2,103 matches
-
internet, de obicei de tip broadband, ceea ce este încă destul de inaccesibil pentru o mare parte din populația lumii, atât din punctul de vedere al lipsei infrastructurii necesare, cât și din cauza costurilor ridicate relativ la veniturile multor persoane etc. Analizând sumar trăsăturile enunțate anterior, putem înțelege cu ușurință popularitatea de care se bucură, iar o persoană care încearcă să cunoascăacest mediu va deveni foarte repede adeptul său, fiind cucerită în primul rând de simplitatea sa, de modul plăcut și extrem de facil de prezentare
Educația adulților. Baze teoretice și repere practice by Simona Sava, Ramona Paloș () [Corola-publishinghouse/Science/1947_a_3272]
-
înțelegerea. Scopul consilierii este acela de a ajuta clientul să se înțeleagă mai bine, să se autoanalizeze, să devină responsabil de propria formare și dezvoltare, precum și asistarea acestuia în procesul de luare a deciziilor cu privire la diferitele aspecte ale vieții sale,enunțate mai sus. Guidance este concepută în special ca un proces de ajutorare în ariile personală, vocațională, familială și a timpului liber ale vieții adultului. Acest proces este văzut pe scară largă, ca fiind un serviciu personal. De aceea, el se
Educația adulților. Baze teoretice și repere practice by Simona Sava, Ramona Paloș () [Corola-publishinghouse/Science/1947_a_3272]
-
li se vor citi decât apelurile episcopului cu privire la „ascultarea către superiori”. Fără Îndoială Însă că și țăranii năsăudeni aflaseră de adunarea de la Blaj, unii poate chiar participaseră la ea, dar este greu de estimat care era reacția lor față de programul enunțat. Nu putem decât să remarcăm abilitatea cu care liderii politici care formulaseră acest program amestecau, În mod deliberat, revendicările politice cu cele sociale. Desființarea iobăgiei era, În mod evident, o cerere inteligibilă pentru țărani, dar lucrurile erau astfel prezentate ca și când
Transilvania mea. Istorii, mentalități, identități by Sorin Mitu () [Corola-publishinghouse/Science/2263_a_3588]
-
Ridicarea mai sus a bazinului permite o îndreptare mai rapidă a trunchiului pe distanța de alergare până la primul gard, îndreptare ce trebuie să fie progresivă pe parcursul celor 7, 8 sau 9 pași pe care-i fac „hurdlerii”. Excepție de la cele enunțate anterior face startul și lansarea de la strat în proba de 400m garduri, unde datorită distanței lungi până la primul gard, alergătorul are suficient timp și spațiu pentru a ajunge cu C.G.G. într-o poziție înaltă, optimă trecerii gardurilor (de remarcat că
ATLETISM ?NDRUMAR PRACTICO-METODIC by Alexe Dan Iulian () [Corola-publishinghouse/Science/83087_a_84412]
-
se aplică în limba actuală și, în cazul unui răspuns afirmativ, în ce măsură. Plecând de la constatarea generală că această regulă nu se respectă întotdeauna, că vorbitorii oscilează în alegerea uneia sau a alteia dintre prepozițiile menționate, intenționăm, detașându-ne de regula enunțată, să distingem pe baza corpusului nostru contexte în care dintre și între se exclud (excludere ce ar trebui să aibă explicații gramaticale), contexte în care se preferă una dintre ele și contexte de variație liberă. 2. ASPECTE TEORETICE Înainte de expunerea
[Corola-publishinghouse/Science/85021_a_85807]
-
cu ochii închiși. Zgomot de mașină care refuză să pornească. Femeia ridică din afara cadrului o pereche de ochelari negri, mari, și, cu o mână înmănușată în voal alb, și- i așază pe ochi și respiră adânc. Toate cele trei legi enunțate sunt încălcate în premieră în această secvență : peisajul este entropic, cvasistatic, dezordine, degenerare, mers în gol, nici un țel, nu se aud decât tăcerea și sunete dizarmonice, o femeie venită parcă din filmele încă nefăcute de Antonioni, care nu arată deloc
Filmul surd în România mută: politică și propagandă în filmul românesc de ficţiune (1912-1989) by Cristian Tudor Popescu () [Corola-publishinghouse/Science/599_a_1324]
-
parțiale. Amedeo Avogadro (1776-1856) John Dalton (1766-1844) 15 Presiunea parțială a fiecărei componente dintr un amestec de gaze este proporțională cu fracțiunea de volum ocupată de acea componentă. 1.1.1.1.6. Ecuația de stare a gazelor ideale Legile enunțate anterior pot conduce la o relație generală între volumul, presiunea și temperatura unui gaz, numită ecuația lui Clapeyron. p·V = R·T Această ecuație permite calcularea uneia dintre mărimile de stare (p, V sau T) atunci când sunt cunoscute celelalte două
CHIMIE FIZICĂ ȘI COLOIDALĂ by Alina Trofin () [Corola-publishinghouse/Science/703_a_1091]
-
3. Obiectivele și ipotezele cercetării Acestea pot fi prezentate într-o secțiune distinctă a raportului de cercetare sau pot fi inserate ca subcapitol în secțiunea destinată descrierii metodologiei de cercetare pentru care s-a optat (designul cercetării). Obiectivele și ipotezele enunțate trebuie s. conducă spre modul de rezolvare sau investigare a problemei circumscrise în secțiunile anterioare. Obiectivele cercetării trebuie să acopere strict acțiunile întreprinse de cercetător pentru studierea problemei, fără a include generalități fără semnificație în contextul studiului. Ipotezele cercetării pot
GHID PENTRU CERCETAREA EDUCATIEI. In: GHID PENTRU CERCETAREA EDUCAŢIEI by NICOLETA LAURA POPA, LIVIU ANTONESEI, ADRIAN VICENTIU LABAR () [Corola-publishinghouse/Science/797_a_1744]
-
tipologice, anume, "akritul" (însărcinat cu paza frontierelor Imperiului), "apelatul" (provenit, de obicei, din soldatul musulman, luat prizonier și apoi încreștinat), precum și omologii lor islamici - "ghâzî" și "sa'âlîk"25. Fiecare dintre aceste forme de manifestare se revendică însă de la modelul enunțat. Investigate cu valoare categorială, elastice prin capacitatea de generalizare și concrete, în același timp, prin puterea de a reprezenta un vector istoric modelele umane înlesnesc studierea comparată a tipologiilor sub raportul paralelismelor, al analogiilor sau a\ similitudinilor 26. Acestea din
[Corola-publishinghouse/Science/85095_a_85882]
-
lucru, deoarece abuzuri în acest sens, sau lipsa plăcerii, pot deveni, din metodă de relaxare și întărire a organismului, factori suplimentari de stress. Au apărut studii ce susțin practicarea sexului la locul de muncă, numai că acest lucru contravine principiului enunțat mai sus, cel al asigurării plăcerii și bunei dispoziții generale, dar și al principiului etic al neamestecului treburilor profesionale cu cele sentimentale sau legate de sex. Și, nu în ultimul rând, datorită curbei exponențiale pe care starea de stress o
ABORDAREA GESTIUNII STRESS-ULUI ÎN MEDIUL MICROECONOMIC by Alexandru TRIFU, Carmen Raluca IONESCU () [Corola-publishinghouse/Science/83167_a_84492]
-
acest tip de comunicare ne referim)? Pentru a-și satisface, cu ajutorul acestuia, o nevoie pe care emițătorul o are imediat anterior inițierii actului de comunicare. Dacă această nevoie ar fi integral și transparent redată Într-o secvență lingvistică În fraza enunțată, atunci interpretul ar avea o misiune foarte simplă deoarece Întreaga semnificație ar fi vehiculată printr-un cod (lingvistic), dimensiunea contextului (din perspectiva interpretului) reducându-se foarte mult. Comunicarea reală ne arată, Însă, altceva. Fraza emisă este, de cele mai multe ori, purtătoarea
Context şi semnificaţie. Abordare semio-pragmatică by Mircea D. Horubeţ () [Corola-publishinghouse/Science/675_a_1253]
-
să fi fost folosit ca deictic (vorbitorul nu a indicat, prin limbaj non verbal, nici un referent din mediul fizic Înconjurător comun celor doi actanți). Nici contextul lingvistic, Însă, nu-l ajută foarte mult. La ce entitate lingvistică anterioară, din afara propoziției enunțate, trimite locutorul? Replica lui Moromete a fost precedată de următoarele enunțuri: Bălosu: Victore, hai mă și ia o Țuică cu Moromete! Victor: Bună dimineața, nea Ilie. Bălosu: Ia o Țuică, Victore. Victor: Ți-am spus, tată, că nu obișnuiesc Țuică
Context şi semnificaţie. Abordare semio-pragmatică by Mircea D. Horubeţ () [Corola-publishinghouse/Science/675_a_1253]
-
necesită accesarea/derivarea unor ipoteze/premize care nu sunt Înscrise direct În enunț, ci sunt Înmagazinate În contextul psihologic al interpretului, În cunoștințele sale enciclopedice. Subiectului colectiv noi, utilizat de către ministrul de finanțe, subiect care se face responsabil de fapta enunțată cea mai gravă, aceea de a minți, i se atribuie referenți diferiți, În funcție de interpret. Pentru interpreții aflați În tabăra opusă guvernului, noi are un sens restrâns În care aceștia includ doar locutorul, membrii guvernului din care acesta face parte, toți
Context şi semnificaţie. Abordare semio-pragmatică by Mircea D. Horubeţ () [Corola-publishinghouse/Science/675_a_1253]
-
a acceptat să fie mințit și furat fără să reacționeze pe măsură (verbul a minți, implică doi participanți: unul care minte și altul care este mințit). Observăm că, prin acest aparent generos noi, locutorul Încearcă să disipeze răspunderea pentru fapta enunțată, să reducă gravitatea semnificației presupoziției, pendulând Între o asumare vagă și o direcționare a răspunderii către tabăra politică adversă. Presupoziția de natură lingvistică / semantică este foarte puternică pentru că ea nu este lăsată, ca cea pragmatică, la latitudinea interpretului. Ea este
Context şi semnificaţie. Abordare semio-pragmatică by Mircea D. Horubeţ () [Corola-publishinghouse/Science/675_a_1253]
-
interpretat ca relevant În raport cu enunțul. În funcție de relația pe care o au cu enunțul, putem identifica aici două categorii de semne active și pasive Prin sub-clasa active Înțeleg acele semne produse de către locutor care au o influență directă asupra semnificației propoziției enunțate. Ele sunt produse simultan cu rostirea propoziției. În funcție de gradul lor de obligativitate (În raport cu actul de rostire) și de natura lor (modul de producere/percepție), acestea sunt de regulă clasificate În: vocale (paraverbale): ele Însoțesc În mod necesar orice act de
Context şi semnificaţie. Abordare semio-pragmatică by Mircea D. Horubeţ () [Corola-publishinghouse/Science/675_a_1253]
-
ca și poziția corpului, oricare ar fi ea. Componenta pasivă a CL se referă la acele semne care aparțin locutorului dar care nu sunt produse În relație cu actul rostirii și nu au o legătură directă și nemijlocită cu propoziția enunțată. Includem aici acele semne corporale ce caracterizează comportamentalul general al locutorului: modul cum se Îmbracă, cum mănâncă, cum merge, ce ticuri are etc. Aceste semne nu au legătură cu intenția de comunicare a locutorului; ele sunt surse de semnificație despre
Context şi semnificaţie. Abordare semio-pragmatică by Mircea D. Horubeţ () [Corola-publishinghouse/Science/675_a_1253]
-
-ul discursului și se Întinde pe distanța permisă de capacitățile perceptive umane. Numai În acest context capătă sens cuvinte ca: eu, tu, aici, acolo, acesta, acela etc . Aici se află o mare parte dintre referenții semnelor lingvistice ce compun propoziția enunțată; doar aceștia prezintă importanță În procesul de interpretare. Voi analiza, În subcapitolele următoare, cum poate influența contextul extern semnificația unui enunț. În acest scop, voi utiliza principalele teorii care au scos În evidență, cu precădere, caracteristica de extern a contextului
Context şi semnificaţie. Abordare semio-pragmatică by Mircea D. Horubeţ () [Corola-publishinghouse/Science/675_a_1253]
-
susține că printr-o propoziție se fac lucruri: „to say something is to do something (a spune ceva Înseamnă a face ceva)” <ref id=65”> Austin 1975, p. 12 referință </ref> . Pentru a face un lucru o propoziție (sentence) trebuie enunțată; propoziția enunțată nu mai este propoziție, ci un enunț (utterance). Enunțarea este o acțiune prin care se comit trei tipuri de acte: locuționar (actul de a enunța o propoziție cu un anumit sens și cu un anumit referent), ilocuționar (efectuarea
Context şi semnificaţie. Abordare semio-pragmatică by Mircea D. Horubeţ () [Corola-publishinghouse/Science/675_a_1253]
-
printr-o propoziție se fac lucruri: „to say something is to do something (a spune ceva Înseamnă a face ceva)” <ref id=65”> Austin 1975, p. 12 referință </ref> . Pentru a face un lucru o propoziție (sentence) trebuie enunțată; propoziția enunțată nu mai este propoziție, ci un enunț (utterance). Enunțarea este o acțiune prin care se comit trei tipuri de acte: locuționar (actul de a enunța o propoziție cu un anumit sens și cu un anumit referent), ilocuționar (efectuarea unei afirmații
Context şi semnificaţie. Abordare semio-pragmatică by Mircea D. Horubeţ () [Corola-publishinghouse/Science/675_a_1253]
-
Este evident că ce se urmărește prin această teorie este Încercarea de a găsi sursele semnificației globale, integrale a enunțului. Din structurarea acestuia În trei tipuri de acte, ar putea rezulta o semnificație care să conțină trei componente: semnificația propoziției enunțate, o componentă a semnificației dată de forța ilocuționară a enunțului și o alta dată de efectul perlocuționar. Ceea ce devine foarte important din perspectiva semnificației este că aceasta Își mută centrul de greutate În zona acțiunii. Ea se construiește În urma producerii
Context şi semnificaţie. Abordare semio-pragmatică by Mircea D. Horubeţ () [Corola-publishinghouse/Science/675_a_1253]
-
ref>. Așadar, Înaintea textului, a mesajului, care devine, prin enunțare, o entitate publică, obiectivă, oarecum egal-interpretabilă, mai există ceva, un complex de stări (motivaționale, afective, intenționale) și mecanisme psihice care l-au generat. Dacă receptorul dorește să afle semnificația propoziției enunțate, el poate face acest lucru independent de orice context; dacă Însă dorește să afle ceea ce a intenționat emițătorul să facă prin producerea ei, care a fost obiectivul concret pe care l-a urmărit, atunci el trebuie să utilizeze toate datele
Context şi semnificaţie. Abordare semio-pragmatică by Mircea D. Horubeţ () [Corola-publishinghouse/Science/675_a_1253]
-
ele necesitând o reflectare/procesare mai profundă. Grice a observat că ceea ce este spus implică altceva deseori cu valoare funcțională și nu pur semantică dincolo de semnificația literală. Acest altceva, care nu-și are izvorul În semnificația cuvintelor care alcătuiesc propoziția enunțată, a fost numit implicatură conversațională (pentru a o deosebi de implicatura convențională care este derivată direct din semnificația cuvintelor). Pentru a explica un astfel de demers interpretativ de identificare a implicaturilor conversaționale, filosoful englez, pentru prima dată În istoria cercetării
Context şi semnificaţie. Abordare semio-pragmatică by Mircea D. Horubeţ () [Corola-publishinghouse/Science/675_a_1253]
-
enunț, la momentul t0, sunt nenumărați. Prezența altor stimuli, În afara celor de mai sus, poate face ca enunțul Sunt dulci pepenii să nu fie cel mai pertinent pentru vânzătorul V, la t0. Trebuie menționat și faptul că, În structura propoziției enunțate, nu numai conceptele joacă un rol important În evaluarea pertinenței, ci și predicația fiecărei propoziții. Să ne imaginăm prezența conceptului foc În următorul enunț rostit undeva În preajma vânzătorului V (ceilalți stimuli lingvistici rămânând aceiași): Foc! Decodarea exclamației Foc! activează o
Context şi semnificaţie. Abordare semio-pragmatică by Mircea D. Horubeţ () [Corola-publishinghouse/Science/675_a_1253]
-
pentru el (i-a fost adresat), am fi tentați să spunem că 326 se adresează Krugului. Întrebarea este dacă Krugul va considera că acest enunț este suficient de pertinent pentru a-l interpreta. Ipoteza de bază rezultată din decodarea frazei enunțate este 326 dorește să știe dacă, virând dreapta 10 grade, se Îndepărtează de Siret. Memoria enciclopedică Îi permite accesarea cu ușurință a cel puțin următoarelor două ipoteze (aflate În relație cu ideea de zbor deasupra Siretului ce rezultă din enunț
Context şi semnificaţie. Abordare semio-pragmatică by Mircea D. Horubeţ () [Corola-publishinghouse/Science/675_a_1253]
-
interpretativ. Astfel, ceea ce teoria pertinenței numește reconstituirea/ construirea explicitării nu Înseamnă, neapărat, o etapă ulterioară receptării intenției comunicative a locutorului. Așa cum am văzut În subcapitolul anterior, În procedura de identificare a intenției communicative a locutorului se realizează și decodarea propoziției enunțate ceea ce are ca rezultat forma logică a acesteia, un fel de nucleu de sens În care conceptul joacă un rol capital. În teoria pertinenței, forma logică este considerată o formă non-propozițională, deoarece ea (poate) conține semne lingvistice cu o valoare
Context şi semnificaţie. Abordare semio-pragmatică by Mircea D. Horubeţ () [Corola-publishinghouse/Science/675_a_1253]