1,351 matches
-
pe relațiile afective și dezvoltarea empatiei. Pentru atingerea obiectivului am utilizat următoarele exerciții: a) „exercițiul numelui” a avut ca scopuri: reamintirea numelor celor din grup; experimentarea diferitelor stări psihice și asocierea lor cu propriul nume; autoconștientizarea propriilor trăiri; exersarea capacităților empatice. Efectele au fost următoarele: copiii și-au putut reaminti numele colegilor lor; au avut posibilitatea, prin acest exercițiu să-și orienteze atenția spre propria persoană, să experimenteze anumite stări, să observe cum se simt În anumite situații pe care le
MODALITĂȚI DE INTERVENȚIE ÎN REZOLVAREA PROBLEMELOR DE COMPORTAMENT LA ELEVII CU CERINȚE EDUCATIVE SPECIALE. In: Integrarea şcolară a copiilor cu CES şi serviciile educaţionale de sprijin în şcoala incluzivă by Mihaela BOHOSIEVICI, Alina VASILESCU () [Corola-publishinghouse/Science/1136_a_2183]
-
cum se simt În anumite situații pe care le trăiesc și le conștientizează, conform principiului terapiei experiențiale „aici și acum”. b) „exercițiul salutului” a urmărit crearea unei stări de bună dispoziție, energizantă, facilitarea contactelor interpersonale verbale și nonverbale, exersarea capacităților empatice. Efectele au fost similare celor de la exercițiul anterior: conștientizare a propriilor trăiri, observarea reacțiilor externe ale celorlalți aflați sub imperiul experimentării anumitor stări psihice (fericire, supărare, sentimente de Încredere În sine) și, deci, exersarea capacităților cognitiv comunicaționale empatice. c) „lupta
MODALITĂȚI DE INTERVENȚIE ÎN REZOLVAREA PROBLEMELOR DE COMPORTAMENT LA ELEVII CU CERINȚE EDUCATIVE SPECIALE. In: Integrarea şcolară a copiilor cu CES şi serviciile educaţionale de sprijin în şcoala incluzivă by Mihaela BOHOSIEVICI, Alina VASILESCU () [Corola-publishinghouse/Science/1136_a_2183]
-
exersarea capacităților empatice. Efectele au fost similare celor de la exercițiul anterior: conștientizare a propriilor trăiri, observarea reacțiilor externe ale celorlalți aflați sub imperiul experimentării anumitor stări psihice (fericire, supărare, sentimente de Încredere În sine) și, deci, exersarea capacităților cognitiv comunicaționale empatice. c) „lupta cu obstacolul” a fost un exercițiu prin care am urmărit exersarea disponibilității de a primi și oferi ajutor, creșterea autostimei prin capacitatea de a-i ajuta pe alții, creșterea autoafirmării și cooperării, conștientizarea propriilor trăiri, antrenarea empatiei În
MODALITĂȚI DE INTERVENȚIE ÎN REZOLVAREA PROBLEMELOR DE COMPORTAMENT LA ELEVII CU CERINȚE EDUCATIVE SPECIALE. In: Integrarea şcolară a copiilor cu CES şi serviciile educaţionale de sprijin în şcoala incluzivă by Mihaela BOHOSIEVICI, Alina VASILESCU () [Corola-publishinghouse/Science/1136_a_2183]
-
a propriilor idei, opinii. A patra ședință a avut ca obiectiv activarea și optimizarea resurselor creative și integrative. Am utilizat pentru atingerea obiectivului următoarele exerciții: a) „exercițiu de mimodramă”, prin care am urmărit: stimularea expresivității verbale și nonverbale; antrenarea capacităților empatice; trăirea unor stări afective pozitive. Tehnica utilizată a fost terapia prin mișcare. Le-am propus copiilor să formeze un cerc și fiecare, pe rând, a trebuit să prezinte celorlalți starea lui de moment, utilizând mimica și pantomima. Efectele acestui exercițiu
MODALITĂȚI DE INTERVENȚIE ÎN REZOLVAREA PROBLEMELOR DE COMPORTAMENT LA ELEVII CU CERINȚE EDUCATIVE SPECIALE. In: Integrarea şcolară a copiilor cu CES şi serviciile educaţionale de sprijin în şcoala incluzivă by Mihaela BOHOSIEVICI, Alina VASILESCU () [Corola-publishinghouse/Science/1136_a_2183]
-
au fost: copiii au avut posibilitatea de a se transpune Într-un mod substitutiv În starea celuilalt; ei au experimentat o anumită stare și au asociat-o cu o anumită expresivitate corporală. Exercițiul a oferit copiilor posibilitatea realizării unui antrenament empatic dirijat care a avut avantajul validării unei experiențe empatice sigure, de calitate și Într-o unitate de timp scurtă. b) „exercițiu de creație” - a avut drept scopuri: stimularea expresivității și creativității; dezvoltarea capacității de a oferi suport comprehensiv, empatic, stimulativ
MODALITĂȚI DE INTERVENȚIE ÎN REZOLVAREA PROBLEMELOR DE COMPORTAMENT LA ELEVII CU CERINȚE EDUCATIVE SPECIALE. In: Integrarea şcolară a copiilor cu CES şi serviciile educaţionale de sprijin în şcoala incluzivă by Mihaela BOHOSIEVICI, Alina VASILESCU () [Corola-publishinghouse/Science/1136_a_2183]
-
transpune Într-un mod substitutiv În starea celuilalt; ei au experimentat o anumită stare și au asociat-o cu o anumită expresivitate corporală. Exercițiul a oferit copiilor posibilitatea realizării unui antrenament empatic dirijat care a avut avantajul validării unei experiențe empatice sigure, de calitate și Într-o unitate de timp scurtă. b) „exercițiu de creație” - a avut drept scopuri: stimularea expresivității și creativității; dezvoltarea capacității de a oferi suport comprehensiv, empatic, stimulativ În relațiile interpersonale; confirmarea și stimularea În grup a
MODALITĂȚI DE INTERVENȚIE ÎN REZOLVAREA PROBLEMELOR DE COMPORTAMENT LA ELEVII CU CERINȚE EDUCATIVE SPECIALE. In: Integrarea şcolară a copiilor cu CES şi serviciile educaţionale de sprijin în şcoala incluzivă by Mihaela BOHOSIEVICI, Alina VASILESCU () [Corola-publishinghouse/Science/1136_a_2183]
-
antrenament empatic dirijat care a avut avantajul validării unei experiențe empatice sigure, de calitate și Într-o unitate de timp scurtă. b) „exercițiu de creație” - a avut drept scopuri: stimularea expresivității și creativității; dezvoltarea capacității de a oferi suport comprehensiv, empatic, stimulativ În relațiile interpersonale; confirmarea și stimularea În grup a asertivității, a importanței personale pentru ceilalți; realizarea proceselor de provocare și proiecție cu scopul producerii insighturilor restructurante. Tehnicile utilizate au fost următoarele: modelaj În plastilină (tehnică artterapeutică) și povestirea (tehnică
MODALITĂȚI DE INTERVENȚIE ÎN REZOLVAREA PROBLEMELOR DE COMPORTAMENT LA ELEVII CU CERINȚE EDUCATIVE SPECIALE. In: Integrarea şcolară a copiilor cu CES şi serviciile educaţionale de sprijin în şcoala incluzivă by Mihaela BOHOSIEVICI, Alina VASILESCU () [Corola-publishinghouse/Science/1136_a_2183]
-
și a resurselor de care dispune fiecare. Acest lucru a dus la creșterea imaginii de sine, a spontaneității și la optimizarea capacităților relaționale. A noua ședință a avut ca obiectiv activarea și optimizarea expresivității și creativității, autoafirmării și cooperării, capacităților empatice. Exercițiul utilizat pentru atingerea obiectivului a fost unul de imaginație și s-a desfășurat În felul următor: cu ochii Închiși, copiii au fost Îndrumați să-și imagineze țara minunată În care ar vrea să stea; ei trebuiau să observe cu
MODALITĂȚI DE INTERVENȚIE ÎN REZOLVAREA PROBLEMELOR DE COMPORTAMENT LA ELEVII CU CERINȚE EDUCATIVE SPECIALE. In: Integrarea şcolară a copiilor cu CES şi serviciile educaţionale de sprijin în şcoala incluzivă by Mihaela BOHOSIEVICI, Alina VASILESCU () [Corola-publishinghouse/Science/1136_a_2183]
-
conceptuală-cunoaștere intuitivă, cu evidențierea frumosului în educație, a afectivului în activitate, a valorilor umane greu de încadrat științific. Acesta a impus perspectiva estetică de abordare a educației, ca obiect al pedagogiei artistice și realizată prin cunoașterea sensibilă (armonie, frumos, comunicare empatică, emoții puternice, limbaj metaforic), prin creație spontană, varietate de situații educaționale, variante în proiectarea finalităților de atins (idealul educativ) ca scenarii. Tot aici se concepe apropierea acțiunii educatorului de arta actorului (ca dedublare pedagogică), care comunică transfigurat cu spectatorii (educații
Metodologia educației. Schimbări de paradigme by ELENA JOIŢA [Corola-publishinghouse/Science/1005_a_2513]
-
atingerea obiectivelor propuse, prin: așteptări maxime În raport cu elevii, entuziasm pentru obiectul de studiu, comunicarea scopurile urmărite, mijloacele și strategia pe care intenționează să le utilizeze În acest scop, pentru ca elevul să Înțeleagă mai bine finalitatea asctului educațional, stabilirea unei atmosfere empatice În clasă, implicarea elevilor În mod activ În procesul de predare / Învățare, accentuarea faptului că fiecare lecție transmite ceva foarte important pentru viața elevilor, cultivarea Încrederii În sine a elevilor, folosirea intereselor și cunoștințelor anterioare ale elevilor, utilizarea curiozității naturale
GHID METODOLOGIC PRIVIND PROFILAXIA COMPORTAMENTULUI DEVIANT AL ELEVILOR MANAGEMENTUL COMPORTAMENTULUI ŞCOLAR by MIHAELA BĂSU () [Corola-publishinghouse/Science/1155_a_1877]
-
a Îndrăzni să Începi a forma un om, trebuie să te fi făcut tu Însuți om, trebuie să găsești În tine exemplul pe care trebuie să-l dai”; Pe lângă proiectarea și conducerea activităților, capacitatea terapeutului de comunicare, recepție și Înțelegere empatică este tot atât de importantă În relația profesor-logopat; În școlile integratoare desfășurăm o muncă În echipă: consilier școlar, profesor de terapie logopedică, profesor de sprijin, Învățător, urmărind realizarea acelorași obiective (prevenirea, limitarea, Înlăturarea eșecului școlar și integrarea elevilor cu C.E.S.); Colaborarea cu
IMPORTANȚA TERAPIEI LOGOPEDICE ÎN PREVENIREA EŞECULUI ŞCOLAR ŞI ÎN REALIZAREA INTEGRĂRII ELEVILOR CU NEVOI EDUCAȚIONALE SPECIALE. In: Integrarea şcolară a copiilor cu CES şi serviciile educaţionale de sprijin în şcoala incluzivă by Doina UNCESCU () [Corola-publishinghouse/Science/1136_a_2159]
-
înțeles, înlocuirea persoanei întâi cu persoana a treia 6. Obiectivarea avută în vedere de criticul modernist e de altă natură și se realizează, pe de o parte, prin teatralizarea narațiunii (id est prin "romanțare"), iar pe de alta, prin autoproiecția empatică într-un personaj delegat să joace pe scena romanului rolul autorului însuși. Ca în psihodramă. Oricum, cultivarea memorialisticii propriu- zise (model subiectiv-liric preferat de prozatorii moldoveni și în care Lovinescu însuși admite a-și fi împlinit "latura sa esențială și
Scriitorul si umbra sa. Volumul 1 by Antonio Patraş [Corola-publishinghouse/Science/1053_a_2561]
-
trăiește acum "ca într-un vis urât", cutremurat de groază, până la pierderea cunoștinței. E vorba despre procesul de disoluție a personalității, semnalând tentativa de asumare a unei identități noi (înmormântarea e un ritual de "trecere" prin excelență) printr-o proiecție empatică ce reflectă ca-ntr-o oglindă, acum la nivelul personajului, "dedublarea" onirică din incipitul romanului (dialogul imaginar autor-personaj). Prima "viziune" e prilejuită de contemplarea unui cadavru, a cărui descompunere iminentă angrenează, în imaginația lui Bizu, spectacolul dezagregării universale: "Privind cu
Scriitorul si umbra sa. Volumul 1 by Antonio Patraş [Corola-publishinghouse/Science/1053_a_2561]
-
nefirești în sălile de clasă. “În aceste condiții, e greu să nu fie furioși, apatici și să nu lucreze din inerție. De multe ori, în loc să colaboreze cu elevii, ei se confruntă cu aceștia. E nevoie de eforturi substanțiale ca să rămână empatici și răbdători”, ne spune prevenitor psihologul. Dar cine să-l audă, pe dom’ psiholog? Și dacă l-ar auzi, cam tot aceeași ar fi rezultatul . Altul este mersul lucrurilor acum. Răsturnarea cu sus-ul în jos a valorilor a devenit
Parasca by Mititelu Ioan () [Corola-publishinghouse/Imaginative/91853_a_92383]
-
principală sănătatea, Maloney-Krichmar și Preece (2002) au utilizat sistemul IPA (Interaction Process Analysis) elaborat de Bales (1951) pentru a analiza un eșantion de 500 de mesaje postate pe un forum din categoria menționată mai sus. Analiza a relevat aspectul predominant empatic al mesajelor și a furnizat informații prețioase cu privire la structura literală a comunicării. Alte tipuri de analiză care pot conduce la o mai bună cunoaștere a comunităților virtuale sunt analiza discursivă și cea narativă, care abordează ca unitate de analiză conversațiile
Psihosociologia comunităților virtuale religioase by Zenobia Niculiţă () [Corola-publishinghouse/Science/1024_a_2532]
-
cincilea volum din Unde scurte, diferă, din punct de vedere structural, de primele patru. El este construit dintr-o succesiune de scriituri suprapuse acelorași evenimente. Paginile de jurnal dublează cronicile, le însoțesc, le conferă veridicitate și le accentuează dimensiunea confesiunii empatice. Jurnalul direct redă însă numai anul 1989, anul revoluției împotriva dictaturii ceaușiste. Jurnalul se ascunde, ca o apoziție printre rândurile Pragului, ca să informeze, să suplinească urgența informației. Textele surprind năruirea regimului și reacția Monicăi Lovinescu în fața a ceea ce și-a
Monica Lovinescu, O Voce A Exilului Românesc by MIHAELA NICOLETA BURLACU [Corola-publishinghouse/Science/1012_a_2520]
-
și că va găsi o modalitate de a se autoadministra. Tema oficialităților restrictive este reluată în partea a treisprezecea când protagonista este supusă unui experiment ce amintește de durerile bătăilor violente din timpul anchetelor povestite de Adriana Georgescu și trăite empatic de Monica Lovinescu. După cum afirmă Wayne C. Booth, " Deși un autor poate până la un punct să-și aleagă deghizările, el nu poate niciodată alege să dispară"411. Cu atât mai puțin cu cât judecata autoarei este întotdeauna prezentă și evidentă
Monica Lovinescu, O Voce A Exilului Românesc by MIHAELA NICOLETA BURLACU [Corola-publishinghouse/Science/1012_a_2520]
-
dorința străinilor de a fi îngropați în pământul gazdelor. Aici, ca pretutindeni în roman, autoarea testează rațiunea principiilor după care se conduce lumea reală până într-acolo încât depășește limitele verosimilului. Cu toate acestea, cititorul vizualizează lumile create și devine empatic cu starea personajelor, grație stăpânirii de sine a stilului. Transferarea rolului de narator de la o instanță la alta și de la o poveste la alta se transformă într-un joc subtil menit a marca trecerea într-o lume nouă. Romanul este
Monica Lovinescu, O Voce A Exilului Românesc by MIHAELA NICOLETA BURLACU [Corola-publishinghouse/Science/1012_a_2520]
-
un educator, "un părinte de școală" și un prieten al discipolilor săi. Majoritatea cadrelor didactice intervievate (80% dintre subiecți consideră că În profesia didactică esențiale sunt următoarele dimensiuni: bună pregătire psiho-pedagogică și de specialitate, competențe de comunicare și socioemoționale (capacitate empatică, reflectarea emoțiilor, abilități de organizare și conducere a grupului de cercetare și inovare a practicii școlare și extrașcolare, dublate de perseverență, corectitudine, Încredere În sine și În ceilalți, Înaltă moralitate și mai ales, dragoste pentru copii; 20% dintre subiecți plasează
CUNOAŞTEREA GRUPULUI ŞCOLAR by NUTA ELENA () [Corola-publishinghouse/Science/1818_a_3162]
-
în lume, juxtapune într-o rețea de un irealism mitic transcendențe și eternități iluzorii; acolo unde ochiul lui Sadoveanu, bunăoară, se lovea de monotonie și plictis, Cezar Ivănescu, oscilând între prezentificare și trecut, propune secvențe gânditoare, imprimând actului mnemonic rezonanțe empatice. Departe de a fi un paradis pierdut, tărâmul plăsmuit numit Baaad e, se-nțelege, sursă de melancolie; lipsit de aura unui joc secund mai pur, Baaad-ul său, asimetric, încremenit într-un timp închis, întreține (în subtext) o mitologie crepusculară. Subcurenți
[Corola-publishinghouse/Science/1545_a_2843]
-
urmări realizarea unei stricte ierarhii valorice: solidaritatea de grup manifestată prin sprijin reciproc, colaborare sinceră, eforturi conjugate pentru atingerea unor obiective generale comune, afecțiune colegială (care pentru cei mai mulți se perpetuează toată viața), cultul muncii, dragoste și devotament față de profesie, capacitate empatică, demnitate și orgoliu profesional, relații interpersonale bazate pe armonie și respect reciproc etc.; preocuparea permanentă a elevilor și cadrelor didactice pentru valorificarea tradițiilor, pentru creșterea prestigiului instituției în care își desfășoară activitatea; intoleranță față de indisciplină, mediocritate, suficiență, rutină, intrigi, procese
Lumina Educaţiei by Vasile Fetescu () [Corola-publishinghouse/Science/1635_a_3037]
-
la o „stare” pe care chiar adolescentul și cu atât mai mult anturajul său o percep ca fiind foarte diferită de trăsăturile de personalitate obișnuite: „nu-l mai recunoști” spun părinții săi; „nu mai este același...”. Chestionat într-un context empatic, adolescentul recunoaște și el această schimbare: el are impresia că nu mai este același, nu era așa înainte... SYLVIE - EPISOD DEPRESIV MAJOR Sylvie a înghițit o cantitate destul de importantă de anxiolitice, golind un tub de comprimate, după o dispută cu
Depresie și tentative de suicid la adolescență by Daniel Marcelli, Elise Berthaut () [Corola-publishinghouse/Science/1929_a_3254]
-
Vincent); - chiar dacă acesta spune că se plictisește, că are capul gol, că s-a săturat, el afirmă rar că este trist și cu atât mai puțin deprimat, cel puțin în mod spontan; - în mod cu totul excepțional, cere spontan înțelegere empatică și consolare de la adult. Adolescentul are mai degrabă tendința de a refuza ajutorul, de a declara că n-are nevoie de nimic, de a fi ostil sau indiferent; - existența unor momente tranzitorii din timpul zilei în care este menținută activitatea
Depresie și tentative de suicid la adolescență by Daniel Marcelli, Elise Berthaut () [Corola-publishinghouse/Science/1929_a_3254]
-
copil, în anii ’70 unii autori au descris echivalentul acestor manifestări la adolescent. Era vorba fie de stabilirea unor legături între diferite comportamente și depresie având în vedere eventuala acțiune a unor medicamente psihotrope antidepresive, fie de o anumită înțelegere empatică a adolescentului în cadrul abordării psihoterapeutice. Aproape toate conduitele simptomatice observabile în adolescență au putut fi puse, după unii sau alți autori, în legătură cu „depresia”. În unele cazuri, manifestările simptomatice evocate se înscriau într-o semiologie evident depresivă. Era suficient atunci ca
Depresie și tentative de suicid la adolescență by Daniel Marcelli, Elise Berthaut () [Corola-publishinghouse/Science/1929_a_3254]
-
necesar de separare, dirijând adolescentul fie spre trecerea la act, fie spre un comportament regresiv, sau chiar spre situația riscantă de „identificare isterică” cu părintele deprimat (vezi cazul Clémentine). Contrar situației descrise mai sus, un cadru familial, călduros, comprehensiv și empatic poate permite adolescentului o mai bună conștientizare a problematicii sale anxio-depresive și poate juca un rol protector față de o decepție sentimentală, un eșec școlar sau o relație conflictuală cu un alt adolescent sau cu un grup de adolescenți asemănători. CLÉMENTINEREACȚIA
Depresie și tentative de suicid la adolescență by Daniel Marcelli, Elise Berthaut () [Corola-publishinghouse/Science/1929_a_3254]