1,077 matches
-
reținut că nu orice percepție conduce la mișcare, ci doar numai acelea care Întrunesc criteriul de necesitate cum ar fi; nevoia de a mânca, de a respira, de a se apăra și alte asemenea, care astfel Îmbracă caracterul de necesitate emotivă. Dacă o percepție este indiferentă, adică nu produce o stare emoțională și mai ales nu atinge stadiul de necesitate emotivă, ea nu se va traduce În mișcare. Facem abstracție aici de mișcările inconștiente de tip vegetativ cum sunt; peristaltica intestinală
Medicină şi societate by Valeriu Lupu, Valeriu Vasile Lupu () [Corola-publishinghouse/Science/1587_a_2935]
-
nevoia de a mânca, de a respira, de a se apăra și alte asemenea, care astfel Îmbracă caracterul de necesitate emotivă. Dacă o percepție este indiferentă, adică nu produce o stare emoțională și mai ales nu atinge stadiul de necesitate emotivă, ea nu se va traduce În mișcare. Facem abstracție aici de mișcările inconștiente de tip vegetativ cum sunt; peristaltica intestinală, mișcările respiratorii, bătăile cordului care se desfășoară În mod reflex, arcul reflex Închizându-se la nivele inferioare ale activității cerebrale
Medicină şi societate by Valeriu Lupu, Valeriu Vasile Lupu () [Corola-publishinghouse/Science/1587_a_2935]
-
tip vegetativ cum sunt; peristaltica intestinală, mișcările respiratorii, bătăile cordului care se desfășoară În mod reflex, arcul reflex Închizându-se la nivele inferioare ale activității cerebrale. A doua etapă este integrarea nervos centrală, conștientă sau inconștientă și care În funcție de impactul emotiv sau neutru (indiferent) pe care-l produce va declanșa o reacție ce se va traduce sau nu prin mișcare. Percepția la nivelul sistemului nervos central presupune existența unei structuri nervoase centrale care să integreze influxul nervos dinspre periferie, pentru că percepția
Medicină şi societate by Valeriu Lupu, Valeriu Vasile Lupu () [Corola-publishinghouse/Science/1587_a_2935]
-
de Claude Bernard după mai bine de 2000 de ani, În baza căreia va formula noțiunea de homeostazie a mediului intern care ar avea menirea să protejeze organismul de acțiunea factorilor perturbatori. În 1872 Charles Darwin consideră frica ca stare emotivă caracteristică deopotrivă animalului și omului, ce ține de domeniul instinctual ca reacție emoțională rapidă la o agresiune externă, urmată de un act emoțional la fel de rapid tradus prin fugă, atunci când este posibil, sau luptă disperată pentru menținerea integrității organismului atunci când fuga
Medicină şi societate by Valeriu Lupu, Valeriu Vasile Lupu () [Corola-publishinghouse/Science/1587_a_2935]
-
acest tablou care descrie atât de mult fapte este considerat nu un mit, ci o relatare pur științific]. Ar trebui s] fim sceptici în privința acestei afirmații. În formă neprelucrat] de mai sus, mitul pseudodarwinist conține cel putin tot atât simbolism emotiv reg]sit în ideologiile actuale și tot atâta propagând] în favoarea îngustelor idealurilor sociale contemporane că și predecesoarea să, varianta contractului social. Mai încorporeaz] și câteva dovezi și principii pur științifice, dar ignor] și altereaz] mult mai mult decat folosește. Se
[Corola-publishinghouse/Science/2264_a_3589]
-
and the truth about ethics', New Studies în the Philosophy of John Dewey, ed. S. Cahn (Hanover: University Press of New England, 1977), pp. 149-71. Stevenson, C.L.: Facts and Values (New Haven: Yale University Press, 1963). Urmson, J.O.: The Emotive theory of Ethics (London: Hutchinson, 1968). 39 Relativismul David Wong i. Introducere Relativismul moral este un r]spuns obișnuit pentru cele mai adânci conflicte pe care le înfrunt]m în viață noastr] etic]. Unele dintre aceste conflicte au caracter public
[Corola-publishinghouse/Science/2264_a_3589]
-
exist] un element în înțelesul judec]ților morale (înțelesul descriptiv) care este determinat de condițiile de adev]r; dar difer] de descriptiviști considerând c] exist] un înțeles suplimentar în înțelesul lor, cel prescriptiv sau evaluativ sau, la primii scriitori, cel emotiv care nu este determinat, ci exprim] prescripții, evalu]ri, atitudini la care consimțim f]r] a fi constrânși de condiții de adev]r. Kant spunea același lucru cu alte cuvinte când vorbea de autonomia voinței: „proprietatea pe care o are
[Corola-publishinghouse/Science/2264_a_3589]
-
University Press, 1971). Sartre, J.-P.: L’Existențialism est un humanisme (Paris: Nagel, 1946); trad. P. Mairet, Existențialism and Humanism (London: Methuen, 1948). Shaw, Bernard: Maxims for Revolutionists, anex] la Mân and Superman (London: Constable, 1903). Urmson, J.O.: The Emotive Theory of Ethics (London: Hutchinson, 1968). Bibliografie suplimentar] Seanor, D. și Fotion, N.: Hâre and Critics (Oxford: Oxford University Press, 1988). 41 Morală și dezvoltarea psihologic] LAURENCE THOMAS i. Introducere Exist] etape universale de dezvoltare psihologic]? Exist] etape universale de
[Corola-publishinghouse/Science/2264_a_3589]
-
O altă cauză ascunsă este stresul. Explicația este faptul că stresul slăbește sistemul imunitar. Cercetătorii de la State University of New York din Buffalo au studiat un eșantion de 1 400 de subiecți și au constatat că la cei stresați și foarte emotivi afecțiunile gingiilor erau mai grave decât la cei mai relaxați. Din punctul de vedere al medicinei chineze, și abuzul de alimente prăjite și de alimente cu natură caldă, cum sunt carnea de capră, cea de vânat și fructele tropicale, ca
Secretele medicinei chineze. Sănătate de la A la Z by Henry B. Lin () [Corola-publishinghouse/Science/2227_a_3552]
-
romantic, va admira, cu siguranță, lupta internă pe care o dă un suflet rupt între fervoare religioasă și pasiune carnală, cum a fost cazul sfântului Ludovic sau Eduard Confesorul. Însă nu va înțelege și respecta un monarh frigid, timorat și emotiv în fața femeilor. Din acest motiv, o anumită orientare sexuală a regelui a adus probabil un suspin de ușurare pe buzele tuturor, căci frigiditatea nu își are locul în inima unui popor latin. Din acest motiv am dorit să restabilim poziția
SOCIETATEA EUROPEANĂ ÎN MEMORIILE APOCRIFE DIN „MARELE SECOL” by Andreea-Irina Chirculescu [Corola-publishinghouse/Science/695_a_1457]
-
a cuvintelor: SLA, niciodată. 4.Explică rolul parantezelor rotunde existente în text. 5.Menționează două elemente specifice discursului. 6.Scrie două motivații ale transmiterii mesajului de către autor. 7.Ilustrează prin două elemente caracterul subiectiv al citatului. 8.Evidențiază funcția expresivă/ emotivă a fragmentelor. 9.Exprimă-ți, în 4-6 rânduri, opinia în legătură cu îndemnul: Nu ceda nenorocirii, ci înfrunt-o cu și mai multă bărbăție. (Vergiliu) Barem de notare: se acordă câte 1 punct pentru fiecare cerință corect rezolvată și 1 punct din
LIMBA ?I LITERATURA ROM?N? ?N 100 DE TESTE DE EVALUARE PENTRU LICEUP by Pavel TOMA ,Lorena Teodora TOMA () [Corola-publishinghouse/Science/83870_a_85195]
-
neurologică de celebrul caz Phineas Gage, sub numele "Cei doi Gage". Prezentată ca o agnozie a emoției de către Damasio (care vede în ariile fronto-orbitale unul din sediile-cheie ale emoției), spiralogia preferă termenul de etică, deoarece emoția, ca funcție a creierului emotiv, ocupă zone mult prea largi pentru a-i justifica denumirea. Se poate obiecta că și etica este o funcție larg reprezentată în creierul uman. Diferența dintre Gage I și Gage II, conchide Damasio, este cauzată de pierderea conștiinței etice a
Spiralogia by Jean Jaques Askenasy () [Corola-publishinghouse/Science/84988_a_85773]
-
au fost puși. Clădirea nu pare a fi altceva decât un amalgam de elemente combinate cum nu se poate mai rău. Shaorma cu de toate! „Mărimea nu e în sine generatoare de măreție cu toate că posedă, până la un punct, un sens emotiv. Tudor Vianu relevase că monumentalitatea ține de stil, nu de dimensiuni: ea presupune o armonizare cu capacitatea umană de percepere vizuală .” (Jean Monda„Monumente de arhitectură modernă”). Deci ce ar trebui să existe în construcția ei? Armonie. O armonie a
Greșeala fatală - KITSCH-UL. In: Apogeul by Bogdana Meteleescu () [Corola-publishinghouse/Science/878_a_1804]
-
gândim la soluționarea unei probleme complexe, spune el, sunt momente când ne vin în minte tot felul de idei. Dacă, îndată ce apare o sugestie, ne apucăm să discutăm valoarea ei, acest act blochează venirea altor idei în conștiință. c) Blocaje emotive Factorii afectivi au o influență importantă: teama de a nu greși, de a nu se face de râs, poate împiedica pe cineva să exprime și să dezvolte un punct de vedere neobișnuit. De asemenea, graba de a accepta prima idee
ASPECTE PSIHO PEDAGOGICE ALE CREATIVITĂŢII ELEVILOR. GHID METODOLOGIC PENTRU PROFESORI by MIHAELA BĂSU, MARIANA DUMITRU () [Corola-publishinghouse/Science/312_a_609]
-
a gândirii critice, stimularea fanteziei apare și ea ca un obiectiv major. Acesta implică schimbări importante, atât în mentalitatea profesorilor, cât și în ce privește metodele de educare și instruire. În primul rând, trebuie schimbat climatul, pentru a elimina blocajele culturale și emotive, puternice în școala din trecut. Se cer relații destinse, democratice, între elevi și profesori. Apoi, modul de predare trebuie să solitice participarea, inițiativa elevilor prin folosirea metodelor. În fine, fantezia trebuie și ea apreciată corespunzător, alături de temeinicia cunoștințelor, de raționamentul
ASPECTE PSIHO PEDAGOGICE ALE CREATIVITĂŢII ELEVILOR. GHID METODOLOGIC PENTRU PROFESORI by MIHAELA BĂSU, MARIANA DUMITRU () [Corola-publishinghouse/Science/312_a_609]
-
Rovine. Ivan cere o cană cu vin. La Liveni e o vie mare. Mircea are o turturea vie. 24 62. Scrieți după dictare textul: Livia avea o tavă cu mere. Ivancu a lovit cu cotul tava. Ce cuvinte ai merita! Emotiv, el cere iertare. 63. Citiți, apoi transcrieți numai cuvintele care conțin litera „v” din textul: Invitatul Lavinia era invitată la Elvira. A intervenit ceva. Eu nu mai vin la tine. Ce motiv ai? A venit la mine vărul meu, Octavian
Primii paşi în lumea cuvintelor/ Auxiliar curricular pentru perioada preabecedară şi abecedară by Teodora Covrig () [Corola-publishinghouse/Science/697_a_980]
-
înșine prin operele de artă care ne exprimă gândurile, emoțiile, iluziile și speranțele. S-a spus că poezia, muzica, pictura, dansul sunt sortite să producă plăcere. Mi se pare mult mai potrivit dacă s-ar potrivi despre bucuria artistică, plinătatea emotivă, clocotul afectivității în complexitatea noastră umană. Arta este una dintre valorile umane care presupune nu numai creația dar și existența unui factor pentru receptarea ei. Ea presupune un limbaj propriu, un vehicul de comunicare a mesajului. Oricine dintre noi poate
Biblioteca - centru de documentare și informare by Valentina Lupu () [Corola-publishinghouse/Science/390_a_1244]
-
convențiile obișnuite. 3. Respinge dominarea de către alții. 4. Nemulțumit de faptul că ceilalți nu țin ritmul cu el. 5. Este posibil sa nu respecte un program strict 6. Rebel, certăreț, sarcastic. 7. Nu este interesat de detalii. 8. Capricios 9. Emotiv, rezervat, necomunicativ. 10.Distrat și uituc. B. Motivația Reprezintă ansamblul factorilor care declanșează activitatea individului, o orientează către anumite scopuri și o susține energetic. Motivația alimentează și susține efortul creator „cauza internă” a comportamentului, fiind un aliat de bază al
Creativitatea : latură a personalităţii by Gabriela Maxim () [Corola-publishinghouse/Science/713_a_1307]
-
poarte și să gândească la fel ca ei; neîncredere, suspiciune, dezaprobare față de indivizii cu idei noi, neobișnuite); - blocaje metodologice, care rezultă din procedeele de gândire: rigiditatea algoritmilor anteriori, fixitatea funcțională, critica prematură; încrederea disproporționat de mare în factorul rațional; - blocaje emotive: teama de a nu reuși, de a nu se face de râs, tendința de a se descuraja rapid, graba de a accepta prima idee. Torrance identifică șase blocaje ale creativității: - orientarea asupra succesului; orientarea după colegii de aceeași vârstă; - interdicția
Creativitatea – fundamente ştiinţifice şi psihopedagogice by Lupaşcu Andreea Milena Neagu Nicoleta () [Corola-publishinghouse/Science/717_a_1059]
-
elevilor: - modul de gândire tradițional, stilul de lucru în clasă cristalizat de învățământul tradițional (mentalitate învechită în ceea ce privește metodele de educare și instruire); - considerarea elevului obiect al educației și nu partener al propriei formări; climatul nefavorabil, determinant al blocajelor culturale și emotive; - înăbușirea inițiativei și a participării active a elevilor; - neimplicarea familiei în activitățile instructiv - educative (pentru conștientizarea factorilor care împiedică dezvoltarea intelectului, manifestarea independentă a gândirii și fanteziei); - neîncurajarea de către educator a spontaneității, sensibilității și curiozității individuale; - insuficienta stimulare și valorificare
Creativitatea – fundamente ştiinţifice şi psihopedagogice by Lupaşcu Andreea Milena Neagu Nicoleta () [Corola-publishinghouse/Science/717_a_1059]
-
configurează imagini numai cu ajutorul limbajului.” (P. Ricoeur, 1999:203, 205). Acestor tipuri de discurs le-a fost negată orice valoare referențială sau informativă, „operelor de ficțiune le-a fost refuzată orice valoare cognitivă...enunțurile literare sunt pseudo-propoziții având o funcție emotivă.” (O. Ducrot, 1996:243). Carnap va include însuși discursul metafizic printre discursurile ficționale, având doar funcție emotivă. Aceasta deoarece el consideră că o propoziție nu poate exprima altceva decât fapte empirice. De aceea metafizica, care își propune să descopere și
COMUNICAREA VERBALĂ / De la Cunoaștere la Acţiune by Constantin Romaniuc () [Corola-publishinghouse/Science/658_a_1041]
-
negată orice valoare referențială sau informativă, „operelor de ficțiune le-a fost refuzată orice valoare cognitivă...enunțurile literare sunt pseudo-propoziții având o funcție emotivă.” (O. Ducrot, 1996:243). Carnap va include însuși discursul metafizic printre discursurile ficționale, având doar funcție emotivă. Aceasta deoarece el consideră că o propoziție nu poate exprima altceva decât fapte empirice. De aceea metafizica, care își propune să descopere și să descrie ceea ce se ală dincolo de experiență, dacă constituie ceva, „acest ceva nu este un conținut teoretic
COMUNICAREA VERBALĂ / De la Cunoaștere la Acţiune by Constantin Romaniuc () [Corola-publishinghouse/Science/658_a_1041]
-
a admiterii existenței unei dizarmonii a intereselor și necesitatea medierii prin intermediul organizațiilor internaționale (ibidem). În aceeași direcție, Angell este și mai elocvent în eseul său din 1925: ...idealiștii ignoră importanța naturii umane. Omul, în ultimă instanță, este un animal agresiv, emotiv, dominat de pasiuni, ilogic. În acest context, putem spune că adepții modelului liberal în politica internațională dintre cele două războaie mondiale corectează ideea armonizării naturale a intereselor, așa cum a fost ea prezentată de precursorii lor liberali în secolele precedente: armonizarea
IDEALISMUL UTOPIC. In: RELATII INTERNATIONALE by DANIEL BIRO () [Corola-publishinghouse/Science/798_a_1509]
-
hiperprotectoare, excesiv de afectuoasă a părinților este contraproductivă din punct de vedere educativ deoarece duce la iritarea copilului și frânează procesele de maturizare psihică; * atitudinea familială indiferentă duce la dezvoltarea unei agresivități latente. În același timp, copilul neglijat de părinți, devine emotiv, instabil, iritabil, ajunge să fie respins și de colegii de clasă, de cei din anturajul lui. Așadar, . * un factor de risc familial însemnat îl reprezintă părinții “demisionari“ (mereu ocupați sau plecați de acasă, care nu pot fi „deranjați”). Fenomenul are
COMUNICAREA PROFESOR, ELEV, FAMILIE ÎN CONTEXTUL SOCIAL ACTUAL by IOANA PETCU () [Corola-publishinghouse/Science/657_a_1272]
-
retrage. De obicei nu este înconjurat de prieteni de vârsta lui. Este foarte atașat de învățătoarea lui. Nu are încredere în el și suferă foarte mult din cauza tulburărilor de limbaj pe care le are și de care este conștient. Este emotiv, plânge ori de câte ori nu reușește să facă ceea ce și-a propus, sau, o altă persoană îl umilește. Îi lipsește afecțiunea din partea familiei. 6. Examenul logopedic: Limbajul oral: dislalie polimorfă periferică, funcțională cu omisiuni, deformări, confuzii, substituiri între unele sunete și silabe
LOGOPEDIE. In: CAIET DE LUCRĂRI PRACTICE LOGOPEDIE by IOLANDA TOBOLCEA () [Corola-publishinghouse/Science/473_a_777]