referă la scriitor și la modul său de elaborare (departe de ochii și de evaluările consacrate ale specialiștilor și percepția curentă a publicului), nu neapărat la conținutul propriu-zis al operelor supuse analizei. Îmi amintesc, în acest sens, de dilema regretatului Adrian Marino care dorea să lase o clauză testamentară
Parantezele istoriei literaturii române by Tudorel Urian () [Corola-journal/Journalistic/8578_a_9903]
-
a sa: e vorba de înclinația de a vedea mereu în cazurile particulare o semnificație politică generală. Tismăneanu e genul de intelectual pentru care un eveniment are importanță numai în măsura în care îi poate servi drept reazem sau, dimpotrivă, drept contraargument în elaborarea unei anumite construcții ideatice. Nu întîmplările concrete au însemnătate, ci ideile pe care le poate extrage din acele întîmplări. Așa se face că, în cazul lui Vladimir Tismăneanu, evenimentul comentat este dublat mereu de o idee menită a explica evenimentul
Sub semnul dialogului by Sorin Lavric () [Corola-journal/Journalistic/8622_a_9947]
-
idiomurilor sonore, ci și să le aprecieze cu măsuri diferite. Or, dacă diversității muzicilor îi corespunde diversitatea tălmăcirilor, acestea din urmă se cade a fi făcute într-un context dat și în care trebuie, totodată, să se justifice. Condițiile de elaborare a interpretărilor impun nu numai recursul la criterii din zona esteticului, ci și repere ce țin de categoria eticului ori antropologicului. Exaltările, cât și surdinările arbitrare s-au dovedit, inevitabil, contraproductive. De pildă, minimizarea genului etnicist, cu o anume finalitate
Prudenta diversitatea by Liviu DĂNCEANU () [Corola-journal/Journalistic/83974_a_85299]
-
de cercetare științifică și inginerie tehnologică și de proiectare, în colaborare cu Comitetul Național pentru Știință și Tehnologie, Comitetul de Stat al Planificării și Ministerul Aprovizionării Tehnico-Materiale și Controlului Gospodăririi Fondurilor Fixe, vor asigura creșterea aportului cercetării științifice prin: a) elaborarea de noi tehnologii pentru refacerea și creșterea capacității de producție a solurilor erodate și a celor nisipoase și sărăturate, perfecționarea metodelor de fertilizare și pregătire a terenurilor, organizarea de asolamente cu parcele optime și rotații îmbunătățite ale culturilor; ... b) crearea
LEGE nr. 12 din 1 decembrie 1988 Legea Planului de dezvoltare a agriculturii, industriei alimentare, silviculturii şi gospodăririi apelor al Republicii Socialiste România pe anul 1989. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/106719_a_108048]
-
și dăunători; ... c) realizarea de metode și tehnici de combatere integrată a bolilor și dăunătorilor, în scopul reducerii consumurilor de substanțe chimice și a efectelor poluante asupra produselor agricole; ... d) ameliorarea genetică a animalelor pentru creșterea potențialului productiv al acestora, elaborarea de noi tehnologii, urmărindu-se valorificarea superioară a bazei furajere, inclusiv utilizarea de noi resurse, reducerea consumului specific de furaje, sporirea accentuată a producției pe pășuni și finețe naturale, stabilirea de metode eficiente de profilaxie, diagnostic și tratament al bolilor
LEGE nr. 12 din 1 decembrie 1988 Legea Planului de dezvoltare a agriculturii, industriei alimentare, silviculturii şi gospodăririi apelor al Republicii Socialiste România pe anul 1989. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/106719_a_108048]
-
în 1900. Cunoscîndu-i mai întîi pe Emanuel și Anton, fiii săi, romancierul intră în relație și cu perechea Alexandru-Elena, de bună seamă sub semnul muzicii, una din marile, constantele sale surse de inspirație. Frații Bibescu ajung companionii lui Proust în elaborarea producțiilor sale literare, fiind, după cum recunoaște el însuși "cei dintîi îndrăgostiți de Swan și înseamnă să travestești totul numind mondene relațiile ultraintelectuale pe care le am cu Bibescu". Săritori, ei sunt cei dintîi care duc manuscrisul în cauză la Editura
O carte somptuoasă (II) by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/8400_a_9725]
-
“Viața de creație”, continuitate în timp a destinului artistului dispărut - compozitorul Theodor Grigoriu Grigore CONSTANTINESCU Lucrând la o ultimă simfonie, rămasă neterminată, Maestrul Theodor Grigoriu a așezat condeiul pe partitura în curs de elaborare, plecând în lumea „Marelui Dincolo”. Privim din această tristă perspectivă a despărțirii definitive drumul parcurs, “viața de creație” a creatorului, descoperind reliefuri care te întâmpină. În ceea ce îl privește pe Theodor Grigoriu, alăturând muzicii pentru cvartet de coarde Pe Argeș
?Via?a de crea?ie?, continuitate ?n timp a destinului artistului disp?rut - compozitorul Theodor Grigoriu by Grigore Constantinescu () [Corola-journal/Journalistic/84200_a_85525]
-
ceva ca un urlet îndepărtat de trompetă, sau ca o chelălăială sinistră de câini. Orașul întreg petrecea, cânta și chelălăia”.(<footnote Idem, pag. 115-116 footnote>) O motivație oarecum desincretizată privitoare nu atât la stil cât la modul de a gândi elaborarea propriului text este oferită „în clar” de scriitor sub forma unei autoconfesiuni în care disociază valoarea semantică a sunetului de cea a cuvântului : „m-am simțit îndemnat să mă gândesc mai stăruitor la ființa inefabilă a muzicii și la puterea
DE LA CUV?NT LA SUNET ?I DE LA SUNET LA CUV?NT ?N ROMANUL NOP?I ?I NELINI?TI DE MIHAIL DIACONESCU by Elena Agapia Rot?rescu () [Corola-journal/Journalistic/84201_a_85526]
-
dramaturgul era „meloman” - cum se autocaracteriza - dispunând de „ureche, memorie și gust muzical bine dezvoltat”. Detaliile Ecaterinei Logadi, dincolo de pitorescul, propriu „omului Caragiale”, transformă scrisoarea în document peren de excepțională valoare postumă, ce nu mai suportă comentarii marginale. În perioada elaborării Metodei de violoncel (1952) și eseul Studiul violoncelului (1956), profesorul Dimitrie G. Dinicu (1898 - 1964) lucra intens la câteva Contribuții la arta interpretării muzicale ce se doreau un corolar la procesul de tălmăcire al actului creator. Schița acestui text a
Muzicieni rom?ni ?n texte ?i documente (XVIII) Fondul Cella Delavrancea by Viorel Cosma () [Corola-journal/Journalistic/84196_a_85521]
-
înalță din noaptea tăcerii, și-i dă drumul în zona de lumină a inteligenții, unde se va echilibra prin logica expresiei și se va împlini în forma ei cea mai justă. La nici un compozitor nu se adeverește acest proces de elaborare ca la Beethoven, iar transfigurarea la care ajunge nu ascunde primul impuls pornit din sensație și stârnit din contemplarea îndelungată a Naturii. De aceea rămân operele sale fragede ca o prezență și impunătoare ca o lege cosmică. Lenin spune într
Muzicieni rom?ni ?n texte ?i documente (XVIII) Fondul Cella Delavrancea by Viorel Cosma () [Corola-journal/Journalistic/84196_a_85521]
-
Vittoria. Milen Nachev a imprimat o energie deosebită fluxului melodic, reliefând în același timp accentele stilistice care pun în contrast trăsăturile spirituale specifice celor două națiuni. A urmat Concertul nr.1 pentru pian și orchestră, în si bemol minor, la elaborarea căruia Ceaikovski a lucrat în mai multe etape, început la Boston în 1875, ultima revizuire având loc în 1889. În repertoriul pianistic acesta face legătura între literatura de gen scrisă de Liszt și Rahmaninov, iar interpreții se găsesc în fața unei
Ceaikovski - Nachev / Goi?i by Corina BURA () [Corola-journal/Journalistic/84239_a_85564]
-
concertului a menținut expresia aceleași perioade a creației ceaikovskiene, cu Simfonia a IV-a în fa minor terminată în 1877. Lucrarea intensifică acele contururi ale ideii de Fatum care străbat/e de fapt întreaga sa operă. Preocupat în paralel de elaborarea operei Evghenii Oneghin, corespondența cu Nadejda von Meck- căreia îi și dedică simfonia - și mariajul nereușit, evenimentele încep să configureze ideea acelui implacabil care spulberă aspirația spre fericire. Milen Nachev a realizat culori orchestrale de mare o diversitate, corespunzătoare stărilor
Ceaikovski - Nachev / Goi?i by Corina BURA () [Corola-journal/Journalistic/84239_a_85564]
-
aparțin câmpului semantic al pomilor" (?) e de-a dreptul simplistă, dacă se aplică unui text ca Balul pomilor, al lui D. Anghel ("Pe pajiștea din fața casei, caișii, zarzării și prunii"). Alte cerințe, în schimb, sînt extrem de grele și cer o elaborare subtilă (pentru că nu pot fi rezolvate cu o formulă): se cer explicații despre "valoarea expresivă a utilizării verbului a fi la timpul perfect simplu" sau chiar "valoarea expresivă a verbelor la modul indicativ, din textul dat" (!). E ilustrativ setul de
Păcate ale școlii by Rodica Zafiu () [Corola-journal/Journalistic/8426_a_9751]
-
întotdeauna faptul că muzica, dintre toate alte domenii supuse cercetării, este cea mai aptă a fi abordată pluri-, inter- și (mai ales) transdisciplinar. Și aceasta datorită accesului nemijlocit prin sunet (în sens generic) la zone indefinit reale și active în elaborarea unui discurs, neomogen în esență, în care se întrepătrund complex energii formative de diferite ordini. Fluxul comunicării muzicale este o infinită pendulare între straturi formative cu accente și detente în și între ele, constituind un anume tip de comunicare original
Logica Lumilor Posibile by Nicolae Brânduș () [Corola-journal/Journalistic/84323_a_85648]
-
cele admise de normele tehnice sau care sînt prevăzute în contractele încheiate pentru efectuarea acestei prestări de servicii; ... e) conlucrarea, cu unitățile ce evacuează ape uzate în rețeaua publică de canalizare, în efectuarea de către acestea de studii, cercetări, experimentări și elaborarea de proiecte, în vederea stabilirii și realizării celor mai eficiente tehnologii, instalații, utilaje și aparatură pentru epurarea apelor uzate și tratarea nămolurilor. ... Secțiunea a 2-a În domeniul transportului local de persoane și mărfuri Articolul 30 În localitățile în care se
LEGE Nr. 4 din 1 iulie 1981 gospodăriei comunale. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/106572_a_107901]
-
și unităților socialiste, urmărirea permanentă a modificărilor acestor cerințe pentru dimensionarea parcului de vehicule necesar, a bazelor de întreținere și reparații, a necesarului pieselor de schimb și a forței de muncă; ... b) stabilirea traseelor pentru circulația tramvaielor, troleibuzelor și autobuzelor, elaborarea graficelor de circulație corelate cu necesitățile de deplasare în bune condiții ale populației; ... c) optimizarea utilizării mijloacelor de transport în comun prin reducerea la minimum necesar a numărului de opriri, sporirea vitezei de circulație, asigurarea ritmicității și siguranței circulației, reducerea
LEGE Nr. 4 din 1 iulie 1981 gospodăriei comunale. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/106572_a_107901]
-
și întreținere a rețelei rutiere stradale, unitățile de gospodărie comunala răspund de stabilirea măsurilor necesare pentru evitarea stînjenirii traficului rutier. Articolul 44 În organizarea circulației rutiere din interiorul localităților, unitățile de gospodărie comunala sînt obligate să stabilească măsuri pentru: a) elaborarea, împreună cu organele de specialitate, a studiilor generale de trafic în concordanță cu schițele de sistematizare a localităților, corespunzător etapelor de dezvoltare economico-socială a acestora; ... b) organizarea circulației rutiere în localități pe baza studiilor generale de trafic, în scopul asigurării unor
LEGE Nr. 4 din 1 iulie 1981 gospodăriei comunale. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/106572_a_107901]
-
aplicare a acestora. B. RETRIBUȚIA TARIFARA A MUNCITORILOR Articolul 15 (1) Retribuția tarifara a muncitorilor calificați se stabilește pe categorii de încadrare sau pe funcții. Categoriile de încadrare sînt prevăzute în rețelele tarifare. În cazurile în care nu se justifică elaborarea unor rețele tarifare, muncitorii sînt încadrați pe funcții. Categoriile de încadrare și funcțiile se stabilesc în raport cu cunoștințele, nivelul de calificare și experiența necesară pentru executarea în bune condiții a lucrărilor de diferite grade de complexitate, așa cum sînt prevăzute în indicatoarele
LEGE nr. 57 din 29 octombrie 1974 (*republicată*) privind retribuirea după cantitatea şi calitatea muncii. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/106403_a_107732]
-
E ca un război la care nu putem lua parte, deși de deznodămîntul lui depinde optica pe care o avem despre univers. Mitologiile trecute și filozofiile anterioare ies de pe scenă, lăsîndu-se umbrite de apariția unei noi mitologii, la a cărei elaborare umaniștii nu-și pot revendica nici un merit. Al doilea motiv este psihologic: ne este mult mai la îndemînă să gîndim un univers staționar, făcut o dată pentru totdeauna, guvernat de reguli neschimbătoare, cu o ierarhie precisă în interiorul căreia omul are o
Marele cîrpaci by Sorin Lavric () [Corola-journal/Journalistic/7988_a_9313]
-
o metodă de-a selecta și urma o metodă, că inteligența omenească e mereu dispusă a se cufunda în ea însăși, a-și reface la nesfîrșit regulile după care se conduce în nesfîrșitul șir de situații ale cunoașterii. E riscantă elaborarea unei metode desprinsă de reflecția, prin forța lucrurilor, variabilă, asupra naturii adevărului. Există oare o metodă a metodei spre-a o descoperi în mod univoc? Cele patru reguli instituite de Descartes pentru a produce o metodă de o rigoare perfectă
Amurgul metodelor by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/7993_a_9318]
-
de produse și activități, pe baza studiilor proprii și a propunerilor unităților subordonate; ... c) asigura diversificarea producției și ridicarea continuă a caracteristicilor calitative ale produselor, în scopul satisfacerii necesităților economiei naționale și creșterii competitivității pe piața internațională; ... d) răspunde de elaborarea și aplicarea normelor de consum de materii prime, materiale și combustibili, ia măsuri pentru reducerea continuă a consumurilor materiale, energetice și de forță de muncă, asigură recuperarea și valorificarea resurselor materiale și energetice refolosibile; ... e) organizează întocmirea lucrărilor privind necesarul
DECRET nr. 220 din 28 iulie 1985 privind funcţionarea Ministerului Industriei de Utilaj Greu. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/106682_a_108011]
-
În îndeplinirea funcției de organ central coordonator, Ministerul Industriei de Utilaj Greu asigura: a) specializarea, profilarea și integrarea producției la toate unitățile din cadrul ramurii; ... b) cooperarea între unitățile din subordinea sa și cele ale altor organe centrale și locale; ... c) elaborarea, împreună cu titularii de plan, a proiectului de plan în profil de ramură, urmărind dezvoltarea echilibrată a acesteia; ... d) îndrumarea și controlul, pe ansamblul ramurii, a utilizării raționale a mijloacelor de producție, introducerii și extinderii tehnicii noi, asimilării de produse noi
DECRET nr. 220 din 28 iulie 1985 privind funcţionarea Ministerului Industriei de Utilaj Greu. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/106682_a_108011]