2,179 matches
-
Spinoza. Această cauzalitate este caracterizată printr-un determinism monist. Toate fenomenele sunt reduse la cauzele lor, în sensul că efectul poate fi dedus din cauza sa. Întreaga serie temporară este predeterminată cauzal. Pe de altă parte, există o teorie a cauzalității emergente. În teoria respectivă, cauza reprezintă doar o condiție limitatoare a efectului. El nu poate fi dedus dintr-o cunoaștere a cauzelor, deși acestea reprezintă condiții necesare și suficiente ale sale. O asemenea concepție asupra cauzalității face din evoluție un proces
Spre o paradigmă a gîndirii sociologice by Cătălin Zamfir () [Corola-publishinghouse/Science/2238_a_3563]
-
o condiție limitatoare a efectului. El nu poate fi dedus dintr-o cunoaștere a cauzelor, deși acestea reprezintă condiții necesare și suficiente ale sale. O asemenea concepție asupra cauzalității face din evoluție un proces determinabil, dar nu și predictibil. Caracterul emergent al efectului face ca fiecare linie de evoluție să aibă unicitatea sa. O teorie generală a evoluției este, astfel, principial imposibilă. Aceasta este și opinia antropologului cultural american Julian H. Steward. În mod explicit, el afirmă un principiu general: „Nu
Spre o paradigmă a gîndirii sociologice by Cătălin Zamfir () [Corola-publishinghouse/Science/2238_a_3563]
-
societatea românească. Ca și În Apus, sociologia românească a debutat cu o inovație de limbaj: de la discursul stărilor sociale, centrate pe distincții sociale și stiluri de viață specifice societății de status, se trece la limbajul claselor sociale, care surprinde condițiile emergente ale procesului de dezvoltare a capitalismului. O componentă semnificativă a tradițiilor sociologice românești o constituie sociologia de factură politică care a Întovărășit, legitimat sau contestat procesul de tranziție a societății românești de la societatea tradițională la cea modernă. Analiza istorico-comparată a
Sociologie românească () [Corola-publishinghouse/Science/2158_a_3483]
-
timp din etnologie, accentul pe relații sociale (În antropologie) și pe cultură materială și moduri de expresie culturală (În etnologie), perspectiva comparativă a antropologiei față de cercetarea etnologică a propriei culturi. O altă distincție este aceea dintre investigarea antropologică a ,,fenomenelor emergente” În raport cu studiul etnologic al ,,structurilor arhaice”. În Europa, contextul actual este cel de de extindere a interesului etnologiilor naționale către o ,,scară” de analiză continentală, precum și de apropiere Între specialiștii din țările europene, precum cei germani și francezi. Pe de
Sociologie românească () [Corola-publishinghouse/Science/2158_a_3483]
-
regulă, mai târzii decât în poezie și în proză), mentorii și promotorii o. fiind critici din generațiile anterioare. În anii ’80 criticii debutau de regulă cu volume despre clasici ori cu eseuri de istorie sau teorie literară, în vreme ce beletristica optzecistă emergentă era descoperită, comentată, recomandată și validată de critici consacrați, precum Nicolae Manolescu, Eugen Simion ș.a. Prima exegeză panoramică nu numai a o., ci a întregii literaturi a tinerilor din deceniul al nouălea aparține totuși unui critic optzecist, Radu G. Țeposu
OPTZECISM. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288562_a_289891]
-
și A. Comte erau totuși departe de elaborarea teoriilor sociologice specifice tranziției de la societatea tradițională la cea modernă (industrială). Saint-Simon nici nu mai era interesat de o filozofie critică a schimbării, ci de una constructivă, menită a consolida societatea industrială emergentă. Urmându-i pe iluminiști, Saint-Simon și Comte îndemnau la despărțirea de societatea tradițională (mai ales de dogmatismul religios, de clerul și statul absolutist), prefigurau forme de organizare a societății industriale, însă erau departe de a fi construit o teorie coerentă
Sociologie și modernitate. Tranziții spre modernitatea reflexivă by Lazăr Vlăsceanu () [Corola-publishinghouse/Science/2357_a_3682]
-
dezvoltate dinspre modernitatea mai timpurie către modernitatea târzie ori recentă sau postmaterialistă, adică reflexivă. Sigur că această ultimă tranziție nu poate fi în nici un fel considerată ca linear ascendentă, mai ales că multe dintre consacrările modernității anterioare coincid cu dezvoltările emergente ale modernității actuale, se combină sau chiar se luptă cu ele, rezultând treptat o nouă lume pe care vrem să o înțelegem și să o prezentăm cât mai fidel trăitorilor și producătorilor ei. Atfel, moștenirile comuniste din unele societăți, izvodite
Sociologie și modernitate. Tranziții spre modernitatea reflexivă by Lazăr Vlăsceanu () [Corola-publishinghouse/Science/2357_a_3682]
-
se confruntă cu tranziția către „era postindustrială” sau către „epoca postmaterialistă”. Cei preocupați mai ales de cultură s-au referit în mod insistent, urmându-i pe F. Lyotard, J. Derrida sau J. Baudrillard, la „societatea postmodernă”. Mai recent, noua economie emergentă și schimbările sociale, manageriale sau culturale ce o caracterizează ar consacra ceea ce îndeobște se numește „societatea cunoașterii”. Primul sociolog care s-a referit la o astfel de tranziție pare să fi fost Daniel Bell, care, încă în urmă cu trei
Sociologie și modernitate. Tranziții spre modernitatea reflexivă by Lazăr Vlăsceanu () [Corola-publishinghouse/Science/2357_a_3682]
-
politică din societățile democratice pentru a crește performanțele dezvoltării. Construcții similare pot fi invocate și atunci când considerăm nivelul vieții comunitare sau al celei personale. Totuși, cele două direcții nu sunt, din nou, complementare, întrucât tocmai construcțiile din una - adică din emergenta societate a cunoașterii - se asociază cu degradările sau tulburările din cealaltă - adică din ordinea socială, din condițiile sociale ale vieții cotidiene, respectiv din universul vieții individuale. Cele două universuri, respectiv cel macrosocial și cel economic, pe de o parte, și
Sociologie și modernitate. Tranziții spre modernitatea reflexivă by Lazăr Vlăsceanu () [Corola-publishinghouse/Science/2357_a_3682]
-
exemplu, pe F. Tönnies și E. Durkheim, care, deși foloseau termeni diferiți, distingeau categorial între o societate tradițională - pe care primul o considera ca fiind identificată prin gemeinschaft („comunitate”), iar al doilea printr-o solidaritate mecanică - și o societate modernă emergentă, respectiv gesellschaft („societate”) sau solidaritate organică. În mare, pentru ambii autori, societatea tradițională era bazată pe rețele de relații interpersonale directe, reglementate de norme cutumiare ce accentuau interdependența și reciprocitatea, pe când societatea modernă, aflată sub influența apariției industriilor manufacturiere și
Sociologie și modernitate. Tranziții spre modernitatea reflexivă by Lazăr Vlăsceanu () [Corola-publishinghouse/Science/2357_a_3682]
-
Ieșirea din societatea tradițională și consacrarea celei moderne erau analizate fie prin compararea uneia cu cealaltă, pentru a demonstra o anume superioritate și a fixa temeiurile unei opțiuni (de exemplu, întoarcerea în trecut și respingerea a tot ceea ce ține de emergenta modernitate sau plonjarea în viitor și respingerea trecutului), fie prin concentrarea asupra tranziției, pentru a găsi resurse de vindecare a unei patologii sociale crescânde. Ce spun occidentalii despre tranziția lor? Perspectiva analizei sociologice clasice, de sorginte iluministă, era oricum de
Sociologie și modernitate. Tranziții spre modernitatea reflexivă by Lazăr Vlăsceanu () [Corola-publishinghouse/Science/2357_a_3682]
-
par incapabile să dea seamă de acea specificitate a societății noastre în tranziție care se asociază cu o configurare ce corespunde pe deplin modernității reflexive. Referința aleasă, cea a modernității reflexive, ar schimba și ținta configurărilor sociale, și interpretarea constelațiilor emergente, și modul de operare cu cunoașterea despre configurări și constelații. Specificitatea noastră ar consta tocmai în modul în care se configurează modernitatea noastră reflexivă: contemporană și convergentă în unele privințe cu cea din Europa dezvoltată, divergentă și particulară în alte
Sociologie și modernitate. Tranziții spre modernitatea reflexivă by Lazăr Vlăsceanu () [Corola-publishinghouse/Science/2357_a_3682]
-
culturale, simbolice etc.) sunt distribuite social, dar realizarea lor este, în ultimă instanță, individuală. Astefel, accentuarea și multiplicarea inegalităților se asociază cu individualizarea lor. Individualizarea inegalităților este totuși profund ambiguă. Pe de o parte, orice analiză empirică a structurii sociale emergente din perioada tranziției ar evidenția asemănări puternice cu cea specifică societăților capitaliste dezvoltate în privința inegalităților în distribuția bogăției și veniturilor, în diviziunea economică și socială a muncii, în identificarea factorilor ce explică distribuția și redistribuția beneficiilor și câștigurilor. Mai mult
Sociologie și modernitate. Tranziții spre modernitatea reflexivă by Lazăr Vlăsceanu () [Corola-publishinghouse/Science/2357_a_3682]
-
realizărilor vieții. Pe scurt, în țările capitalismului dezvoltat, structura socială nu s-a schimbat și nu se schimbă în mod fundamental. Neschimbată cum este în contururile ei esențiale, această structură socială accentuează și multiplică inegalitățile. Totodată, structura socială a capitalismului emergent din țările în tranziție urmează aceeași cale a consacrării și multiplicării inegalităților. Pe de altă parte însă, se produce o dezintegrare a grupurilor și claselor sociale și o afirmare tot mai puternică a individualității pe piața muncii. Piața capitalistă a
Sociologie și modernitate. Tranziții spre modernitatea reflexivă by Lazăr Vlăsceanu () [Corola-publishinghouse/Science/2357_a_3682]
-
cu egalitatea proclamată de lege este contrazisă de inegalități flagrante. Tot astfel, un număr crescând de bărbați se asociază retoricii egalitare, însă conduitele lor de viață demonstrează adeseori contrariul. O contradicție de proporții între constituirea familiei tradiționale și structura socială emergentă macină ordinea societăților contemporane, luând forma unei opoziții între bărbați și femei și manifestându-se atât în sfera privată a familiei, cât și în cea publică a modului de configurare a vieții sociale și economice: rata divorțurilor crește, natalitatea scade
Sociologie și modernitate. Tranziții spre modernitatea reflexivă by Lazăr Vlăsceanu () [Corola-publishinghouse/Science/2357_a_3682]
-
Odată cu aceasta, universitățile s-au schimbat ele însele foarte mult. Sintagme cum ar fi piața învățământului superior, consumatorul de servicii educaționale, capital educațional sau capital uman, pentru a menționa doar câteva, apar cu tot mai multă insistență. Financiar vorbind, piața emergentă a învățământului superior este tot mai globală, fiind evaluată de OECD încă în 1999 numai pentru țările sale membre la o valoare minimă de circa 30 de miliarde de dolari SUA, ceea ce ar reprezenta, după unele estimări, circa 3% din
Sociologie și modernitate. Tranziții spre modernitatea reflexivă by Lazăr Vlăsceanu () [Corola-publishinghouse/Science/2357_a_3682]
-
împreună nu numai cum funcționează universitatea de astăzi, ci și ce efecte ar avea modul ei de funcționare asupra lumii care o înconjoară. În prima parte, voi insista asupra modului de afirmare a universității mai ales din perspectiva noii piețe emergente a învățământului superior și a calificărilor academice. Limbajul folosit va fi unul oarecum rebarbativ, referindu-se la universitatea-corporație și la „industria educației”. În partea a doua, voi revizita valorile academice tradiționale în contextul modernității recente și voi încerca să văd
Sociologie și modernitate. Tranziții spre modernitatea reflexivă by Lazăr Vlăsceanu () [Corola-publishinghouse/Science/2357_a_3682]
-
dar mai ales s-au schimbat structurile în care se construiau serviciile universitare de predare, învățare și cercetare. Universitatea este în transformare, se află într-o tranziție care-i schimbă aproape complet alcătuirea și funcțiile care au consacrat-o. Societatea emergentă a cunoașterii consacră educația ca una dintre industriile ei reprezentative, desigur postindustriale când o comparăm cu simbolurile societății industriale. În ciuda eforturilor reformatoare de la sfârșitul secolului al XVIII-lea și din secolul al XIX-lea ale unor lideri politici pragmatici, de
Sociologie și modernitate. Tranziții spre modernitatea reflexivă by Lazăr Vlăsceanu () [Corola-publishinghouse/Science/2357_a_3682]
-
mai ales la nivelurile superioare, și numărul mediu de ani de școlaritate cresc rapid pretutindeni în Europa, inclusiv la noi, și în alte țări din lume. Educația devine astfel, și în termeni statistici, unul dintre cele mai importante sectoare ale emergentei societăți/economii a cunoașterii, afirmându-se, prin ponderi și cuprindere, dar și prin resursele activate, ca o veritabilă industrie a epocii. Investiții publice în capital uman Educația ca industrie se relevă nu numai prin creșterea fluxurilor, respectiv prin rate înalte
Sociologie și modernitate. Tranziții spre modernitatea reflexivă by Lazăr Vlăsceanu () [Corola-publishinghouse/Science/2357_a_3682]
-
urmează traiectorii diferențiate de dezvoltare și se stratifică într-un evantai care întâmpină cererile diversificate ale studenților potențiali și ale cercetării. În termeni economici, această schimbare de tip normativ este de fapt o externalitate care exprimă un „eșec” al pieței emergente și atât de imperfecte a învățământului superior. În definitiv, învățământul superior este și trebuie să rămână un bun public, iar în lipsa unei piețe funcționale, alocarea va rămâne inevitabil ineficientă. Corectarea și ameliorarea unei astfel de stări nu ar fi posibile
Sociologie și modernitate. Tranziții spre modernitatea reflexivă by Lazăr Vlăsceanu () [Corola-publishinghouse/Science/2357_a_3682]
-
și performanțe”, a căror eficiență este controlată în condiții de libertate a acțiunii; centralitatea deciziilor strategice se îmbină cu libertatea periferică a acțiunilor departamentale eficiente; - transparența, răspunderea publică și gestionarea responsabilă sunt valorile-cheie ale unui management corporatist al eficienței. Piața emergentă a învățământului superior este încă imperfectă, externalitățile sunt multiple, iar tatonările din domeniile finanțării și conducerii universitare se orientează predominant către modelul corporatist al eficienței. Ce alte influențe vor avea presiunile pieței asupra universităților? Vor rămâne ele prevalente, așa cum se
Sociologie și modernitate. Tranziții spre modernitatea reflexivă by Lazăr Vlăsceanu () [Corola-publishinghouse/Science/2357_a_3682]
-
pândesc universitatea ca organizație, incertitudinile cărora trebuie să le facă față. Sursele acestora sunt multiple și unele deja le-am invocat: schimbările demografice, dificultățile finanțării, globalizarea, tehnologiile informației și comunicării, liberalizarea, noile modele ale guvernării publice, provocările economiei cunoașterii, tipurile emergente de cooperare și parteneriat, diversificarea furnizorilor de servicii educaționale, învățarea continuă, alocarea drepturilor de proprietate intelectuală. Lista poate fi desigur extinsă. Totuși, preferăm acum să prospectăm mai atent cele trei tipuri de universități în forma unor constructe ideale, nicăieri existente
Sociologie și modernitate. Tranziții spre modernitatea reflexivă by Lazăr Vlăsceanu () [Corola-publishinghouse/Science/2357_a_3682]
-
5.5.g. prezentăm schematic variațiile opționale ale universității tranzitorii, odată cu instanțele lor de referință. Tabelul 5.5.g. Zig-zagul devenirii universității reflexive ca universitate tranzitorie Instanțe Stat Piață Societate civilă Cunoaștere și inovație Universitari Studenți Transformări Etatism destructurat Corporatism emergent Civism global, regional, național sau local Antreprenoriat academic Organizare disciplinară și mai ales interdisciplinară pe problematici a instruirii și a cercetării Rețele transinstituționale Diversificare pe vârstă și performanțe a populației studențești dintr-o universitate Opțiuni Profilare instituțională Statul va promova
Sociologie și modernitate. Tranziții spre modernitatea reflexivă by Lazăr Vlăsceanu () [Corola-publishinghouse/Science/2357_a_3682]
-
sub raportul identității. Tocmai această relativă dificultate, ridicată de creația unui poet reticent, pare să o caracterizeze în primul rând. A putut fi considerat un continuator al suprarealismului, un neosuprarealist sau, în sens mai larg, un reprezentant al neoavangardei postbelice, emergentă de prin anii ’60. Așezarea lui în descendența suprarealistă a fost legitimată și de apartenența la grupul oniric, onirismul înnodând într-un fel cu suprarealismul, chiar dacă prin negare. Totuși, diagnozele de acest gen erau de regulă însoțite de precizări atenuatoare
MAZILESCU. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288071_a_289400]
-
dezvoltare) au presupus până acum abordări de tip top-down, inițiativa și deciziile fiind localizate în principal la nivelul autorităților locale. Acestea au acționat uneori comprador, contribuind la menținerea statu-quo-ului. Traian Vuia Câteva exemple de inițiative locale sugerează o cultură participativă emergentă în acest sat periferic. Există câteva spații instituționalizate în care probele curente ale localității sunt dezbătute în mod obișnuit: cârciuma, în fața bisericii, după slujba de duminică, seara, pe băncile din fața casei. Blocarea proiectului de alimentare cu apă este un exemplu
[Corola-publishinghouse/Science/2221_a_3546]