1,638 matches
-
în procesele ireversibile din interiorul său. Teorema Prigogine Glandsdorf afirmă că într-o stare staționară, aproape de echilibru, producția de entropie este minimă. Această teoremă este forma generală a criteriului evoluției și arată că forțele termodinamice se modifică astfel încât producția de entropie a sistemului să fie cât mai mică. Datorită gradului înalt de generalizare, aceată lege a fost denumită “criteriul universal al evoluției”, în sensul că sistemul se adaptează și regăsește în maniera necesară, starea staționară, pornind de la orice stare vecină. Starea
BIOFIZICA by Servilia Oancea () [Corola-publishinghouse/Science/533_a_1006]
-
de generalizare, aceată lege a fost denumită “criteriul universal al evoluției”, în sensul că sistemul se adaptează și regăsește în maniera necesară, starea staționară, pornind de la orice stare vecină. Starea staționară este o stare stabilă. Dacă se reprezintă producția de entropie în funcție de un parametru intensiv ai, ce determină starea staționară, vom obține curba dată în Fig.IV.8. Orice fluctuație dai a unuia dintre parametri de la valoarea corespunzătoare stării staționare ai,0 îndepărtează sistemul de la starea staționară, deci în starea perturbată
BIOFIZICA by Servilia Oancea () [Corola-publishinghouse/Science/533_a_1006]
-
determină starea staționară, vom obține curba dată în Fig.IV.8. Orice fluctuație dai a unuia dintre parametri de la valoarea corespunzătoare stării staționare ai,0 îndepărtează sistemul de la starea staționară, deci în starea perturbată vecină, sistemul va produce mai multă entropie. Teorema minimului producției de entropie constituie criteriul de stabilitate a stării staționare în domeniul liniar arătând faptul că evoluția unui sistem datorită fluctuațiilor, pornind de la starea staționară, este imposibilă. Din punct de vedere al producției de entropie, în starea staționară
BIOFIZICA by Servilia Oancea () [Corola-publishinghouse/Science/533_a_1006]
-
curba dată în Fig.IV.8. Orice fluctuație dai a unuia dintre parametri de la valoarea corespunzătoare stării staționare ai,0 îndepărtează sistemul de la starea staționară, deci în starea perturbată vecină, sistemul va produce mai multă entropie. Teorema minimului producției de entropie constituie criteriul de stabilitate a stării staționare în domeniul liniar arătând faptul că evoluția unui sistem datorită fluctuațiilor, pornind de la starea staționară, este imposibilă. Din punct de vedere al producției de entropie, în starea staționară, sistemul se găsește într-o
BIOFIZICA by Servilia Oancea () [Corola-publishinghouse/Science/533_a_1006]
-
produce mai multă entropie. Teorema minimului producției de entropie constituie criteriul de stabilitate a stării staționare în domeniul liniar arătând faptul că evoluția unui sistem datorită fluctuațiilor, pornind de la starea staționară, este imposibilă. Din punct de vedere al producției de entropie, în starea staționară, sistemul se găsește într-o ”groapă de potențial” din care nu poate ieși. Atâta timp cât starea staționară este stabilă, sistemul nu poate evolua, datorită fluctuațiilor, către structuri ordonate temporal sau spațial. Să exemplificăm o astfel de stare staționară
BIOFIZICA by Servilia Oancea () [Corola-publishinghouse/Science/533_a_1006]
-
echilibru termodinamic, la o temperatură suficient de joasă (de exemplu cristalizarea unui lichid). în cazul fenomenelor biologice însă nu avem de a face cu astfel de ordine statică, ci aici predomină ordinea dinamică. Ea nu este o consecință a scăderii entropiei pe baza scăderii temperaturii, ci se realizează prin emisie de entropie de către sistem spre mediul exterior. Studiul ordinii dinamice este la început, folosindu-se în prezent modelele fizice și chimice. Ordinea dinamică se manifestă în cazul laserului. Atomii laserului sunt
BIOFIZICA by Servilia Oancea () [Corola-publishinghouse/Science/533_a_1006]
-
unui lichid). în cazul fenomenelor biologice însă nu avem de a face cu astfel de ordine statică, ci aici predomină ordinea dinamică. Ea nu este o consecință a scăderii entropiei pe baza scăderii temperaturii, ci se realizează prin emisie de entropie de către sistem spre mediul exterior. Studiul ordinii dinamice este la început, folosindu-se în prezent modelele fizice și chimice. Ordinea dinamică se manifestă în cazul laserului. Atomii laserului sunt excitați din exterior prin pompaj optic. Fiecare atom al laserului emite
BIOFIZICA by Servilia Oancea () [Corola-publishinghouse/Science/533_a_1006]
-
electric sau chimic. Acest principiu arată sensul de desfășurare al fenomenelor. Definiție. Căldura trece de la o sursă cu temperatură mai ridicată la una cu temperatură mai scăzută și nu invers. Principiul al doilea al termodinamicii este definit de două funcții: entropia (S) și energia liberă Gibbs (G). Entropia este o funcție termodinamică și de stare, fiind definită ca o măsură a probabilității P. S = k · ln P P este numărul de aranjări posibile ale moleculei pe care le poate accepta un
CHIMIE FIZICĂ ȘI COLOIDALĂ by Alina Trofin () [Corola-publishinghouse/Science/703_a_1091]
-
de desfășurare al fenomenelor. Definiție. Căldura trece de la o sursă cu temperatură mai ridicată la una cu temperatură mai scăzută și nu invers. Principiul al doilea al termodinamicii este definit de două funcții: entropia (S) și energia liberă Gibbs (G). Entropia este o funcție termodinamică și de stare, fiind definită ca o măsură a probabilității P. S = k · ln P P este numărul de aranjări posibile ale moleculei pe care le poate accepta un sistem când se află într-o anumită
CHIMIE FIZICĂ ȘI COLOIDALĂ by Alina Trofin () [Corola-publishinghouse/Science/703_a_1091]
-
fiind definită ca o măsură a probabilității P. S = k · ln P P este numărul de aranjări posibile ale moleculei pe care le poate accepta un sistem când se află într-o anumită stare. 37 k este constanta lui Boltzman: Entropia este o măsură a dezordinii unui sistem. Orice sistem va tinde spre o stare de probabilitate maximă. În mod spontan, entropia nu crește. Entropia se poate defini și prin ecuația diferențială: În sistemele care evoluează exoterm (dS < 0), entropia este
CHIMIE FIZICĂ ȘI COLOIDALĂ by Alina Trofin () [Corola-publishinghouse/Science/703_a_1091]
-
care le poate accepta un sistem când se află într-o anumită stare. 37 k este constanta lui Boltzman: Entropia este o măsură a dezordinii unui sistem. Orice sistem va tinde spre o stare de probabilitate maximă. În mod spontan, entropia nu crește. Entropia se poate defini și prin ecuația diferențială: În sistemele care evoluează exoterm (dS < 0), entropia este negativă. Într-un sistem la echilibru, ea este maximă. Procesele naturale din sistemele izolate se petrec cu variații pozitive ale entropiei
CHIMIE FIZICĂ ȘI COLOIDALĂ by Alina Trofin () [Corola-publishinghouse/Science/703_a_1091]
-
accepta un sistem când se află într-o anumită stare. 37 k este constanta lui Boltzman: Entropia este o măsură a dezordinii unui sistem. Orice sistem va tinde spre o stare de probabilitate maximă. În mod spontan, entropia nu crește. Entropia se poate defini și prin ecuația diferențială: În sistemele care evoluează exoterm (dS < 0), entropia este negativă. Într-un sistem la echilibru, ea este maximă. Procesele naturale din sistemele izolate se petrec cu variații pozitive ale entropiei. În cazul sistemelor
CHIMIE FIZICĂ ȘI COLOIDALĂ by Alina Trofin () [Corola-publishinghouse/Science/703_a_1091]
-
Boltzman: Entropia este o măsură a dezordinii unui sistem. Orice sistem va tinde spre o stare de probabilitate maximă. În mod spontan, entropia nu crește. Entropia se poate defini și prin ecuația diferențială: În sistemele care evoluează exoterm (dS < 0), entropia este negativă. Într-un sistem la echilibru, ea este maximă. Procesele naturale din sistemele izolate se petrec cu variații pozitive ale entropiei. În cazul sistemelor neizolate, dacă au loc procese exoterme, se pot înregistra scăderi ale entropiei. Entropia stărilor de
CHIMIE FIZICĂ ȘI COLOIDALĂ by Alina Trofin () [Corola-publishinghouse/Science/703_a_1091]
-
entropia nu crește. Entropia se poate defini și prin ecuația diferențială: În sistemele care evoluează exoterm (dS < 0), entropia este negativă. Într-un sistem la echilibru, ea este maximă. Procesele naturale din sistemele izolate se petrec cu variații pozitive ale entropiei. În cazul sistemelor neizolate, dacă au loc procese exoterme, se pot înregistra scăderi ale entropiei. Entropia stărilor de agregare crește în ordinea: solid < lichid < gaz. Prin combinarea atomilor, entropia lor scade. Combinațiile chimice sau cristalele au entropii mai mici decât
CHIMIE FIZICĂ ȘI COLOIDALĂ by Alina Trofin () [Corola-publishinghouse/Science/703_a_1091]
-
exoterm (dS < 0), entropia este negativă. Într-un sistem la echilibru, ea este maximă. Procesele naturale din sistemele izolate se petrec cu variații pozitive ale entropiei. În cazul sistemelor neizolate, dacă au loc procese exoterme, se pot înregistra scăderi ale entropiei. Entropia stărilor de agregare crește în ordinea: solid < lichid < gaz. Prin combinarea atomilor, entropia lor scade. Combinațiile chimice sau cristalele au entropii mai mici decât atomii sau ionii din care sunt compuse. Energia liberă (entalpia liberă) Gibbs. Pentru a putea
CHIMIE FIZICĂ ȘI COLOIDALĂ by Alina Trofin () [Corola-publishinghouse/Science/703_a_1091]
-
dS < 0), entropia este negativă. Într-un sistem la echilibru, ea este maximă. Procesele naturale din sistemele izolate se petrec cu variații pozitive ale entropiei. În cazul sistemelor neizolate, dacă au loc procese exoterme, se pot înregistra scăderi ale entropiei. Entropia stărilor de agregare crește în ordinea: solid < lichid < gaz. Prin combinarea atomilor, entropia lor scade. Combinațiile chimice sau cristalele au entropii mai mici decât atomii sau ionii din care sunt compuse. Energia liberă (entalpia liberă) Gibbs. Pentru a putea prevedea
CHIMIE FIZICĂ ȘI COLOIDALĂ by Alina Trofin () [Corola-publishinghouse/Science/703_a_1091]
-
Procesele naturale din sistemele izolate se petrec cu variații pozitive ale entropiei. În cazul sistemelor neizolate, dacă au loc procese exoterme, se pot înregistra scăderi ale entropiei. Entropia stărilor de agregare crește în ordinea: solid < lichid < gaz. Prin combinarea atomilor, entropia lor scade. Combinațiile chimice sau cristalele au entropii mai mici decât atomii sau ionii din care sunt compuse. Energia liberă (entalpia liberă) Gibbs. Pentru a putea prevedea sensul în care se desfășoară un proces într-un sistem neizolat, s-a
CHIMIE FIZICĂ ȘI COLOIDALĂ by Alina Trofin () [Corola-publishinghouse/Science/703_a_1091]
-
variații pozitive ale entropiei. În cazul sistemelor neizolate, dacă au loc procese exoterme, se pot înregistra scăderi ale entropiei. Entropia stărilor de agregare crește în ordinea: solid < lichid < gaz. Prin combinarea atomilor, entropia lor scade. Combinațiile chimice sau cristalele au entropii mai mici decât atomii sau ionii din care sunt compuse. Energia liberă (entalpia liberă) Gibbs. Pentru a putea prevedea sensul în care se desfășoară un proces într-un sistem neizolat, s-a introdus funcția termodinamică numită energie liberă sau entalpie
CHIMIE FIZICĂ ȘI COLOIDALĂ by Alina Trofin () [Corola-publishinghouse/Science/703_a_1091]
-
Toate sistemele tind spre o energie liberă minimă. Pentru aceasta, ele tind să-și micșoreze entalpia ∆H (dacă procesul are loc la presiune constantă), să-și scadă energia internă (dacă procesul are loc la volum constant) și să-și mărească entropia ∆S. Contribuția celor doi termeni depinde de temperatură: 1) ∆S > 0, ∆H < 0 proces spontan la orice temperatură; 2) ∆S > 0, ∆H > 0 proces spontan la temperaturi ridicate; 3) ∆S < 0, ∆H < 0 proces spontan la temperaturi scăzute; 4) ∆S
CHIMIE FIZICĂ ȘI COLOIDALĂ by Alina Trofin () [Corola-publishinghouse/Science/703_a_1091]
-
măsoară prin diferența dintre presiunea hidrostatică a soluției ps și cea a solventului pur p0. π = ps - p0 π - presiunea coloanei hidrostatice la echilibru π = ρ·g·h Osmoza ilustrează tendința naturală, generală a tuturor sistemelor de a-și mări entropia, starea de dezordine și probabilitatea maximă. 4.6.1. Tipuri de membrane O membrană semipermeabilă este acea membrană care permite trecerea selectivă a particulelor. Membranele sunt sisteme geliforme a 66 căror grosime depășește dimensiunile moleculare și care posedă o anumită
CHIMIE FIZICĂ ȘI COLOIDALĂ by Alina Trofin () [Corola-publishinghouse/Science/703_a_1091]
-
reprezintă numai o singură clasă de compuși, fiind numiți și coloizi monofazici. Soluțiile de compuși macromoleculari sunt formate din molecule (particule moleculare), deși foarte mari în raport cu moleculele obișnuite. Ele prezintă o stabilitate, chiar și termodinamică, mult mai mare datorită creșterii entropiei de formare a macromoleculelor din micromoleculele respective. Prin urmare, soluțiile de compuși macromoleculari se pot obține în concentrații foarte mari și se formează în mod spontan printr-un proces de dispersie analog dizolvării. Deși pot fi separate prin dializă ca
CHIMIE FIZICĂ ȘI COLOIDALĂ by Alina Trofin () [Corola-publishinghouse/Science/703_a_1091]
-
nu poate avea succes. Foarte repede pe scara istoriei orice asemenea sistem colapsează inevitabil, așa cum ne-a învățat Malthus în urmă cu mai bine de două secole. Deplasarea în raport cu optimul în dauna normativității are drept consecință majoră creșterea corespunzătoare a entropiei sociale. Fiecare individ își intensifică eforturile, consumă o mai mare cantitate de energie, dar în lipsa unui efort concertat rezultatele sunt firave și nesustenabile. Toate aceste forme de coeziune ne duc cu gândul către Moș Ion Roată, Union Jack, URSS sau
Inerţie socială în spaţiul românesc. Deschideri pentru o analiză funcţională a comunităţilor / Social inertia in Romania. Contributions for a functional analysis of the communities by Tudor Pitulac () [Corola-publishinghouse/Science/511_a_1258]
-
măsură să contribuie consistent la îndepărtarea de optim a raportului libertate/normativitate, în dauna normativității. De altfel, cu cât o instanță de control social este mai puțin capabilă să își exercite funcția, cu atât mai mult crește aria libertății fiecăruia, entropia socială sporită diminuând corespunzător capacitatea de a rezolva probleme comune. Mecanismul acestui proces ține de faptul că, deși intrăm imediat după naștere în procesul socializării, tendința naturală pe toată durata vieții este să ne recăpătăm libertatea din starea de natură
Inerţie socială în spaţiul românesc. Deschideri pentru o analiză funcţională a comunităţilor / Social inertia in Romania. Contributions for a functional analysis of the communities by Tudor Pitulac () [Corola-publishinghouse/Science/511_a_1258]
-
caracteristicilor zonei de defect. Prima secvență se adresează caracteristicilor geometrice (suprafață, coordonate centru, proiecție x, proiecție y, orientare) și extrage informațiile din matricea de imagine binară BF(p,q). A doua secvență se adresează caracteristicilor de textură (contrast, valoare medie, entropie, omogenitate) și utilizează aplicarea metodei diferențelor de nivele de gri (GLDM) asupra matricei fk(i,j). Ieșirile secvențelor de extragere a caracteristicilor servesc drept intrare pentru blocul de clasificare neuronală a defectelor. Rutina adaptivă de control permite stabilirea claselor de
Sisteme video by Codrin Donciu () [Corola-publishinghouse/Science/84096_a_85421]
-
ca și în proximitatea - neparticipantă la explorarea, prin rădăcini, a solului - trunchiului [46]. În atari circumstanțe, întotdeauna organismul fotoautotrof prezent într’un biotop oarecare induce reducerea acestuia. Putem lua în discuție, uzând de paralelismul - chiar dacă nu și liniar - dintre nivelul entropiei și caracterul redox, și un efect negentropic indus de plantă, care folosește în acest scop energia liberă a sursei exterioare, asupra mediului. 2.2.2.3.2.4. Mecanismul redox de acțiune a agenților chimici de biocontrol Atât efectele redox
Coroziunea biologică : o abordare ecologică by Cristinel Zănoagă, Ştefan Ivăşcan () [Corola-publishinghouse/Science/745_a_1374]