1,135 matches
-
a spune că postmodernitatea revendică o nouă manieră de cunoaștere, inclusiv cu privire la social și politic. Dacă, în perioada modernă, cunoașterea era legitimată de raționalitate ceea ce permitea diferențierea între formele "științifică" și, respectiv, "narativă" ale acesteia -, postmodernitatea implică apariția unei noi epistemologii, în care legitimarea cunoașterii este urmarea performanțelor sale de natură tehnologică. Despărțirea de modernitate, pe care o asumă condiția postmodernă, înseamnă, deloc întâmplător, și abandonarea formei de cunoaștere proprie acesteia, care este înlocuită cu una în care "cunoașterea științifică este
Reinventarea ideologiei: o abordare teoretico-politică by Daniel Şandru () [Corola-publishinghouse/Science/1033_a_2541]
-
normă regulatorie. Prin urmare, așa cum susține Lyotard, cunoașterea însăși nu mai poate emite pretenții universale, din moment ce există o incompatibilitate absolută între limbajele culturale diferite 477. Ceea ce regăsim, în acest context, este, după cum subliniază anumiți comentatori, o respingere a fundaționalismului specific epistemologiei moderne 478, o renunțare la instanțele fondatoare, configurate de gândirea modernă într-o modalitate "totalizantă". Pe de altă parte, tocmai această abordare este ținta unor critici la adresa unei asemenea viziuni postmoderne, considerându-se că ea însăși este totalizantă, atâta vreme cât, într-
Reinventarea ideologiei: o abordare teoretico-politică by Daniel Şandru () [Corola-publishinghouse/Science/1033_a_2541]
-
tip de abordare a problemei cunoașterii, ceea ce presupune și redimensionarea domeniului care, tradițional, se ocupa de aceasta. În această ultimă direcție nu avem de-a face, după cum se poate observa, cu o încercare aflată la prima înfățișare, din moment ce reunțarea la epistemologie, ca fiind depășită de transformările socio-istorice, o putem regăsi de pe alte poziții decât cele proprii postmodernității încă din scrierile lui Karl Mannheim. La rândul lor, autorii postmoderni au sugerat finalitatea acesteia, dar, ca și atunci când a fost cazul istoriei sau
Reinventarea ideologiei: o abordare teoretico-politică by Daniel Şandru () [Corola-publishinghouse/Science/1033_a_2541]
-
ca și atunci când a fost cazul istoriei sau ideologiei, s-au referit mai ales la semnificația pe care modernitatea o acorda acestor termeni. Rezultă, așadar, că, după cum "sfârșitul cunoașterii" nu înseamnă nimic mai mult decât o regândire a cunoașterii, finalitatea epistemologiei însăși nu poate fi altceva decât o reașezare a acesteia în raport cu pretențiile condiției postmoderne. După cum arată anumiți comentatori, "(...) epistemologia nu a "murit", ci doar s-a transformat, o imagine determinată asupra științei putându-se constitui și în absența acelor concepte
Reinventarea ideologiei: o abordare teoretico-politică by Daniel Şandru () [Corola-publishinghouse/Science/1033_a_2541]
-
o acorda acestor termeni. Rezultă, așadar, că, după cum "sfârșitul cunoașterii" nu înseamnă nimic mai mult decât o regândire a cunoașterii, finalitatea epistemologiei însăși nu poate fi altceva decât o reașezare a acesteia în raport cu pretențiile condiției postmoderne. După cum arată anumiți comentatori, "(...) epistemologia nu a "murit", ci doar s-a transformat, o imagine determinată asupra științei putându-se constitui și în absența acelor concepte generale, totalizante, specifice modernității, în absența unor criterii și norme universale, pe baza descrierii comportării cognitive a oamenilor de
Reinventarea ideologiei: o abordare teoretico-politică by Daniel Şandru () [Corola-publishinghouse/Science/1033_a_2541]
-
social philosophy", în Canadian Journal of Political and Social Theory / Revue canadienne de théorie politique et sociale, vol. 7, nr. 1-2, iarnă-primăvară, 1983. HUNTINGTON, Samuel, Ciocnirea civilizațiilor și refacerea ordinii mondiale, Editura Antet, București, 1998. HUZUM, Eugen, ""Provocarea postmodernă" în epistemologie: o nouă paradigmă asupra raționalității științei", în Symposion, revistă de științe socio-umane editată de Institutul de Cercetări Economice și Sociale "Gh. Zane" al Academiei Române, tomul 1, nr. 1, 2003. HUACO, George A., "On ideology", în Acta Sociologica, Vol. 14, No
Reinventarea ideologiei: o abordare teoretico-politică by Daniel Şandru () [Corola-publishinghouse/Science/1033_a_2541]
-
Humanitas, București, 1993. POPPER, Karl, Mizeria istoricismului, Editura All, București, 1996. POPPER, Karl, În căutarea unei lumi mai bune, Editura Humanitas, București, 1998. POPPER, Karl, Mitul contextului. În apărarea științei și a raționalității, Editura Trei, 1998. POPESCU, Marius, "Postmodernitatea și epistemologia", în Symposion, revistă de științe socio-umane editată de Institutul de Cercetări Economice și Sociale "Gh. Zane" al Academiei Române, tomul 1, nr. 1, 2003. PRELIPCEAN, Teodora, Explicația în științele socio-umane, Editura Didactică și Pedagogică, București, 2004. PUTNAM, Robert, "Studying elite political
Reinventarea ideologiei: o abordare teoretico-politică by Daniel Şandru () [Corola-publishinghouse/Science/1033_a_2541]
-
295 drepturi naturale, 145 E economic, 23, 36, 118, 163, 215, 232, 258, 274, 278, 281, 283, 291, 301, 303 economie, 20, 32, 215, 250, 281 elită, 135 empiric, 27, 85, 163, 259, 271, 275 empirism, 163 empirism clasic, 192 epistemologie, 94, 95, 192, 195, 196, 197, 242, 261, 262, 264, 266, 268 etatic, 162, 165, 286, 296 eterogenitate, 235, 286, 287 eterogenitate etatică, 276, 287 F failibilitate, 195, 224 fals, 28, 30, 31, 37, 51, 54, 64, 65, 74, 149
Reinventarea ideologiei: o abordare teoretico-politică by Daniel Şandru () [Corola-publishinghouse/Science/1033_a_2541]
-
584). 98 Karl Mannheim, Ideology and Utopia, Routledge and Kegan Paul, Londra,1968, p. 25. 99 În perioada contemporană, Richard Rorty susține de această dată din perspectivă filosofică o idee asemănătoare, atunci când subliniază că teoria reprezentărilor pe care se bazează epistemologia urmărește "să dividă cultura în zone care reprezintă bine realitatea, în cele care o reprezintă mai puțin bine și în cele care nu o reprezintă deloc (în pofida pretenției că ar face-o)" (Richard Rorty, Philosophy and the Mirror of Nature
Reinventarea ideologiei: o abordare teoretico-politică by Daniel Şandru () [Corola-publishinghouse/Science/1033_a_2541]
-
220. 198 Idem. 199 Raymond Boudon, op. cit., p. 624. 200 Spre exemplu, potrivit lui David Bloor, "teoriile noastre asupra cunoașterii vor apărea și vor dispărea în funcție de apariția și declinul ideologiilor care le corespund, perzându-și orice autonomie sau bază proprie de dezvoltare. Epistemologia va fi doar o propagandă implicită" (op. cit., p. 80). 201 Idem, p. 75. 202 Am în vedere aici, mai cu seamă, problema cunoașterii sociale, deci a modului în care înțelegem societatea, prin explicații referitoare la natura sa, la relațiile specifice
Reinventarea ideologiei: o abordare teoretico-politică by Daniel Şandru () [Corola-publishinghouse/Science/1033_a_2541]
-
Nemira, București, 1999, p. 127. 206 Impactul paradoxului amintit asupra evoluției anumitor domenii particulare din sânul teoriei sociale este sugerat de Durand, atunci când autorul francez se referă la faptul că "această lentă eroziune a rolului imaginarului în filozofia și în epistemologia occidentale, dacă a asigurat, pe de-o parte, enorma ascensiune a progresului tehnic și dominația acestei puteri materiale asupra celorlalte civilizații, pe de altă parte a înzestrat "adultul alb și civilizat" cu un particularism marcat, separându-l pe el și
Reinventarea ideologiei: o abordare teoretico-politică by Daniel Şandru () [Corola-publishinghouse/Science/1033_a_2541]
-
Coming of Science and Technology Studies, University of Wisconsin Press, Madison,1992, p. xiii. 468 Idem, p. xvi. 469 Ibidem. 470 Steve Fuller, Social Epistemology, Indiana University Press, Bloomington and Indianapolis,1988, pp. xi-xii. 471 În cuvintele lui Fuller, "când epistemologii comit eroarea compoziției, ei presupun că cineva poate să prezică dacă o asumpție poate să treacă drept cunoaștere într-o comunitate cognitivă particulară pe baza a ceea ce cred cei mai mulți dintre membrii comunității respective. În același fel, când epistemologii comit eroarea
Reinventarea ideologiei: o abordare teoretico-politică by Daniel Şandru () [Corola-publishinghouse/Science/1033_a_2541]
-
Fuller, "când epistemologii comit eroarea compoziției, ei presupun că cineva poate să prezică dacă o asumpție poate să treacă drept cunoaștere într-o comunitate cognitivă particulară pe baza a ceea ce cred cei mai mulți dintre membrii comunității respective. În același fel, când epistemologii comit eroarea divizării, ei presupun că cea mai bună explicație cu privire la faptul că o comunitate tratează oficial o asumpție dată drept cunoaștere este că cei mai mulți membri ai comunității sunt convinși de asumpția respectivă. În orice caz, ambele inferențe subestimează în
Reinventarea ideologiei: o abordare teoretico-politică by Daniel Şandru () [Corola-publishinghouse/Science/1033_a_2541]
-
introducere în teoriile contemporane, Editura Meridiane, București, 1999, p. 48. 478 Se arată, astfel, că "acesta este, în primul rând, "șocul" sau "provocarea postmodernă" din filosofia științei: ideea că paradigma fundaționalistă a raționalității științei și a modului de a face epistemologie în general este iluzorie și trebuie abandonată. Ea a fost rodul unei viziuni de tip metafizic, definitiv compromisă astăzi" (Eugen Huzum, ""Provocarea postmodernă" în epistemologie: o nouă paradigmă asupra raționalității științei", în Symposion, revistă de științe socio-umane editată de Institutul
Reinventarea ideologiei: o abordare teoretico-politică by Daniel Şandru () [Corola-publishinghouse/Science/1033_a_2541]
-
filosofia științei: ideea că paradigma fundaționalistă a raționalității științei și a modului de a face epistemologie în general este iluzorie și trebuie abandonată. Ea a fost rodul unei viziuni de tip metafizic, definitiv compromisă astăzi" (Eugen Huzum, ""Provocarea postmodernă" în epistemologie: o nouă paradigmă asupra raționalității științei", în Symposion, revistă de științe socio-umane editată de Institutul de Cercetări Economice și Sociale "Gh. Zane" al Academiei Române, tomul 1, nr. 1, 2003, p. 93). 479 Steven Connor, op. cit., p. 47. În plus, așa cum
Reinventarea ideologiei: o abordare teoretico-politică by Daniel Şandru () [Corola-publishinghouse/Science/1033_a_2541]
-
totalității dus de Lyotard și alții, teoreticienii postmoderni produc teorii totalizatoare, simplificând excesiv unele situații istorice complexe" (în op. cit., p. 58). 480 Douglass Kellner, op. cit., p. 242. 481 Steven Connor, op. cit., p. 82. 482 Ibidem. 483 Marius Popescu, "Postmodernitatea și epistemologia", în Symposion, revistă de științe socio-umane editată de Institutul de Cercetări Economice și Sociale "Gh. Zane" al Academiei Române, tomul 1, nr. 1, 2003, p. 74. 484 Cu privire la această problemă, teoreticianul sugerează că "dezalienarea în orașul tradițional implică recucerirea practică a
Reinventarea ideologiei: o abordare teoretico-politică by Daniel Şandru () [Corola-publishinghouse/Science/1033_a_2541]
-
a informațiilor despre obiecte, pe când cei din cealaltă tabăra înțeleg cunoașterea că pe un proces indirect. Acesta este contextul din care se naște demersul expus în cartea de față, a cărui sarcina clară și exactă este aceea de a analiza epistemologia dezvoltată de Toma din Aquino și de a oferi un raspuns inedit următoarei întrebări: „Ce rol joacă entitățile intermediare în procesul cunoașterii umane?“ Am ales să analizez problemă enunțata plasându mă în mijlocul disputei contemporane iscate cu privire la epis temologia tomista, si
De la quo la quod: teoria cunoaşterii la Toma din Aquino şi d-ul care face diferenţa by Elena Băltuţă () [Corola-publishinghouse/Science/1339_a_2704]
-
dintre disputele medievale în care a fost prins Toma însuși, deoarece am dorit să înfățișez o pers pec tiva proaspătă asupra operei tomiste. Una din tre mizele controversei contemporane este aceea de a da seama de mă niera în care epistemologia construită de Toma ni se adresează nouă astăzi, chestionând măsură în care textele sale mai au sau nu, pentru noi, aceeași coerentă pe care au avut-o în perioada istorică în care au fost elaborate. Alegând ca spațiu de joc
De la quo la quod: teoria cunoaşterii la Toma din Aquino şi d-ul care face diferenţa by Elena Băltuţă () [Corola-publishinghouse/Science/1339_a_2704]
-
entitățile intermediare o joacă în cadrul procesului de cunoaștere. Datorită atenției sporite pe care exegeza contem porana a oferit-o nivelului intelectiv al cunoașterii, o sarcină aparte a acestui capitol este reprezentată de topografierea diverselor tipuri de interpretări actuale dedi câte epistemologiei tomiste. Rolul acestei topografieri este acela de a ma ghida în încercarea de a propune o nouă interpretare a procesului cunoașterii umane descris de Toma din Aquino. Cel de-al treilea capitol pune laolaltă răspunsurile obținute în cel de-al
De la quo la quod: teoria cunoaşterii la Toma din Aquino şi d-ul care face diferenţa by Elena Băltuţă () [Corola-publishinghouse/Science/1339_a_2704]
-
nivel, duelul este câștigat de interpretarea reprezentationalista. Consider că interpretarea hibrida pe care o propun ca alternativă de răspuns la întrebarea directoare, „Ce rol joacă entitățile intermediare în procesul cunoașterii umane?“, reușește să surprindă într-o manieră mai adecvată esență epistemologiei lui Toma din Aquino decât reușesc interpretările contemporane, realismul și reprezentationalismul. Pe parcursul întregii cărți am incercat sa stau cât mai aproape de sursele primare. Din acest motiv, am optat pentru citarea bilingva a pasajelor extrase din operele lui Toma din Aquino
De la quo la quod: teoria cunoaşterii la Toma din Aquino şi d-ul care face diferenţa by Elena Băltuţă () [Corola-publishinghouse/Science/1339_a_2704]
-
Și pentru acest fapt aceste două simțuri sunt cele mai spirituale și singurele disciplinabile. Immutatio, trecerea de la un mod de a fi la alt mod de a fi, schimbarea modului în care o formă poate exista, este un concept-cheie al epistemologiei tomiste, fiind, așa cum am putut observa în primul capitol, unul dintre determinările importante ale criteriului cognitiv, daca nu chiar cea mai importantă. Din acest motiv, trebuie analizat atent atât felul în care este utilizat termenul, cât și contextele în care
De la quo la quod: teoria cunoaşterii la Toma din Aquino şi d-ul care face diferenţa by Elena Băltuţă () [Corola-publishinghouse/Science/1339_a_2704]
-
in simțuri? Se mai susține această teza după ce am aflat că orice cunoaștere necesită o schimbare imateriala, ca în senzații, indiferent cărui simt îi aparțin acestea, nu este suficientă o schimbare materială? Răspunsul e simplu, și ține nu doar de epistemologie, ci și de fizica. În Quaestiones disputatae de veritate, Toma din Aquino spune că între simt și obiectul sensibil este necesară o distanta, un mediu care să facă posibilă senzația: (I.1.13) Praeterea, sicut se habet sensus ad sensibile
De la quo la quod: teoria cunoaşterii la Toma din Aquino şi d-ul care face diferenţa by Elena Băltuţă () [Corola-publishinghouse/Science/1339_a_2704]
-
conduce la o colorare a mediului traver sat. Dar ce se întâmplă în cazul mirosului? Un trandafir care emană parfum devine, la un moment dat, inodor, evident exceptând cazul în care se ofilește? Nu este nevoie să cu noastem mecanismele epistemologiei tomiste pentru a putea spune, fără urmă de îndoială, ca trandafirul, în starea lui normală, nu-și pierde parfumul emanându-l prin aer și că obiectele nu devin incolore atunci cand traversează aerul sau apă. Obiectele nu-și pierd formele accidentale
De la quo la quod: teoria cunoaşterii la Toma din Aquino şi d-ul care face diferenţa by Elena Băltuţă () [Corola-publishinghouse/Science/1339_a_2704]
-
naștere, la rândul lor, unor serii de interpretări care i-a împărțit pe exegeții contemporani în două mari tabere: realismul direct și reprezentationalismul. Când spun „realism direct“ și „reprezentationalism“ îi am în vedere pe acei interpreți contemporani care au citit epistemologia lui Toma din Aquino fie prin grila realismului, fie prin cea a reprezentationalismului. Adepții realismului direct consideră că gândurile noastre se referă la obiecte din lumea reală, la care avem un acces direct prin asimilarea entităților interme diare, care determină
De la quo la quod: teoria cunoaşterii la Toma din Aquino şi d-ul care face diferenţa by Elena Băltuţă () [Corola-publishinghouse/Science/1339_a_2704]
-
înțelese mai bine. Termenul latin phantasma este un împrumut din limba greacă, unde termenul phántasma era un derivat din phantázein a a face prezent, a apărea a, și înseamnă, literalmente, ceea ce se arătă pe șine, ceea ce apare. Revenind la contextul epistemologiei lui Toma, ceea ce apare este, în fond, o sumă de specii sensibile percepute de toate cele cinci simțuri externe cu care este înzestrata ființă umană. De exemplu, ima ginea unei fripturi implică nu doar informațiile de factură vizuală, nu doar
De la quo la quod: teoria cunoaşterii la Toma din Aquino şi d-ul care face diferenţa by Elena Băltuţă () [Corola-publishinghouse/Science/1339_a_2704]