4,405 matches
-
de secol al lui Pamfil Șeicaru a fost cercetat de istoricul și criticul literar Florin Manolescu în excelenta sa carte referențială, în care radiografiază, cu minuțiozitate, fiecare gest și faptă a imprevizibilului observator și gazetar. Revelatoare pentru publicul românesc sunt epistolele pe care Pamfil Șeicaru le-a trimis, în țară, prietenilor, colegilor din redacțiile ziarelor și revistelor de odinioară, familiei și unor personalități importante din administrația centrală a României comunizate. O mărturie elocventă în acest sens o constituie epistola trimisă poetului
O epistolă necunoscută a lui Pamfil Șeicaru by Nicolae Scurtu () [Corola-journal/Memoirs/4858_a_6183]
-
românesc sunt epistolele pe care Pamfil Șeicaru le-a trimis, în țară, prietenilor, colegilor din redacțiile ziarelor și revistelor de odinioară, familiei și unor personalități importante din administrația centrală a României comunizate. O mărturie elocventă în acest sens o constituie epistola trimisă poetului, eseistului și teologului Nichifor Crainic (1889-1972). Epistola aceasta, amplă și motivată, se constituie, de fapt, într-o tulburătoare confesiune a unui intelectual care și-a iubit cu patimă țara și care a înțeles ab initio locul și destinul
O epistolă necunoscută a lui Pamfil Șeicaru by Nicolae Scurtu () [Corola-journal/Memoirs/4858_a_6183]
-
trimis, în țară, prietenilor, colegilor din redacțiile ziarelor și revistelor de odinioară, familiei și unor personalități importante din administrația centrală a României comunizate. O mărturie elocventă în acest sens o constituie epistola trimisă poetului, eseistului și teologului Nichifor Crainic (1889-1972). Epistola aceasta, amplă și motivată, se constituie, de fapt, într-o tulburătoare confesiune a unui intelectual care și-a iubit cu patimă țara și care a înțeles ab initio locul și destinul nostru în Europa. * Madrid, 28 mai 1971 Dragă Crainic
O epistolă necunoscută a lui Pamfil Șeicaru by Nicolae Scurtu () [Corola-journal/Memoirs/4858_a_6183]
-
se află în literatura sa epistolară, încă necunoscută. Mircea Iorgulescu a întreținut un incitant dialog epistolar cu unii dintre confrații săi: Teodor Vârgolici, Gabriel Dimisianu, Geo Dumitrescu, Dana Dumitriu, Ion Groșescu, Z. Ornea, Alexandru Ștefănescu, Ion Simuț și mulți alții. Epistolele ce se publică acum, întâia oară, sunt trimise din Occident, unde se stabilise în septembrie 1989, istoricului și criticului literar Gabriel Dimisianu (n. 1936), pentru care a manifestat întotdeauna o autentică simpatie și prețuire intelectuală. Paris, 24 mai [19]90
Contribuții noi la biografia lui Mircea Iorgulescu by Nicolae Scurtu () [Corola-journal/Journalistic/3321_a_4646]
-
Nicolae Scurtu Biografia poetului, prozatorului, jurnalistului și traducătorului N. Crevedia (1902-1978) se cuvine a fi recercetată, cu maximă atenție, întrucât există importante diferențe între actele oficiale și mărturiile întâlnite în confesiunile, interviurile și corespondenț a sa. Epistolele sale impresionează prin dezinvoltură, franchețe, detalii prețioase, portrete ale unor contemporani, polemici și profiluri feminine. Se cunosc, astăzi, numeroase epistole trimise de autorul cărții de poezii Maria lui Nichifor Crainic, G. Călinescu, Gib I. Mihăescu, Ion Barbu, Șerban Cioculescu, Perpessicius
O epistolă necunoscută a lui Nicolae Crevedia by Nicolae Scurtu () [Corola-journal/Memoirs/4968_a_6293]
-
cu maximă atenție, întrucât există importante diferențe între actele oficiale și mărturiile întâlnite în confesiunile, interviurile și corespondenț a sa. Epistolele sale impresionează prin dezinvoltură, franchețe, detalii prețioase, portrete ale unor contemporani, polemici și profiluri feminine. Se cunosc, astăzi, numeroase epistole trimise de autorul cărții de poezii Maria lui Nichifor Crainic, G. Călinescu, Gib I. Mihăescu, Ion Barbu, Șerban Cioculescu, Perpessicius, Pompiliu Constantinescu, I. Valerian, Ovidiu Papadima, Pan M. Vizirescu, Horia Nițulescu, Gerda Barbilian, A.C. Calotescu-Neicu, Matei Alexandrescu și alții. Aceste
O epistolă necunoscută a lui Nicolae Crevedia by Nicolae Scurtu () [Corola-journal/Memoirs/4968_a_6293]
-
Barbilian, A.C. Calotescu-Neicu, Matei Alexandrescu și alții. Aceste misive se impun a fi adunate, adnotate și restituite într-un tom de documente și mărturii revelatorii în ceea ce privește perioada interbelică, insuficient cunoscută, grație unor reticențe de ordin ideologic, estetic, biografic și moral. Epistola ce o transcriu aici, necunoscută până acum, se constituie într-o tulburătoare confesiune pe care poetul Nicolae Crevedia o face lui G. Călinescu, sagace observator al vieții literare românești. Un biograf conștiincios va constata, după lectura acestei ample scrisori, că
O epistolă necunoscută a lui Nicolae Crevedia by Nicolae Scurtu () [Corola-journal/Memoirs/4968_a_6293]
-
peste nu prea mult timp, vor apare, în acela[și] timp - Antologia poeților bulgari 8 în românește, în traducerea mea și Antologia poeților români 9 în limba bulgară, tălmăciți de un confrate bulgar cu vază. N. C. Note Originalul acestei epistole, inedite, se află în biblioteca profesorului Nicolae Scurtu din București. 1. Constantin Teodorovici - N. Crevedia în Dicționarul general al literaturii române. [Volumul 2]. C-D. București, Editura Univers Enciclopedic, 2004, p. 461-462. 2. G. Călinescu - Enigma Otiliei. Roman. Volumul 1-2
O epistolă necunoscută a lui Nicolae Crevedia by Nicolae Scurtu () [Corola-journal/Memoirs/4968_a_6293]
-
grav, hagiografii, care aveau menirea, dintru început, de a denatura existența unui valoros scriitor, precum și a unui om atât de viu și de prezent în viața literară a primelor patru decenii ale secolului trecut. Revelatoare, sub multiple aspecte, sunt și epistolele Otiliei Cazimir trimise domnișoarei Silvia Bădălicescu (n. 1912), nepoata poetului, în care, de fapt, se reconstituie unele aspecte, fundamentale, ale biografiei unuia dintre cei mai iubiți și mai talentați poeți de la revistele „Viața Românească” și „Adevărul literar și artistic”. Epistolele
Însemnări despre George Topîrceanu by Nicolae Scurtu () [Corola-journal/Memoirs/5242_a_6567]
-
epistolele Otiliei Cazimir trimise domnișoarei Silvia Bădălicescu (n. 1912), nepoata poetului, în care, de fapt, se reconstituie unele aspecte, fundamentale, ale biografiei unuia dintre cei mai iubiți și mai talentați poeți de la revistele „Viața Românească” și „Adevărul literar și artistic”. Epistolele pe care le restitui, acum, firește necunoscute, fac poate dintr-o microarhivă și urmează să fie adnotate și publicate după exigențele textologiei contemporane. Impresionează în aceste misive, deloc convenționale, franchețea, sinceritatea dezarmantă și o anume naturalețe. Ultimele clipe ale existenței
Însemnări despre George Topîrceanu by Nicolae Scurtu () [Corola-journal/Memoirs/5242_a_6567]
-
irelevante chiar și pentru neinițiați. Literatura epistolară a celui ce a scris Ora 25 relevă alte date, alte știri și, evident, alte mărturii care contribuie esențial la rescrierea biografiei acestui cunoscut scriitor al exilului românesc. Relevante, sub multiple aspecte, sunt epistolele pe care tânărul, foarte tânărul poet și jurnalist Const. Virgil Gheorghiu le trimite din Chișinău, unde era elev la Liceul Militar „Regele Ferdinand I”, scriitorului I. Valerian (1895-1980), directorul prestigioasei reviste „Viața literară” (1926-1938; 1941). Epistolele acestea trimit, cu exactitate
Însemnări despre tânărul Const. Virgil Gheorghiu by Nicolae Scurtu () [Corola-journal/Memoirs/5795_a_7120]
-
sub multiple aspecte, sunt epistolele pe care tânărul, foarte tânărul poet și jurnalist Const. Virgil Gheorghiu le trimite din Chișinău, unde era elev la Liceul Militar „Regele Ferdinand I”, scriitorului I. Valerian (1895-1980), directorul prestigioasei reviste „Viața literară” (1926-1938; 1941). Epistolele acestea trimit, cu exactitate, la debutul în presa literară a lui Const. Virgil Gheorghiu 2, la colaborările sale în paginile revistelor „Crai nou”3, „Flamuri”4 și „Luminătorul”5, precum și la relațiile pe care le stabilește cu revista bucureșteană „Viața
Însemnări despre tânărul Const. Virgil Gheorghiu by Nicolae Scurtu () [Corola-journal/Memoirs/5795_a_7120]
-
Viața literară”, al cărei corespondent devine pentru întreaga Basarabie. Tânărul Const. Virgil Gheorghiu manifestă un interes special pentru lumea literară, iar dialogurile cu unii dintre contemporanii săi se constituie în tulburătoare confesiuni asupra creației, a valorii și perenității faptului literar. Epistolele ce se restituie acum, întâia oară, sunt o dovadă peremptorie în acest sens. * Chișinău, 12 mai 1934 Domnule Valerian, Redacția pentru Basarabia mai suferă de un singur neajuns - adresa. Totuși, dacă se poate, fără să „bată la ochi”, va fi
Însemnări despre tânărul Const. Virgil Gheorghiu by Nicolae Scurtu () [Corola-journal/Memoirs/5795_a_7120]
-
Scene din viața dobrogeană, Urmărind idealul și mai ales scrierea recentă, Idile din viața antică, cu resurecții duioase ale unor vremi apuse de demult“. Revelatoare prin tonul confesiv și emoțional, prin mărturiile despre unii dintre contemporani, sunt și cele două epistole, necunoscute până acum, trimise de universitarul de la Iași colegului și prietenului său, Ion Petrovici, și el o personalitate de anvergură, care, încă, nu se bucură de o recunoaștere integrală a valorii operei sale, grație unor criterii ce ar trebui să
Oreste Tafrali și Academia Română by Nicolae Scurtu () [Corola-journal/Memoirs/5401_a_6726]
-
povestirii care era însușirea de căpetenie a clasicilor noștri, precum Odobescu și Ghica, un fel de a fura pe cititor printr-o frază de altfel bine studiată și limpidă. 5. O. Tafrali, la sugestia colegului său, trimite președintelui Academiei Române următoarea epistolă: Domnule Președinte, Academia Română a binevoit să aprecieze activitatea mea culturală, începută încă din 1904, și m-a chemat în sânul ei ca membru corespondent. Îmi permit să vă adresez, atât d[omniei]voastre cât și tuturor d[omni]lor membri
Oreste Tafrali și Academia Română by Nicolae Scurtu () [Corola-journal/Memoirs/5401_a_6726]
-
scrierilor încărcate, se pare, de o extraordinară tensiune spirituală. E drept că s-a comentat mai mult despre scrisorile adresate la începutul anilor ’40 unei tinere din Toronto, de care era îndrăgostit. Prea puține lucruri s-au aflat însă despre epistolele către călugării de la Ramakrishna-Vivekananda. Ele ar conține, în opinia lui Ron Rosenbaum, răspunsul la întrebarea de ce, după succesul planetar pe care l-a cunoscut odată cu publicarea, la mijlocul anilor ‘50, a romanului The Catcher in the Rye, scriitorul s-a scufundat
Din nou despre Salinger by Mircea Mihăieș () [Corola-journal/Journalistic/3441_a_4766]
-
de lungă durată și s-au concretizat într-un incitant dialog epistolar ce se cuvine a fi cunoscut de cercetătorii și istoricii literari. Și nu numai de aceștia. Revelatoare, prin informațiile literare și culturale, mi se par a fi și epistolele ce se publică acum întâia oară, în care Valeriu Anania îl consiliază, îl îndrumă și îi oferă soluții din cele mai pragmatice privitoare la noua oficină tipografică și editorială, Tradiția. Demne de reținut sunt confesiunile și precizările pe care le
Noi contribuții la bibliografia lui Valeriu Anania by Nicolae Scurtu () [Corola-journal/Memoirs/5710_a_7035]
-
odinioară, corespondența emisă și primită de acea personalitate. Literatura epistolară și, desigur, tot ceea ce se referă la paraliteratură și în cazul lui Perpessicius contribuie, în chip substanțial, la rescrierea unei biografii credibile, la crearea unui profil autentic și, totodată, emblematic. Epistolele trimise de Perpessicius, în timp, familiei, prietenilor și, mai ales, confraților săi conțin prețioase știri privitoare la existența și la excepționala sa activitate de poet, prozator, memorialist, traducător, dar mai cu seamă de eseist și fidel istoric și critic al
Noi completări la biografia lui Perpessicius by Nicolae Scurtu () [Corola-journal/Memoirs/5365_a_6690]
-
Perpessicius, în timp, familiei, prietenilor și, mai ales, confraților săi conțin prețioase știri privitoare la existența și la excepționala sa activitate de poet, prozator, memorialist, traducător, dar mai cu seamă de eseist și fidel istoric și critic al literaturii române. Epistolele ce se restituie, acum, întâia oară, sunt adresate colegului său la Academie, istoricul de artă George Oprescu, unul dintre cei mai învățați critici și eseiști ai fenomenului artistic românesc. Aceste misive, deși conțin o oarecare notă de convenționalism, surprind prin
Noi completări la biografia lui Perpessicius by Nicolae Scurtu () [Corola-journal/Memoirs/5365_a_6690]
-
știa din auzite și oarecum după ureche, acum se verifică atât din scrierile d[umnea]v[oa]s[tră] cât și din reproduceri. Într-adevăr, mare și pur artist. Dar nu pentru a vă complimenta ad-hoc am recurs la această epistolă. Cât din dorința de a vă mulțumi, în bloc, pentru toate darurile de acest fel (Szatmáry3, Sculptura română 4, Bisericile cetăți 5 și de astă dată Storck cu care m-ați gratificat și mai ales de a vă felicita, și
Noi completări la biografia lui Perpessicius by Nicolae Scurtu () [Corola-journal/Memoirs/5365_a_6690]
-
a inspirației. Inclusiv, ca ultim argument, o fotografie-suvenir pe care stă scris doar „Mămica” și, în chip de dedicație, „lui Relucă” (p. 141). Nu numai că fiului apostat cumulul de diminutive i se pare intolerabil, dar, în replică, pentru o epistolă la fel de lapidară, acesta se străduiește să facă uz de întregul inventar de tactici (retorice, persuasive, sugestive, livrești) pe care-l are la dispoziție. Se simte amorțit de o imposibilitate de ordin practic (fiind hăituit de amintirea unei lecții de pian
Stilul e omul. Stilul e totul by Cosmin Ciotloș () [Corola-journal/Journalistic/3459_a_4784]
-
pe Constantin Noica, I.D. Ștefănescu, Liviu Rusu, D.D. Roșca, Mihail Sadoveanu, Cezar Petrescu, Nichifor Crainic, Vladimir Streinu, Demostene Botez, Zaharia Stancu, Romulus Dianu, Mihu Dragomir, Marian Popa, Marin Bucur și Ion Dodu Bălan, au fost de o perfectă cordialitate, iar epistolele acestora, deloc convenționale sau conjuncturale, relevă imaginea autentică a unui intelectual ce a decriptat unele din tainele creației plastice și literare. Epistolele lui Constantin Noica, ce se publică acum întâia oară, se constituie, de fapt, în mărturii emoționante privitoare la
Un estetician sub vremuri – Gheorghe Achiței by Nicolae Scurtu () [Corola-journal/Memoirs/5767_a_7092]
-
Dianu, Mihu Dragomir, Marian Popa, Marin Bucur și Ion Dodu Bălan, au fost de o perfectă cordialitate, iar epistolele acestora, deloc convenționale sau conjuncturale, relevă imaginea autentică a unui intelectual ce a decriptat unele din tainele creației plastice și literare. Epistolele lui Constantin Noica, ce se publică acum întâia oară, se constituie, de fapt, în mărturii emoționante privitoare la imaginea unui estetician singular ce a străbătut vremuri potrivnice și, uneori, năprasnice. La acest prag aniversar urăm magistrului nostru - Ad multos annos
Un estetician sub vremuri – Gheorghe Achiței by Nicolae Scurtu () [Corola-journal/Memoirs/5767_a_7092]
-
jurnalistului, teologului și memorialistului Nichifor Crainic (1889-1972) conține, încă, o sumă importantă de necunoscute, întrucât cercetătorii și biografii operei și destinului unuia dintre cei mai însemnați scriitori interbelici nu au recurs la consultarea surselor primare și, desigur, nici la paraliteratură. Epistolele lui Nichifor Crainic, atâtea câte există, și există multe, sunt extrem de prețioase, deoarece întâlnim în conținutul lor informații biografice și literare relevante pentru rescrierea unei biografii temeinice și, mai ales, veridice. Imaginea omului, profesorului, scriitorului și cărturarului Nichifor Crainic a
Însemnări despre epistolograful Nichifor Crainic by Nicolae Scurtu () [Corola-journal/Memoirs/5466_a_6791]
-
recluziune, un deceniu și jumătate, unii din colegii de detenție și administrația primitivă și agresivă i-au creat o imagine terifiantă, care, din ignoranță, s-a impus în lumea literară, culturală și politică a României comuniste și, din nefericire, postcomuniste. Epistola pe care o restituim, necunoscută până acum, se constituie într-otulburătoare confesiune privitoare la familia sa, la studiile postuniversitare de la Viena, la activitatea sa literară și, evident, la pauperizarea materială a întregii sale generații de autentici intelectuali. Impresionează viziunea pragmatică a
Însemnări despre epistolograful Nichifor Crainic by Nicolae Scurtu () [Corola-journal/Memoirs/5466_a_6791]