KorAP: Find »[drukola/base=epidemic & drukola/pos=adjective]« with Poliqarp

<1 ...29 30 31 ...34 >

841 matches

Corola-publishinghouse/Imaginative/295567_a_296896

bântuie în Principate. Într-adevăr, într-un așa de scurt interval, [locuitorii] au îndurat relele pricinuite de război, ciumă, lăcuste, foamete, cutremur, uragan, inundații 51 etc. etc.... Astăzi există aici convingerea, după o tristă experiență, că această boală este totodată epidemică și contagioasă; de aceea s-a stabilit o triplă linie de carantină, cu începere de la Focșani, măsură care ar duce, fără îndoială, la rezultate fericite, dacă ar fi scrupulos respectată"52. În decursul lunii iulie, molima pare a se mai

Biciul holerei pe pământ românesc by Gheorghe Brătescu și Paul Cernovodeanu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295567_a_296896]
din 1831 și 1848, a publicat, la Iași, în Calendar pe 1853, în preajma ivirii unui al treilea val, o evocare a înfiorătoarei boli, sub titlul Holera. Înainte de a prezenta amintirile unui martor ocular asupra primului și celui mai groaznic val epidemic, cel din 1831, Russo a evidențiat și un ecou al zisei calamități surprins în lumea satelor. Astfel, el a menționat Balada Vîlcului, unde se povestește lupta inegală între vajnicul țăran și holeră: "Sus pe malul Oltului/ La casele Vîlcului/, Vâlcu

Biciul holerei pe pământ românesc by Gheorghe Brătescu și Paul Cernovodeanu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295567_a_296896]
trimis de la Iași un apel protomedicului Constantin Estiotu, la 1/13 iunie, pentru ca toți medicii din Țara Românească să studieze simptomele holerei, căci numai cunoscând evoluția maladiei, ea ar putea fi combătută cu succes. În scrisoare se consemnau următoarele: "Boala epidemică, cunoscută sub numele de holera morbus, care pustiește orașul Iași și unele districte ale principatului Moldovei, este o apariție aproape nouă în Europa. Unii profesioniști, mari învățați, mai ales aceia care se consacră luptei împotriva plăgilor care bântuie omenirea, au

Biciul holerei pe pământ românesc by Gheorghe Brătescu și Paul Cernovodeanu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295567_a_296896]
Filantropia și Dudești se înregistraseră 18 noi îmbolnăviri, 14 decedați și alți 34 morți din cei 62 considerați vindecați 114. Din anexa raportului generalului Kiseleff către cancelarul Nesselrode, din 13/25 august, alcătuită de directorul cancelariei Karneev, rezulta următoarea situație epidemică în București: între 1/13 - 12/24 august se înregistraseră 439 de contaminați, 84 de noi îmbolnăviri, 72 de decedați, 440 de vindecați și 11 rămași în spital; totalizarea, între 22 iunie/4 iulie și 12/24 august, se ridica

Biciul holerei pe pământ românesc by Gheorghe Brătescu și Paul Cernovodeanu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295567_a_296896]
tipărită în limba română, tradusă din maghiară, o broșură specială cu instrucțiuni asemănătoare celei de mai sus, intitulată Îndreptarea deregătorilor de ținerea sănătății de grijă purtătoare și a fețelor pe lângă contumații apăra, ca în biruința muscanului prin țări de obște epidemice stăpânitoare boala holera să nu poate străbate, au de s-ar întîmpla să străbată, lărgirea ei a împiedica. Este interesantă incursiunea de ordin istoric care se face în partea introductivă a Îndreptarului, unde se combăteau părerile greșite ale unor medici

Biciul holerei pe pământ românesc by Gheorghe Brătescu și Paul Cernovodeanu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295567_a_296896]
să îngrijească, să ajute sau să se vindece unul pe altul, ba chiar nici bărbatul pe nevasta sa sau tatăl pe copilul său... Trebuie știut că holera, care este pe deoparte o maladie reumatismală [!], iar pe de alta o răceală epidemică [!], cu caracter modificat până la limita extremă și nu trebuie considerată mortală, fiindcă are leac până ce nu cuprinde prea tare omul și corpul nu este prea slăbit: nu trebuie considerată nici molipsitoare până ce nu ajunge în stadiul din urmă, fiindcă, în

Biciul holerei pe pământ românesc by Gheorghe Brătescu și Paul Cernovodeanu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295567_a_296896]
favorizează foarte mult răspândirea holerei. Motivul ei principal este răcirea și schimbarea bruscă a temperaturii. Pericolul dispare, dacă putem aduce corpul în transpirație și în încălzire înainte de apariția spasmelor. Dar, deși contagiu nu există la holeră, totuși ușor poate deveni epidemică, ca și scarlatina și celelalte; din aceasta rezultă că unde prinde rădăcini, mor mai mulți. Cauzele acestea sunt: neștiința medicilor, teama și neîngrijirea oamenilor. Precauția cea mai bună constă în viața regulată, evitarea răcirii, aer curat și schimbarea deasă a

Biciul holerei pe pământ românesc by Gheorghe Brătescu și Paul Cernovodeanu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295567_a_296896]
îndoliatul an 1831 s-a stins, în mare, în ianuarie 1832, totuși liniștea nu s-a abătut asupra acestei încercate provincii, deoarece boala a mai mocnit ascunsă în câteva focare, care s-au reactivat peste câțiva ani, odată cu reîntoarcerea valului epidemic din Europa, unde bântuise Occidentul, Peninsula Iberică și cea Italiană. 4. Zvâcnirea din 1836 La sfârșitul anului 1835 și în decursul celui următor, boala și-a făcut reapariția în forță în unele centre ale Transilvaniei. Deoarece, de data aceasta, ea

Biciul holerei pe pământ românesc by Gheorghe Brătescu și Paul Cernovodeanu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295567_a_296896]
acest medic pretindea că ceea ce se înțelege adesea prin "holera asiatică" în Europa nu era de fapt decât "holera sporadică", boală endemică în Europa 208. În 1847, doctorul Bendella publica la Iași, în "Albina romînească", un articol Despre lipiciunea holerii epidemice, prelucrat după acela al doctorului Macher Considerații în legătură cu originea holerei în India și căile pe care a pătruns și s-a răspândit în Europa. Autorul recomanda cârmuirii din Moldova să aibă grijă "întîi ca săracul să fie în stare a

Biciul holerei pe pământ românesc by Gheorghe Brătescu și Paul Cernovodeanu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295567_a_296896]
eu am zăcut multă vreme și satul au fost cam periorisit"308 (golit de locuitori). La 12/24 decembrie 1848, orășenii din Pitești pledau pentru nevinovăția pitarului Stoian Crăciun, polițaiul orașului, ce a fost ales de ei "în vremea trecutei epidemice boale a holerii, spre îngrijirea de îngroparea morților și curățirea satelor molipsite", nejucând nici un alt rol în timpul revoluției; la "tacrirul" ce i s-a luat, la 8/29 februarie 1849, însuși polițaiul declara că a fost orânduit, chiar înaintea izbucnirii

Biciul holerei pe pământ românesc by Gheorghe Brătescu și Paul Cernovodeanu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295567_a_296896]
continentul european, America de Nord și Centrală și Africa de Nord, făcând, potrivit statisticilor oficiale, 1 144 327 de victime 343. IV. Un accident epidemiologic în timpul Razboiului Crimeii 1. Flagelul reapare în Principate De-abia se stinseseră ecourile celui de-al doilea mare val epidemic de holeră din 1848-1849 și flagelul a reizbucnit în Europa, la sfârșitul anului 1851. De data aceasta, răul n-a mai provenit din India și Orientul Apropiat, prin Transcaucazia și Rusia, ci s-a ivit dintr-un focar de infecție

Biciul holerei pe pământ românesc by Gheorghe Brătescu și Paul Cernovodeanu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295567_a_296896]
considerau că "greșeli mari dietetice" au stat la originea ei356. În ceea ce privește evoluția epidemiei de holeră în Moldova, un medic din armata rusă, corespondent al revistei "Wiener medizinische Wochenschrift", relata următoarele din Iași, la 12/24 octombrie: "Despre faptul că holera epidemică a izbucnit în Moldova sunteți înștiințați prin gazetele politice. Cifra îmbolnăvirilor a rămas însă mică și dispozițiile luate din partea gubernului Moldovei vor preveni, cât e cu putință puterilor omenești, progresiunea bolii. Aici, la Iași, marele spital al orașului [Sf. Spiridon

Biciul holerei pe pământ românesc by Gheorghe Brătescu și Paul Cernovodeanu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295567_a_296896]
raportul nr. 1871 al Comitetului Sănătății, prin care se declara starea sănătății publice în țară ca fiind pe deplin satisfăcătoare, "iar epidemia holerei de tot au perit de la locurile unde s-au arătat"363. Astfel s-a încheiat primul "val" epidemic care a lovit Moldova în 1853, holera persistând însă sub forma unor focare endemice, care au răbufnit totuși în următorii doi ani, bântuind încă în Țara Românească. * Odată cu pătrunderea trupelor ruse în Principatul muntean s-a trecut la înființarea spitalelor

Biciul holerei pe pământ românesc by Gheorghe Brătescu și Paul Cernovodeanu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295567_a_296896]
7 și 12375. De asemenea, cu termene variind între 11/23 februarie și 1/13 aprilie 1854, au fost date indicații de la Comandamentul central pentru "curățirea" (dezinfectarea) a 72 de sate și comune din Țara Românească, spre a stârpi maladiile epidemice: holera, tifosul ș.a., care puteau pune în pericol sănătatea ostașilor ruși. Cu supravegherea acestor măsuri sanitare au fost însărcinați: pentru județul Ilfov, medicii Manuel Patrițchi și Neiman; pentru Vlașca, medicul Hener; pentru Teleorman și Ialomița, doctorii Bubuchi și Gusi; pentru

Biciul holerei pe pământ românesc by Gheorghe Brătescu și Paul Cernovodeanu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295567_a_296896]
stăpânirii boalei holerii, care se bănuește că ar avea dispoziție a amenința pe lăcuitorii Capitalei; luând apoi în deaproape băgare de seamă și măsurile adoptate de acest comitet sanitar la anul 1848, luna aprilie, pe când acest Prințipat se bîntuea de epidemica această boală, au găsit că toate acele dispoziții sus-zise, atât profilactice, cât și administrative, sânt cele mai nimerite și potrivite cu firea aceștii boale, și prin urmare consiliul se unește a se pune și acum în lucrare, cu oarecare adăogiri

Biciul holerei pe pământ românesc by Gheorghe Brătescu și Paul Cernovodeanu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295567_a_296896]
contrar urmând să sufere rigorile polițienești; îngroparea morților trebuia să se facă afară din Capitală, în cimitirele destinate acestui scop. Consiliul medical a apreciat însă, în ședința sa din 9/21 august, că deoarece, momentan, holera "n-a luat caracter epidemic" și poate "cu ajutorul lui Dumnezeu să se stăvilească de sineși, cu timpul care a început a se răcori", să se aplice doar măsurile profilactice și o parte din dispozițiile administrative, dar în caz că boala va progresa, să se urmeze cu strictețe

Biciul holerei pe pământ românesc by Gheorghe Brătescu și Paul Cernovodeanu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295567_a_296896]
30 iulie/11 august, o corespondență, deplângând carențele înregistrate la tratarea bolii, mai ales în mediul rural. În ziar se atesta că "boala holerei s-a ivit ici-colea și în țeara noastră. Decursul ei însă încă nu arată un caracter epidemic, nici simptomele nu sunt tocmai înspăimîntătoare, precum s-au arătat în alte epidemii și pre aiurea. După raporturile [!] ce au sosit, mortalitatea este măsurată și nicicât mai mare ca atunci când domnesc urdinările și scursorile. O lipsă însemnată se simte de

Biciul holerei pe pământ românesc by Gheorghe Brătescu și Paul Cernovodeanu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295567_a_296896]
se impuneau și a fost desemnat colectivul care avea să redacteze un program de acțiune profilactică în întreaga țară451. În vara lui 1865 s-a adeverit, în circumstanțele politice ale României acelei perioade, constatarea că neliniștile provocate de amenințarea focarelor epidemice reușesc, uneori, să scoată la iveală și să agraveze frământările sociale. Așa se petrecuseră lucrurile, de pildă, în Franța, la apariția holerei din 1832, când armata a fost pregătită să reprime o eventuală răscoală populară 452. 2. Holera din 1865-1866

Biciul holerei pe pământ românesc by Gheorghe Brătescu și Paul Cernovodeanu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295567_a_296896]
și mai-nainte de "picăturile Davila", considerate până în perioada interbelică a reprezenta un serios remediu anticholerinic, indicat deci în enteritele provocate de Cholera morbus, dar fiind un preparat fără valoare profilactică sau curativă în holera asiatică 461. Pentru tratamentul holerei epidemice se mai foloseau la noi, în 1865, ceaiuri de izmă și cafea, cu rachiu sau rom, și un revulsiv preparat din muștar sau foi de tutun și piper, extrase cu alcool, sub formă de comprese aplicate pe pântece, împreună cu cărămizi

Biciul holerei pe pământ românesc by Gheorghe Brătescu și Paul Cernovodeanu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295567_a_296896]
înaintarea în grad, el descrie mersul epidemiei în Bănie. Primele cazuri au fost constatate la 26 mai 1873, printre arestații din Penitenciarul Bucovăț. Chiar în ziua următoare s-au înregistrat câteva îmbolnăviri la orășeni. Infecția a căpătat curând un caracter epidemic, atingând totuși "numai partea aceea a populațiunii care, atât prin alimentațiune, cât și prin mijloacele celelalte de viețuire, era din cele mai sărace". Din cartierul Dorobănției, situat în partea de apus, "epidemia a luat un marș spre nordul orașului, din

Biciul holerei pe pământ românesc by Gheorghe Brătescu și Paul Cernovodeanu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295567_a_296896]
Cea de-a cincea pandemie, a cărei evoluție s-a desfășurat între 1881 și 1896, avea să afecteze aceste ținuturi doar către finalul ei, în 1893. Alarma a fost totuși dată și la noi în 1884, când boala luase proporții epidemice în Franța. Cum am mai semnalat, la Primul congres al medicilor, veterinarilor și farmaciștilor români, convocat la București, în luna octombrie a aceluiași an, s-a considerat util să se înscrie pe ordinea de zi conferința Despre choleră și tratamentul

Biciul holerei pe pământ românesc by Gheorghe Brătescu și Paul Cernovodeanu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295567_a_296896]
saltea, că nici holera, nici ploșnițele, nici puricii nu-l vor supăra"477. Au existat, așadar, atunci, ca și astăzi, fanatici ai unor tehnici și remedii pretinzând a fi suverane în combaterea celor mai grave calamități, printre care și flagelele epidemice. Cu cât era mai redusă competența lor într-ale medicinii, cu atât mai înverșunat își susțineau ei "descoperirile și invențiile". 2. Holera în folclorul românesc Și la noi în țară, panica stârnită de izbucnirile holerei a lăsat, de-a lungul

Biciul holerei pe pământ românesc by Gheorghe Brătescu și Paul Cernovodeanu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295567_a_296896]
ciuma. Trecuseră mai mult de cinci decenii de la ultima epidemie de ciumă înregistrată la noi, interval suficient ca amintirea simptomatologiei pestei să se fi șters aproape cu totul, rămânând, în schimb, doar termenul ciumă, pentru a desemna, în genere, calamitățile epidemice, cu precădere holera. Un informator din Dolj nota, de altfel, despre ciumă că poporul "o confundă într-una cu holera", iar altul din Covurlui că holera și ciuma sunt surori. În privința ravagiilor holerei, un anchetat dâmbovițean povestește că "mureau de

Biciul holerei pe pământ românesc by Gheorghe Brătescu și Paul Cernovodeanu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295567_a_296896]
factori mitico-magici și religioși pentru a explica ivirea bolii aveau totuși în vedere nu simplele indigestii sau afecțiunile diareice curente, ci epidemiile grave, care loveau "din senin" contingente însemnate ale populației. Desigur că nu totdeauna era vorba atunci de holera epidemică, întrucît era inevitabilă, în epoca de dinainte de instituirea diagnosticului bacteriologic, confundarea, chiar de către medicii cu experiență, a holerei incipiente cu dizenteria, febra tifoidă și alte entități morbide, în care domină perturbarea funcției digestive, mai ales prin înmulțirea scaunelor. De fapt

Biciul holerei pe pământ românesc by Gheorghe Brătescu și Paul Cernovodeanu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295567_a_296896]
în stare să oprească flagelul, drept care a încunoștiințat organele locale că rămâne la latitudinea lor să hotărască în materie de reglementare a deplasărilor de persoane 487. La conferința sanitară de la Viena din 1874, unde s-a discutat despre combaterea bolilor epidemice, în general, și a holerei, în special, ca reprezentant al României a fost trimis doctorul Alexandru Simion Marcovici, care s-a raliat punctului de vedere susținut de majoritatea participanților, potrivit căruia "carantinele pe uscat sunt mai mult vătămătoare decât folositoare

Biciul holerei pe pământ românesc by Gheorghe Brătescu și Paul Cernovodeanu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295567_a_296896]