4,077 matches
-
experiență sufletească și morală pur interioară, care se derulează În planul conștiinței subiectului. Ea este unică și individuală. În plus, o regăsim destul de frecvent În cursul unor stări psihopatologice, cum ar fi delirurile pasionale, stările delirant-halucinatorii, stările de transă isterică, epilepsie, intoxicațiile cu droguri halucinogene (mescalină, psylocibină, LSD-25Ă. Fericirea Dacă plăcerea este localizată predominant somatic, iar bucuria este o experiență sufletească complexă, starea de fericire este, În primul rând, un sentiment, o experiență morală pură. Starea de fericire se raportează la
Tratat de psihologie morală (ediţia a III-a revăzută şi adăugită) [Corola-publishinghouse/Science/2265_a_3590]
-
Maharajahul Kashmirului (Ghulab Singh) pretinde că vindecă toate cazurile de paralizie tc "Maharajahul Kashmirului (Ghulab Singh) pretinde că vindecă toate cazurile de paralizie " Regii Franței pretindeau că vindecă scrofuloza prin atingerea cu mâna a pacientului, iar regii Angliei, că vindecă epilepsia prin lovirea de trei ori a persoanei afectate de acea boală. Maharajahul Încerca să le Întreacă exemplul, pretinzând că vindecă toate cazurile de paralizie, chiar dacă adopta o metodă de operare mai substanțială și mai eficientă. El administrează În acest scop
[Corola-publishinghouse/Science/2270_a_3595]
-
trăsătură temperamentală naturală, dar reprezintă în același timp terenul pe care, în anumite condiții favorizante de morbigeneză, se pot dezvolta unele boli psihice. Astfel, picnicii sunt predispuși la boli afective, psihoză maniaco-depresivă, leptosomii la schizofrenie, iar atleticii și displasticii la epilepsie. K. Leonhardt, a încercat să nuanțeze tipurile bio-psihologice, vorbind despre personalități cu trăsături accentuate, dar clasificarea propusă de E. Kretschmer rămâne schema de referință. Înțelegerea tipologiilor sociale depinde de două aspecte (J. Szczepánski): concepția despre natura umană și tipologia valorilor
Tratat de igienă mintală by Constantin Enăchescu () [Corola-publishinghouse/Science/2366_a_3691]
-
anormale ale ființei psihologice: aptitudinile intelectuale anormale, personalitățile anormale, reacțiile anormale la evenimentele vieții trăite; b) boli mintale propriu-zise (somatice și psihopatologice), în care se cuprind următoarele: - în plan somatic: intoxicațiile, PGP, malformațiile sistemului nervos, traumatismele cerebrale, ASC, tumorile cerebrale, epilepsia; - în plan psihopatologic: schizofrenia, PMD. În aprecierea bolilor psihice, trebuie avute în vedere trei aspecte (E. Minkowski): a) simptomul, un semn localizat, revelator al unei perturbații care se reflectă la nivelul strict al unei funcții psihice anumite; b) sindromul, ansamblul
Tratat de igienă mintală by Constantin Enăchescu () [Corola-publishinghouse/Science/2366_a_3691]
-
pentru obținerea unor avantaje; afecțiuni psihice induse prin sugestie, de tipul ipohondriei, sau bolnavi imaginari (stări ipohondriace); crize scurte, de tipul unor accidente emoțional-afective și vegetative (crizele isterice); tulburări psihice datorate unor leziuni organice cerebrale (ASC, tumori cerebrale, traumatisme, neurosifilis, epilepsie, demențe, psihoze organice). 4. Stadiile bolii și formele acesteia Boala este definită ca fiind acea schimbare a stării de sănătate resimțită de individ drept ceva dezagreabil, pentru îndepărtarea căruia el caută remedii. În ceea ce privește evoluția bolii, se remarcă existența mai multor
Tratat de igienă mintală by Constantin Enăchescu () [Corola-publishinghouse/Science/2366_a_3691]
-
și diferiți de cei de la oraș. Ceea ce normează viața la sat sunt valorile morale și tradițiile locale. Bolile psihice sunt mai rare, ca și suicidul sau violența. Dintre acestea, cele mai frecvente sunt alcoolismul sau tulburările de tipul oligofreniilor și epilepsia. În cazul orașului, viața cotidiană nu mai aparține ca mod de planificare individului. Individul se află la dispoziția societății și nu societatea este cea care depinde de individ. Viața cotidiană obligă în mod absolut individul să se conformeze rigorilor ei
Tratat de igienă mintală by Constantin Enăchescu () [Corola-publishinghouse/Science/2366_a_3691]
-
într-o populație variază în raport cu grupele de vârstă. În sensul acesta, noi am remarcat o anumită distribuție a riscului de morbiditate psihiatrică corespunzătoare grupelor de vârstă, după cum urmează: grupei de vârstă cuprinse între 0 și 15 ani îi corespund oligofreniile, epilepsia, tulburările de comportament, fugile, stările reactive legate de conflicte familiale; grupei de vârstă cuprinse între 16 și 20 de ani îi sunt caracteristice tulburările psihice care pot apărea datorită crizelor de pubertate și adolescență, și anume: tulburări de comportament și
Tratat de igienă mintală by Constantin Enăchescu () [Corola-publishinghouse/Science/2366_a_3691]
-
psihanaliză. S. Freud vorbește chiar de două instincte fundamentale: instinctul vieții, Eros, având la bază pulsiunile sexuale, și instinctul morții, Thanatos, având la bază pulsiunile agresive. Agresivitatea poate fi constituțională (temperament impulsiv, violent) sau dobândită, de tip accidental (traumatisme cranio-cerebrale, epilepsie, alcoolism, toxicomanii etc.). Agresivitatea este o structură pulsională proprie individului. Ea trebuie considerată din acest motiv o stare psihologică de natură potențială, putându-se oricând manifesta în conduitele sau actele individului, în funcție de circumstanțele vieții acestuia. Am văzut în ce constă
Tratat de igienă mintală by Constantin Enăchescu () [Corola-publishinghouse/Science/2366_a_3691]
-
unor aspecte caracteristice. Sintetizând datele din literatură, A. Porot face o clasificare a criminalilor, luând în discuție toate aspectele legate de determinism și constituția acestora: a) criminalii de factură net patologică sunt cei la care se decelează stări psihotice grave, epilepsie, psihoze halucinatorii, deliruri cronice sistematizate, psihoze anxioase cu raptusuri impulsive, stări toxice; b) criminalii obișnuiți reprezintă grupa inadaptaților social amorali, fie delincvenți obișnuiți și recidiviști, fie delincvenți ocazionali; factori decisivi îi reprezintă o anumită maturitate afectivo-intelectuală, inadaptarea socială și amoralismul
Tratat de igienă mintală by Constantin Enăchescu () [Corola-publishinghouse/Science/2366_a_3691]
-
căreia individul nu-i poate rezista. Ea are un caracter imperios, fiind imposibil de stăpânit. Fuga este solitară. O formă de a fugi este și dromomania. Motivațiile fugilor sunt numeroase: pulsiune imperioasă, stare de anxietate, tulburări de comportament, boli psihice (epilepsie, alcoolism), tulburări de conștiință cu acte ambulatorii. Vagabondajul este o tendință obișnuită, permanentă, a unui individ de a nu se putea fixa în nici un loc stabil, pentru o durată mai lungă de timp. Motivele vagabondajului sunt următoarele: cauze sociale: șomaj
Tratat de igienă mintală by Constantin Enăchescu () [Corola-publishinghouse/Science/2366_a_3691]
-
acte ambulatorii. Vagabondajul este o tendință obișnuită, permanentă, a unui individ de a nu se putea fixa în nici un loc stabil, pentru o durată mai lungă de timp. Motivele vagabondajului sunt următoarele: cauze sociale: șomaj, proscriși, emigranți, persecutați; cauze psihice: epilepsii, intoxicații, instabilitate, imaturitate emoțional-afectivă, toxicomani, traumatizați cranieni. Alcoolismul și toxicomania reprezintă un cadru vast al psihiatriei clinice și sociale, de etiologii diferite. Ca mecanism se poate incrimina un tip de conduită de refugiu simbolică în întâlnirea cu toxicul, care oferă
Tratat de igienă mintală by Constantin Enăchescu () [Corola-publishinghouse/Science/2366_a_3691]
-
psihosomatice sau a psihiatriei, în scopul de a se pune la adăpost, de a se autoapăra sau de a obține anumite avantaje. Pot fi simulate bolile somatice sau sechelele acestora (patomimie), așa cum pot fi simulate și bolile psihice (amnezia, isteria, epilepsia, confuzia mentală). Mecanismele care stau la baza simulării bolilor sunt următoarele: simularea mentală adevărată și totală; simularea prin exagerare sau suprasimularea; perseverarea. Un rol important în acest sens îl joacă fenomenele de sugestie, autosugestie sau inducție sugestivă din partea simulantului. Pe
Tratat de igienă mintală by Constantin Enăchescu () [Corola-publishinghouse/Science/2366_a_3691]
-
anormale ale ființei psihice: aptitudini intelectuale anormale; personalități anormale; reacții anormale la evenimentele trăite; b) consecințele bolilor și ale malformațiilor. Clasificarea somatologică (etiologică) Clasificarea psihopatologică (simptomatologică) - intoxicații - PGP - alte infecții - alte boli interne - traumatisme cerebrale - ASC - tulburări cerebrale involutive (senile) - epilepsie - malformațiile cerebrale - obnubilarea conștiinței - dezintegrarea personalității și demențele - ciclotimia - schizofrenia 3. Geneza, evoluția și consecințele bolilor psihice Bolile psihice cunosc o etiologie complexă, mult mai bogată și diferită în raport cu cea a bolilor somatice. În general, se consideră că bolile psihice
Tratat de igienă mintală by Constantin Enăchescu () [Corola-publishinghouse/Science/2366_a_3691]
-
în cazurile de dezonoare, de ruină economică), sinucideri limită, legate de situațiile fără nici o ieșire, cum ar fi: boli cronice, bătrânețe, izolare. Fugile și vagabondajul patologic au la bază următoarele aspecte psihopatologice: - reacții subite, neexplicabile (schizofrenia); - fuga impulsivă și amnestică (epilepsia); - fuga prin carențe educativ-emoționale, conflicte familiale, presiuni și pedepse aplicate copilului; - fugile impulsive, dar conștiente și conservate amnezic, ale psihopaților; - vagabondajul patologic din cazul demențelor senile, deliranților sau oligofrenilor; - vagabondajul economic sau social (șomeri, exilați, profesiuni ambulante, dezertori, bolnavi psihic
Tratat de igienă mintală by Constantin Enăchescu () [Corola-publishinghouse/Science/2366_a_3691]
-
și comportament (apatie, agresivitate, suicid, homicid); modificări afective (euforie, distimie, paratimie, depresie, melancolie, anxietate). Cele mai importante sectoare care focalizează atenția acțiunii de recuperare sunt: afecțiunile din grupa schizofreniei, psihozele delirante cronice sistematizate (de tip paranoic, paranoid sau parafrenoid, PMD, epilepsia cu tulburări psihice). Recuperarea bolnavilor psihic are în vedere mai multe aspecte: a) terapia intraspitalicească (terapie psihotropă specifică, terapie de șoc, bioterapie, terapie ocupațională, ergoterapie); b) terapia extraspitalicească, ambulatorie, care se face în cadrul dispensarelor de psihiatrie sau la centrele de
Tratat de igienă mintală by Constantin Enăchescu () [Corola-publishinghouse/Science/2366_a_3691]
-
retard în dezvoltarea motorie, uneori se mușcă și se trag de păr. Contrastând cu tulburările pervazive de dezvoltare, pacienții cu S.A. sunt deseori descriși ca foarte sociabili. Sunt foarte afectuoși, râd deseori. Majoritatea au un EEG anormal și crize de epilepsie. Mulți tind să aibă un mers rigid și mișcări corporale spasmodice. De asemenea, prezintă caracteristici faciale distincte, cum ar fi o gura larg deschisă și zâmbitoare, buza de sus subțire, ochi adânci. Mai mult de jumătate au o slabă pigmentare
Autism : aspecte generale by Marinela Rață, Gloria Rață, Bogdan-Constantin Rață () [Corola-publishinghouse/Science/310_a_620]
-
conduitelor heteroagresive pe primul loc se situează sindromul de dependență alcoolică 90 de cazuri (50,6%), urmate În ordine de schizofrenie 28 de cazuri (15,7%), tulburările de personalitate 25 de cazuri (14%), tulburările afective bipolare 17 cazuri (9,6%), epilepsii 9 cazuri (5%), tulburările organice cornice cerebrale de involuție 5 cazuri (2,8% ), pe ultimul loc situându-se deficiențele mintale 4 cazuri (2,3%) -vezi Fig. 2. Incidența cea mai mare a conduitelor heteroagresive În alcoolism confirmă Încă o dată că
CONSIDERAŢII CLINICE PRIVIND MANIFESTĂRILE AUTO- ŞI HETEROAGRESIVE ÎN MORBIDITATEA PSIHIATRICĂ CURENTĂ. In: BULETIN DE PSIHIATRIE INTEGRATIVĂ 2003, an IX, volumul VIII, numărul 1 (15) by Gh. Nedelciuc, Lăcrămioara Fărcăşel, O. Alexinschi () [Corola-publishinghouse/Science/574_a_1462]
-
poziția a treia-5 cazuri( 15,2%), majoritatea acestor pacienți săvârșind autoagresiunea În stări de agitație psihomotorie; un singur caz prezentând tentative autolitice repetate motivate prin conștientizarea condiției sale de dependent de etanol. De menționat, ca motivație expusă predominența conflictelor intrafamiliale. Epilepsia cu tulburări psihice intercritice a fost prezentă În 2 cazuri 6%-, unul dintre dintre pacienți prezentând 3 tentative autolitice În antecedente associate cu reacții clastice.
CONSIDERAŢII CLINICE PRIVIND MANIFESTĂRILE AUTO- ŞI HETEROAGRESIVE ÎN MORBIDITATEA PSIHIATRICĂ CURENTĂ. In: BULETIN DE PSIHIATRIE INTEGRATIVĂ 2003, an IX, volumul VIII, numărul 1 (15) by Gh. Nedelciuc, Lăcrămioara Fărcăşel, O. Alexinschi () [Corola-publishinghouse/Science/574_a_1462]
-
de cazuri dintre oligofrenii investigați aceștia aveau antecedente penale, În mare măsură aceștia fiind acuzați pentru fapte similare. Studiind antecedentele patologice am constatat că subiecții interesați au suferit un TCC În copilărie, sunt suferinzi de diferite afecțiuni neurologice (encefalopatie cronică, epilepsie GM, pareze) precum și tuberculoză pulmonară sau silicoză. Examenul psihiatric evidențiază un deficit de abstractizare și generalizare (40,35%), deficit de analiză și sinteză, deficit global al cunoașterii, dificultăți de inserție socio-familială. Alături de acestea s-au mai constatat sugestibilitate crescută, infantilism
AGRESIVITATEA LA OLIGOFRENI DIN PUNCT DE VEDERE MEDICO-LEGAL. In: BULETIN DE PSIHIATRIE INTEGRATIVĂ 2003, an IX, volumul VIII, numărul 1 (15) by Anton Knieling, Laura Knieling, Bulgaru Diana, Ioan Beatrice () [Corola-publishinghouse/Science/574_a_1483]
-
agresivității unui individ este o problemă frecventă, esențială și extrem de dificilă. Se vorbește mult despre comportamentul uman și agresivitate din perspectiva acestuia. Delimitarea clasică a comportamentului autodistructiv cuprinde: autolezările (autovătămările) ce pot apare În diferite boli psihice: tulburări de personalitate, epilepsie, schizofrenie, demență; parasuicidul (tentativă de suicid); suicid opțional cu deliberare În deplină libertate interioară; suicidul propriu-zis patologic. Fie că este vorba despre auto sau heteroagresivitate, ca și simptome al unei boli psihice, este poate cel mai greu de tolerat de către
TENDINŢE INTEGRATIVE PSIHOPATOLOGICE ALE AGRESIVITĂŢII. In: BULETIN DE PSIHIATRIE INTEGRATIVĂ 2003, an IX, volumul VIII, numărul 1 (15) by Paveliu Liana, Chele Gabriela, V. Chiriţă, Roxana Chiriţă, R. P. Dobrin () [Corola-publishinghouse/Science/574_a_1460]
-
ambivalenta apare, ca și În simtomatologia obsesională, și În tulburarea anxios - fobică. Frica și dispoziția instabilă, intolerantă, contradictorie, duc la conduite agresive, complicate și disimulate, Întrucât Îi este frică, atât de propria violență cât și de propria dorință. Pacienții cu epilepsie au Înspaimântatoare accese de furie, de o violențăa extremă, Îndreptată Împotriva familiei, cu amnezie ulterioară . Cei mai mulți sunt greu de suportat de anturaj datorită iritabilității, vâscozității ideative . În cadrul stării de alterare intelectuala profundă, globală și progresivă cu evoluție cronică a pacienților
TENDINŢE INTEGRATIVE PSIHOPATOLOGICE ALE AGRESIVITĂŢII. In: BULETIN DE PSIHIATRIE INTEGRATIVĂ 2003, an IX, volumul VIII, numărul 1 (15) by Paveliu Liana, Chele Gabriela, V. Chiriţă, Roxana Chiriţă, R. P. Dobrin () [Corola-publishinghouse/Science/574_a_1460]
-
au săvârșit faptele În mod Întâmplător, În situații confluctuale și aflându-se, În marea lor majoritate, sub influența alcoolului. Marea majoritate din cei 11 bolnavi, cu tulburări psihice organice (29%), sunt bolnavi ale căror tulburări psihice au apărut pe fondul epilepsiei, al căror comportament violent a fost declanșat, fie pe fondul consumului de alcool, fie În contextul unor situații conflictuale. În sfârșit, mai există un grup de 5 bolnavi (9%) al căror comportament homicidar a apărut În contextul apariției unor stări
CONSIDERAŢII CU PRIVIRE LA COMPORTAMENTUL HOMICIDAR AL BOLNAVULUI PSIHIC. In: BULETIN DE PSIHIATRIE INTEGRATIVĂ 2003, an IX, volumul VIII, numărul 1 (15) by I. Mihalache () [Corola-publishinghouse/Science/574_a_1479]
-
obiect, acțiune În urma căreia obiectul poate fi distrus”. Violența, În abordare psihologică, se transpune În conduită agresivă, vizând distrugerea, puniția sau transformarea unui obiect, fiind caracteristică tulburărilor de personalitate și Întâlnită În debutul unor forme de schizofrenie, raptusul agresiv maniacal, epilepsie, toxicomanii. Abordare conceptuală Violența, conduitele violente și dinamica psihologică a violenței reprezintă un subiect cu ample rezonanțe În plan individual, moral, etic și social. Actualitatea, amploarea ca variabilitatea formelor de manifestare impun atenției registrul medical, psihologic și sociologic de Înregistrare
AGRESIVITATEA ŞI CONDUITELE VIOLENTE – DIMENSIUNI CONCEPTUALE. In: BULETIN DE PSIHIATRIE INTEGRATIVĂ 2003, an IX, volumul VIII, numărul 1 (15) by V. Chiriţă, Roxana Chiriţă, C. Ştefănescu, N. Cosmovici () [Corola-publishinghouse/Science/574_a_1459]
-
formelor de manifestare a agresivității nu se poate explica un model comportamental uman numai prin teoriile instinctuale, cele socio-genetice (L. Bercowitz, K. Horney și R. Goldenson) consideră agresivitatea ca rezultat al Învățării În decursul propriei existențe. Studiile asupra agresivității În epilepsie au demonstrat importanța netă a unor structuri cu implicație atât În mecanismele de criză, cât și În modificări comportamentale pasagere, emoționale și de agresivitate. Responsabile de manifestări ale agresivității sunt anumite situsuri din interiorul sistemului limbic și din hipotalamus. Astfel
ACTUALITĂŢI ŞI PERSPECTIVE ÎN AGRESIVITATEA EPILEPTICĂ. In: BULETIN DE PSIHIATRIE INTEGRATIVĂ 2003, an IX, volumul VIII, numărul 1 (15) by G. Bădescu, D. Marinescu, I. Udriştoiu () [Corola-publishinghouse/Science/574_a_1477]
-
amigdala și hipotalamusul medial ar modifica aceste structuri, astfel Încât persoanele devin mai mult sau mai puțin agresive. Rolul modelator Îl are amigdala, În acest fel se ajunge la alterarea comportamentului Într-un mod specific prin mal funcționarea sistemului limbic În epilepsie (sindromul de hiperconexiune limbică). Declanșarea timpurie sau tardivă a epilepsiei, precum și gradul de atingere lezională constituie de asemenea factori implicați În exprimarea agresivității. Datele neurochirurgicale de amigdalectomie arată implicarea acesteia În agresivitate prin scăderea definitivă a comportamentelor agresive În urma termocoagulării
ACTUALITĂŢI ŞI PERSPECTIVE ÎN AGRESIVITATEA EPILEPTICĂ. In: BULETIN DE PSIHIATRIE INTEGRATIVĂ 2003, an IX, volumul VIII, numărul 1 (15) by G. Bădescu, D. Marinescu, I. Udriştoiu () [Corola-publishinghouse/Science/574_a_1477]