2,866 matches
-
Acasa > Manuscris > Jurnal > EMIGRANT ÎN IERNILE DE ALTĂDATĂ Autor: Carmen Lăiu Publicat în: Ediția nr. 2191 din 30 decembrie 2016 Toate Articolele Autorului A năvălit primăvara în salonul în care imi aștept numai prietenii și m-a sărutat în colțul irisului, în loc de salut. Știe
EMIGRANT ÎN IERNILE DE ALTĂDATĂ de CARMEN LĂIU în ediţia nr. 2191 din 30 decembrie 2016 [Corola-blog/BlogPost/359468_a_360797]
-
adresată. Caut cameră de închiriat. Cu bibliotecă, globuri, nopti cu visuri pe jumătate visate și neapărat cu un pin la fereastră. Și cu întroieniri de liniște, unde să întocmesc caietul de sarcini pentru achiziția iernilor cu credit reîncărcabil. Referință Bibliografică: EMIGRANT ÎN IERNILE DE ALTĂDATĂ / Carmen Lăiu : Confluențe Literare, ISSN 2359-7593, Ediția nr. 2191, Anul VI, 30 decembrie 2016. Drepturi de Autor: Copyright © 2016 Carmen Lăiu : Toate Drepturile Rezervate. Utilizarea integrală sau parțială a articolului publicat este permisă numai cu acordul
EMIGRANT ÎN IERNILE DE ALTĂDATĂ de CARMEN LĂIU în ediţia nr. 2191 din 30 decembrie 2016 [Corola-blog/BlogPost/359468_a_360797]
-
totuși declarații pe de-a-ntregul speciale, care au intrat pe ușa din față sau prin cine știe ce fereastră uitată deschisă...Și mi-au făcut ferfenița incertitudini, mi-au strivit conștiincios înstrăinări, mi-au limpezit adevărul întineririi vertiginoase, clandestin făptuite sub ... V. EMIGRANT ÎN IERNILE DE ALTĂDATĂ, de Carmen Lăiu, publicat în Ediția nr. 2191 din 30 decembrie 2016. A năvălit primăvară în salonul în care îmi aștept numai prietenii și m-a sărutat în colțul irisului, în loc de salut. Știe doar că nu
CANAL DE AUTOR [Corola-blog/BlogPost/359472_a_360801]
-
și încălzită de razele soarelui, celălalt trotuar era umbrit de marile clădiri ce erau pe acolo. Erau timpuri de criză în Spania, peste tot nu se vorbea decât de firme ce dăduseră faliment, de muncitori rămași în șomaj, mai ales emigranții erau foarte afectați, și lipsa unei perspective de viitor îi afecta pe cei mai mulți. Mai lucrau femeile prin casele spaniolilor mai înstăriți, iar bărbații mai beneficiau de șomaj așa că multe familii doar mai supraviețuiau prin Spania, convinși fiind că în România
VIAȚA CA UN DAR de EUGEN ONISCU în ediţia nr. 2331 din 19 mai 2017 [Corola-blog/BlogPost/360374_a_361703]
-
scorpioni, că niște nenorocite de albine africane omoară un pluton de militari aflați în poligon, sau că niște viespi, cât se poate de obișnuite au atacat un cartier întreg. Nici nu știm numărul victimelor, deoarece fiind un cartier cu mulți emigranți din est, nu s-a putut intra acolo... - Stați să vedeți că nu-i tot. Azi dimineață am mai primit câteva informații. La periferie, doi bătrâni au fost sufocați de proprii gândaci de bucătărie, iar muștele de la centrele de salubritate
INCREDIBILELE ATACURI de MIHAI BATOG BUJENIŢĂ în ediţia nr. 950 din 07 august 2013 [Corola-blog/BlogPost/360405_a_361734]
-
ani, vă sună familial „omul nou”, preaslăvit de odiosul conducător comunist Ceaușescu, nu-i așa?) Și care că orice invenție, precum invenția „muncitorul social comunist”, trebuie mereu înlocuită cu o altă invenție, mult mai modernă și mai sofisticată: “muncitorul capitalist emigrant”. Marx explică în ultimele file ale Capitalului (care au fost cenzurate și ținute în secret până azi) că în final vor fi prinși integral în acest angrenaj diabolic atât pe capitaliști cât și pepoliticieni și muncitori, iar ei nu pot
SCRISOAREA NR. 76. DESPRE REGIONALIZAREA ROMÂNIEI ŞI DEZMEMBRAREA STATULUI ROMÂN de CONSTANTIN MILEA SANDU în ediţia nr. 772 din 10 februarie 2013 [Corola-blog/BlogPost/360384_a_361713]
-
un trib pestriț de dezrădăcinați, debusolați, divizați, etc., care L-au cam uitat pe Dumnezeu. Cei săraci trag spre biserici. Cei bogați își numără banii și nu mai vorbesc românește. Că întotdeauna, prin istorie, Țara nu dă niciun ban pe emigranți, fie ei buni sau răi. Noi așteptăm de la Țară și Țara de la noi. Este un joc abracadabrant, pe o planetă care nu mai are Dumnezeu. Eu l-am rugat într-un poem pe fratele meu MIHAI, să ia el conducerea
EU, CAND SCRIU, ARD. DIALOG CU POETUL GEORGE FILIP DIN MONTREAL, CANADA de OCTAVIAN CURPAŞ în ediţia nr. 117 din 27 aprilie 2011 [Corola-blog/BlogPost/360611_a_361940]
-
verde și un popor, cu un potențial uriaș de creație, într-o populație de ronțăitori de alimente din hidrocarburi. Practic, noi nu mai suntem de vreo 23 de ani un popor; suntem o populație de pensionari, de șomeri și de emigranți de ordinul milioanelor, conduși de o gașcă de politicieni corupți și de birocrați, pe care îi alegem din patru în patru ani, pentru ca numai ei să trăiască bine în birouri, iar acolo, sus, în guvern și în parlament, ca în
CUM A AJUNS CULTURA ÎN SUBORDINA LUMII MATERIALE ŞI OAMENII DE CULTURĂ SUB TUTELA STATULUI. PRINCIPIUL DE FUNCŢIONARE A STATULUI DE DREPT ŞI NECESITATEA ÎNFIINŢĂRII NOILOR GUVERNĂMINTE MIXTE de CONSTA [Corola-blog/BlogPost/359866_a_361195]
-
om de teatru Mircea Ghițulescu a considerat-o “Cea mai bună piesă din dramaturgia exilului românesc din 1990 încoace!”), (...) M-am reîntors, naiv, gândind, irecuperabil, cu sufletul, pentru o miză mai mare decât scrisul, Viața!”(MMI) Eu am sentimentul de emigrant în ambele țări. Aici, în State, mi se pare absolut normal. În România, mi se pare însă atât de ciudat... Emigrant în propria țară...După 13 ani de USA, v-ați întors în ,,Niciunde”!... A trecut multa vreme de atunci
TÊTE-À-TÊTE, NIG ȘI MIRCEA M IONESCU de NUŢA ISTRATE GANGAN în ediţia nr. 1661 din 19 iulie 2015 [Corola-blog/BlogPost/359679_a_361008]
-
reîntors, naiv, gândind, irecuperabil, cu sufletul, pentru o miză mai mare decât scrisul, Viața!”(MMI) Eu am sentimentul de emigrant în ambele țări. Aici, în State, mi se pare absolut normal. În România, mi se pare însă atât de ciudat... Emigrant în propria țară...După 13 ani de USA, v-ați întors în ,,Niciunde”!... A trecut multa vreme de atunci, mai sunteti încă în ,,Niciunde”? MMI: Dacă nu aș fi avut acest refugiu magic numit scrisul, cu siguranța că “Niciunde” ar
TÊTE-À-TÊTE, NIG ȘI MIRCEA M IONESCU de NUŢA ISTRATE GANGAN în ediţia nr. 1661 din 19 iulie 2015 [Corola-blog/BlogPost/359679_a_361008]
-
Acasa > Stihuri > Momente > TRISTEȚEA UNUI EMIGRANT Autor: Stelian Platon Publicat în: Ediția nr. 536 din 19 iunie 2012 Toate Articolele Autorului Tristețea unui emigrant Ne-mprăștiem prin goala libertate crasă, Noi complicii ai unei vremi cu duh posomorât. Acriți și cinici ne-am îndepărtat de casă
TRISTEŢEA UNUI EMIGRANT de STELIAN PLATON în ediţia nr. 536 din 19 iunie 2012 [Corola-blog/BlogPost/359723_a_361052]
-
Acasa > Stihuri > Momente > TRISTEȚEA UNUI EMIGRANT Autor: Stelian Platon Publicat în: Ediția nr. 536 din 19 iunie 2012 Toate Articolele Autorului Tristețea unui emigrant Ne-mprăștiem prin goala libertate crasă, Noi complicii ai unei vremi cu duh posomorât. Acriți și cinici ne-am îndepărtat de casă, Am închis în casă vânt și am pus cheia de gât. Ne-am hotărât să fim și teribil
TRISTEŢEA UNUI EMIGRANT de STELIAN PLATON în ediţia nr. 536 din 19 iunie 2012 [Corola-blog/BlogPost/359723_a_361052]
-
listele de sclavi. Purtăm în geamantane lacrima prin lume, Plecați din țara flască și ruinată de gângavi. Și cine poate ști câți mai mișunăm sub soare ? Un Bilderberg doar, ce-a plănuit să ne omoare. 10-06-12 Referință Bibliografică: TRISTEȚEA UNUI EMIGRANT / Stelian Platon : Confluențe Literare, ISSN 2359-7593, Ediția nr. 536, Anul II, 19 iunie 2012. Drepturi de Autor: Copyright © 2012 Stelian Platon : Toate Drepturile Rezervate. Utilizarea integrală sau parțială a articolului publicat este permisă numai cu acordul autorului. Abonare la articolele
TRISTEŢEA UNUI EMIGRANT de STELIAN PLATON în ediţia nr. 536 din 19 iunie 2012 [Corola-blog/BlogPost/359723_a_361052]
-
Acasa > Stihuri > Momente > TRISTEȚEA UNUI EMIGRANT Autor: Stelian Platon Publicat în: Ediția nr. 536 din 19 iunie 2012 Toate Articolele Autorului Tristețea unui emigrant Ne-mprăștiem prin goala libertate crasă, Noi complicii ai unei vremi cu duh posomorât. Acriți și cinici ne-am îndepărtat de casă
TRISTEŢEA UNUI EMIGRANT de STELIAN PLATON în ediţia nr. 536 din 19 iunie 2012 [Corola-blog/BlogPost/359724_a_361053]
-
Acasa > Stihuri > Momente > TRISTEȚEA UNUI EMIGRANT Autor: Stelian Platon Publicat în: Ediția nr. 536 din 19 iunie 2012 Toate Articolele Autorului Tristețea unui emigrant Ne-mprăștiem prin goala libertate crasă, Noi complicii ai unei vremi cu duh posomorât. Acriți și cinici ne-am îndepărtat de casă, Am închis în casă vânt și am pus cheia de gât. Ne-am hotărât să fim și teribil
TRISTEŢEA UNUI EMIGRANT de STELIAN PLATON în ediţia nr. 536 din 19 iunie 2012 [Corola-blog/BlogPost/359724_a_361053]
-
listele de sclavi. Purtăm în geamantane lacrima prin lume, Plecați din țara flască și ruinată de gângavi. Și cine poate ști câți mai mișunăm sub soare ? Un Bilderberg doar, ce-a plănuit să ne omoare. 10-06-12 Referință Bibliografică: TRISTEȚEA UNUI EMIGRANT / Stelian Platon : Confluențe Literare, ISSN 2359-7593, Ediția nr. 536, Anul II, 19 iunie 2012. Drepturi de Autor: Copyright © 2012 Stelian Platon : Toate Drepturile Rezervate. Utilizarea integrală sau parțială a articolului publicat este permisă numai cu acordul autorului. Abonare la articolele
TRISTEŢEA UNUI EMIGRANT de STELIAN PLATON în ediţia nr. 536 din 19 iunie 2012 [Corola-blog/BlogPost/359724_a_361053]
-
aruncare în neant, ci o „chemare” în labirintul existențial, în sensul căutării acelui centru care să dea un sens real vieții, să anuleze hazardul, nonsensul, să facă din viață un potențial de neogeneze, de noi semnificații care să aducă existența emigranților la adevărata ei lumină și valoare. Exilul românesc în secolul XX devine o regăsire a sinelui „pașoptistului” - mărturisitor care rămâne cu nostalgia și „chemarea”, „patriei-cuib” și care înțelege că „Dumnezeu s-a născut în exil”. Cristina Maria NECULA aprilie 2012
OCTAVIAN CURPAŞ ŞI EXILUL ROMÂNESC de CRISTINA MARIA NECULA în ediţia nr. 482 din 26 aprilie 2012 [Corola-blog/BlogPost/359181_a_360510]
-
care este obligatorie. Octavian CURPAȘ: Am citit câteva statistici care dezvăluiau faptul că Finlanda are una dintre cele mai joase rate de emigrare din lume. Cum a fost să crești într-o familie mixtă în Finlanda? Sofi OKSANEN: Atitudinea față de emigranți diferă în diverse părți ale țării și în diferite cercuri. Avem și oameni toleranți. Și este total diferit să locuiești în Helsinki, unde sunt mai mulți emigranți decât în alte părți ale țării. Findandezii nu sunt obișnuiți cu finlandeza stâlcită
INTERVIU CU SOFI OKSANEN SCRIITOARE PROEMINENTĂ DIN FINLANDA de OCTAVIAN CURPAŞ în ediţia nr. 486 din 30 aprilie 2012 [Corola-blog/BlogPost/359232_a_360561]
-
fost să crești într-o familie mixtă în Finlanda? Sofi OKSANEN: Atitudinea față de emigranți diferă în diverse părți ale țării și în diferite cercuri. Avem și oameni toleranți. Și este total diferit să locuiești în Helsinki, unde sunt mai mulți emigranți decât în alte părți ale țării. Findandezii nu sunt obișnuiți cu finlandeza stâlcită, așa că orice accent atrage atenția. Octavian CURPAȘ: Care este atitudinea finlandezilor față de educație? Sofi OKSANEN: Dacă nu provine de la școlile finlandeze, nu este apreciată, în general. Prin
INTERVIU CU SOFI OKSANEN SCRIITOARE PROEMINENTĂ DIN FINLANDA de OCTAVIAN CURPAŞ în ediţia nr. 486 din 30 aprilie 2012 [Corola-blog/BlogPost/359232_a_360561]
-
părți ale țării. Findandezii nu sunt obișnuiți cu finlandeza stâlcită, așa că orice accent atrage atenția. Octavian CURPAȘ: Care este atitudinea finlandezilor față de educație? Sofi OKSANEN: Dacă nu provine de la școlile finlandeze, nu este apreciată, în general. Prin urmare, pentru un emigrant este destul de dificil să obțină un job mai bun, chiar dacă vine din Statele Unite, Anglia sau alte țări vest-europene. Octavian CURPAȘ: Am aflat recent că romanele tale au fost traduse în 38 de limbi. Spune-mi, te rog, ceva despre prima
INTERVIU CU SOFI OKSANEN SCRIITOARE PROEMINENTĂ DIN FINLANDA de OCTAVIAN CURPAŞ în ediţia nr. 486 din 30 aprilie 2012 [Corola-blog/BlogPost/359232_a_360561]
-
te rog, ceva despre prima ta carte, „Vacile lui Stalin”. Cât timp ți-a luat să o scrii? Sofi OKSANEN: Mi-a luat doi ani să o scriu. Cartea este despre emigrație în Finlanda, dubla identitate, a doua generație de emigranți. De asemenea, este o nuvelă „post Gulag”. Octavian CURPAȘ: Prin ce se diferențiază țările scandinave de celelalte țări din Europa? Sofi OKSANEN: Țările din Europa de Vest sunt diferite de cele din Europa de Est, așa că se poate face o comparație între Scandinavia și
INTERVIU CU SOFI OKSANEN SCRIITOARE PROEMINENTĂ DIN FINLANDA de OCTAVIAN CURPAŞ în ediţia nr. 486 din 30 aprilie 2012 [Corola-blog/BlogPost/359232_a_360561]
-
umane. Ci și la faptul că dacă vrem ca cineva să plătească și următoarea generație de pensii, iar tinerii de azi nu vor fi apți pentru cerințele pieței muncii, atunci poate vom fi nevoiți să importăm forță de muncă: nedoriții emigranți într-o țară în care cel mai mare partid întreține un discurs al „mândriei de a fi român” și al urii față de străini. Așadar, întreabă pe la rudele de la țară, despre cea mai săracă familie din sat, cea care are și
„Fă-te micro-mogul de presă” și alte 3 soluții prin care poți apăra democrația de minciună, manipulare, propagandă () [Corola-blog/BlogPost/338363_a_339692]
-
să câștige mai bine și să-și facă singuri viața frumoasă au plecat în Spania, Marea Britanie, Germania, Italia, Franța sau au trecut oceanul. De fiecare dată când aud câte un politician înfierbântat din Europa „civilizată” vorbindu-l de rău pe emigrantul român, mă apucă furia. Mintea lui îngustă și xenofobă nu poate pricepe că ei câștigă mult, iar noi pierdem enorm. În România este prea mult de făcut și de construit ca să asistăm pasivi la depopularea și la deprofesionalizarea țării. Acest
Ne pleacă meseriașii () [Corola-blog/BlogPost/338425_a_339754]
-
poate, din păcate, să fie distrus într-un minut. O centură de explozibili în jurul mijlocului, un buton detonator și moartea continuă. Demolarea unui străvechi templu, simbol și martor al unei civilizații, duce în neant istoria. S-a întâmplat la Palmyra. Emigranți și Teroriști. Franța e acum în stare de șoc. Ca și România în urmă cu două săptămâni. Tot într-o seară de vineri când lumea iese în masă în orașele Europei și nu numai, după o săptămână de lucru. Ceva
Orașul luminilor și Vălul negru () [Corola-blog/BlogPost/338423_a_339752]
-
parte, și modul în care apare răspunsul la acestea, are între consecințe, într-o bună măsură imprevizibile, și pe aceea că democrația este văzută ca un refugiu, ca un leac magic împotriva sărăciei sau ca o țintă. Valurile masive de emigranți din acest an sunt începutul. Uniunea Europeană e precar pregătită pentru acest mare exercițiu de protecție a propriilor valori fără a impune celor care vin reversul democrației. E un mare exercițiu de succesul căruia depinde ca Europa să nu mai fie
Orașul luminilor și Vălul negru () [Corola-blog/BlogPost/338423_a_339752]