1,345 matches
-
tot mai tocită ș.a.m.d.ť De acord, sună mai oficial, adică fără adieri sentimentale, fără emoții. Sună ca într-o proză de calitate. Anume așa am să încerc să scriu de aici încolo. Așadar, aici părăsesc definitiv stilul epistolar". (p. 41) Nici raportul dintre narator și autor, atât de discutat în studiile de naratologie foarte la modă la începutul anilor '80 nu este trecut cu vederea. În viziunea lui Nicolae Popa, situația arată cam așa: În scris, și încă
Textualism basarabean by Tudorel Urian () [Corola-journal/Journalistic/8286_a_9611]
-
a ștanțat în mintea noastră chipul unui Caragiale hâtru, amoral, mereu pus pe glume, strașnic băutor de bere și nițel mitocan, o variantă mai mult sau mai puțin îmbunătățită a propriilor sale personaje. Or, pornind de la corespondența dramaturgului (în special epistolarul cu Paul Zarifopol) și de la publicistica sa politică, Dan C. Mihăilescu reușește să dea o altă perspectivă vieții și convingerilor marelui scriitor. Accentele lui Caragiale din corespondență sunt grave, văzute din perspectivă germană moravurile românești nu mai provoacă hazul (ca
Aproape politice by Tudorel Urian () [Corola-journal/Journalistic/11155_a_12480]
-
restaurantul „Lloyd”, de la ora 19. Înscrierile se fac în perioada 1-4 martie, iar taxa este de 1,4 milioane de lei (participare echipaj+masa festivă pentru 2 persoane). Se vor întocmi 3 clasamente: feminin, nelicențiați și piloți licențiați. C. V. Concurs epistolar l Câștigătorii fazei județene Oficiul Județean de Poștă și Inspectoratul Școlar Județean Timiș au stabilit câștigătorii fazei județene a concursului epistolar cu tema „Scrisoare către personajul meu preferat din povești”. Astfel, autoarea celei mai frumoase scrisori este Andrada Tomina Doroș
Agenda2005-09-05-general7 () [Corola-journal/Journalistic/283433_a_284762]
-
participare echipaj+masa festivă pentru 2 persoane). Se vor întocmi 3 clasamente: feminin, nelicențiați și piloți licențiați. C. V. Concurs epistolar l Câștigătorii fazei județene Oficiul Județean de Poștă și Inspectoratul Școlar Județean Timiș au stabilit câștigătorii fazei județene a concursului epistolar cu tema „Scrisoare către personajul meu preferat din povești”. Astfel, autoarea celei mai frumoase scrisori este Andrada Tomina Doroș, elevă a Școlii nr. 27 din Timișoara, personajul ei preferat fiind „Fetița cu chibrituri”. Ea va participa la faza pe Direcția
Agenda2005-09-05-general7 () [Corola-journal/Journalistic/283433_a_284762]
-
a fost la fel. în 1989 am adus cu mine în valiză ilegal romanul său Ostinato și l-am oferit editurii Suhrkamp iar pe Dumitru }epeneag urma să-l predau la editura Fischer, împreună cu întreg grupul oniricilor. Există un schimb epistolar publicat în revista "Contemporanul" despre acest proiect și anii "70, este un document interesant. R.B.: Credeți că extinderea Uniunii Europene spre răsărit va aduce cu sine o creștere a interesului față de literatura și cultura est- europeană, în ocurență față de cea
Limba o amantă liniștită și nemuritoare by Rodica Bin () [Corola-journal/Journalistic/12564_a_13889]
-
faptul că cititorul fraudulos Grigore Micu le interpretează aberant ca pe niște probe ale unui limbaj cifrat care ascunde o posibilă conspirație poate deveni plauzibil de la un punct încolo. Pentru exemplificare voi reproduce doar un scurt fragment din acest schimb epistolar electronic, precizând doar că mai toate celelalte scrisori sunt un soi de variațiuni pe aceeași temă: "Mi-ai trimis un mesaj tulburător de frumos, un fel de hamac făcut din plasa de aur a cuvintelor în care mă leagăn fericit
L'amour soudain by Tudorel Urian () [Corola-journal/Journalistic/8630_a_9955]
-
1993), „Și mai morocănoși“ (1995). A decedat în 2001. JOI, 10 FEBRUARIE MONTESQUIEU Se împlinesc 250 de ani de la moartea scriitorului, sociologului și filosofului francez Charles-Louis de Secondat, baron de Montesquieu. Reprezentant de seamă al iluminismului, a scris un roman epistolar cu subiect în aparență oriental - „Scrisori persane“ (1721), lucrarea „Considerații asupra cauzelor măreției și decăderii romanilor“ (1734), „Spiritul legilor“ (1748). A promovat idei progresiste. Scrierile sale se remarcă și prin stilul în care sunt redactate, ce se caracterizează prin claritate
Agenda2005-06-05-stiri () [Corola-journal/Journalistic/283371_a_284700]
-
pentru opera autorului Arhanghelilor, îngrijindu-se de reeditarea ei, scriind studii și prefețe și o temeinică teză de doctorat. în 1955, Ion Brad pleacă la București, unde va avea o ascendentă carieră politică și notorietate literară. De acum începe dialogul epistolar, mai insistent din partea lui Mircea Zaciu. (De altminteri până în 1997, cartea nu reproduce și scrisorile lui Ion Brad, așa că paginile constituie de fapt un monolog al epistolierului de la Cluj și, într-un fel, țin locul Jurnalului la care Zaciu va
Dialog epistolar by Ion Buzași () [Corola-journal/Journalistic/12753_a_14078]
-
istoriei literare. Paginile cele mai frumoase ale acestor epistole amicale sunt cele de confesiune a unor bucurii și griji familiale, unde vedem un tată delicat, un soț îngrijorat de reușita și de bunăstarea familiei. După aproape trei decenii de dialog epistolar, în 1985, corespondența dintre cei doi prieteni încetează brusc: Mircea Zaciu lucra împreună cu doi tineri colaboratori ai săi, Aurel Sasu și Marian Papahagi la marele Dicționar al scriitorilor români. Apariția lui era amânată "sine die" din motive ideologice și politice
Dialog epistolar by Ion Buzași () [Corola-journal/Journalistic/12753_a_14078]
-
în cartea sa de Al. Săndulescu, au scos din criză genul memorialistic, determinând acea ecloziune de care vorbeam, configurând un curent care aproape că a pus în umbră, pentru o vreme, literatura de ficțiune. Jurnalele, cărțile de memorii și cărțile-document, epistolarele erau căutate cu fervoare de cititorii primului deceniu postdecembrist și mai sunt căutate și azi. Rămâne totuși întrebarea pe care și-o punea recent, în „Ramuri”, N. Prelipceanu, reformulând-o pe aceea mai veche a lui Kogălniceanu referitoare la „traducții
Memorie și memorialiști by Gabriel Dimisianu () [Corola-journal/Journalistic/13087_a_14412]
-
Al. Săndulescu va observa „caracterul compozit” al multor scrieri memorialistice românești, dintre cele mai semnificative, cum ar fi, din inventarul clasic, cele ale lui B. P. Hasdeu sau Iacob Negruzzi (jurnale completate de amintiri), ale lui T. Maiorescu (jurnal și epistolar), ale lui Duiliu Zamfirescu (memorii și epistolar), ale lui Ion Ghica (amintiri sub formă de scrisori). Și tot „compozite” îi apar scrierile memorialiștilor contemporani, de la N. Steinhardt la Pericle Martinescu, de la Ion Ioanid la Mircea Zaciu și la mulți alții
Memorie și memorialiști by Gabriel Dimisianu () [Corola-journal/Journalistic/13087_a_14412]
-
multor scrieri memorialistice românești, dintre cele mai semnificative, cum ar fi, din inventarul clasic, cele ale lui B. P. Hasdeu sau Iacob Negruzzi (jurnale completate de amintiri), ale lui T. Maiorescu (jurnal și epistolar), ale lui Duiliu Zamfirescu (memorii și epistolar), ale lui Ion Ghica (amintiri sub formă de scrisori). Și tot „compozite” îi apar scrierile memorialiștilor contemporani, de la N. Steinhardt la Pericle Martinescu, de la Ion Ioanid la Mircea Zaciu și la mulți alții convocați de autor în paginile cărții „în
Memorie și memorialiști by Gabriel Dimisianu () [Corola-journal/Journalistic/13087_a_14412]
-
studentă la București - "pentru ca să-și cumpere o jachetă, neputând umbla tot timpul cu paltonul de iarnă�. Iar cei de la actorie "vor să aibă numai o generație de Ťadoniștiť, după ce în ultimii ani au fost promovați pocitaniile cu duiumul". Selecția fragmentelor epistolare și a secvențelor biografice merge spre conturarea unui portret, ușor edulcorat, care scoate la lumină, de sub carapacea didactică, slăbiciunile umane și nevoia de afecțiune a unui om hăituit. Un exercițiu de admirație, bine mascată, față de cel pe care prietenii și
Mitteleuropa marginalilor by Cătălin Sturza () [Corola-journal/Journalistic/12655_a_13980]
-
o parte din vechile ierarhii - nu în funcție de notorietatea populistă, ci ținând cont de contribuția autentică la funcționarea intricatei (și foarte sensibilei) mașinării a Cercului. Universitarul timișorean merge pe firul biografiilor, se adâncește în istoria intimă a grupului, comentează, laconic, fragmente epistolare, amintiri, mărturii consemnate de surse mai mult sau mai puțin creditabile. Acolo unde datele lipsesc sau le consideră insuficiente, intervine cu clarificări, luând ca reper propria experiență, memoria personală. Observatorul alterează, prin prezența în mijlocul scenei, obiectivitatea observațiilor. Istoria e una
Mitteleuropa marginalilor by Cătălin Sturza () [Corola-journal/Journalistic/12655_a_13980]
-
de sine" și să-i dorească fericire, cu toate că, urmează el, "m-am adăpat cu amar și că a fost pentru mine o mamă cu adevărat vitregă". Poate cel mai generos capitol al cărții pe care o comentez îl constituie dialogul epistolar Lucian Blaga-Bazil Munteanu, cu precizarea că numai scrisorile celui din urmă sunt inedite. Cei doi se cunoscuseră în 1919, erau amândoi studenți, curând bursieri, unul la Viena și altul la Paris. încă de atunci și-au descoperit afinități intelectuale, se
Edite și inedite by Al. Săndulescu () [Corola-journal/Journalistic/10829_a_12154]
-
a trezit propus la Premiul Nobel. "Nu știu din a cărui inițiativă", nota el. Propunerea venise chiar din partea bunului său prieten Bazil Munteanu și a romanistei italiene Rosa del Conte. De cu totul alte dimensiuni și altă tonalitate este "dialogul" epistolar Ion Barbu - Al. Rosetti, care-l prelungește pe cel din tinerețe cu Tudor Vianu. De fapt, nu avem în volum decât scrisorile poetului, multe din ele, cum ține să precizeze Simona Cioculescu, deja publicate. îl descoperim pe același insațiabil vitalist
Edite și inedite by Al. Săndulescu () [Corola-journal/Journalistic/10829_a_12154]
-
să fiu, dacă n-ar fi existat celălalt țârcovnic, Anton Pann, imobil între strană și psaltichie". Simona Cioculescu avansează în timp, făcând cunoscute scrisori și documente aparținând "tinerei generații" de la 1927. Substanțial mi s-a părut grupajul Emil Cioran, cu epistolarul său din 1933-1947 (adresant, Petru Comarnescu) și din 1968, dialogând cu prietenul din copilărie Bucur }incu. în 1933, își caracteriza prima lui carte Pe culmile disperării ca încorporând un "radicalism feroce", scrisă "cu cea mai bestială vervă pesimistă". Tot pe
Edite și inedite by Al. Săndulescu () [Corola-journal/Journalistic/10829_a_12154]
-
făcute ale celor care îi ilustrau volumele) și, arată Lucian Boia, sugestiile și ideile editorului sunt de cele mai multe ori remarcabile. Într-o singură chestiune, Verne nu cedează niciodată: la insistențele editorului de a trata politic anumite teme. Confruntând textele cu epistolarul dintre cei doi, Lucian Boia demonstrează cu asupra de măsură inaptitudinile ideologice ale scriitorului, precum și pe acelea de a scrie subiecte de dragoste. Urmărit de pericolul de a se repeta (deja i se reproșa variația pe aceeași temă), Verne s-
Jules Verne pe înțelesul ideologilor by Marius Chivu () [Corola-journal/Journalistic/11762_a_13087]
-
sa, blăjeanca Olimpia Alexandrina Șuteu. Scrisorile de dragoste ale poeților (scriitorilor) prezintă întot- deauna un dublu interes: biografic și sufletesc, la care ar trebui să adăugăm și literar, căci multe astfel de scrisori sunt autentice pagini de literatură. Așa citim epistolarul erotic al lui Eminescu, Goga, Blaga, Marin Preda, ca să-i enumerăm numai pe câțiva scriitori ale căror scrisori de dragoste s-au publicat în ultimii ani, și nu putem decât să regretăm că această specie literară a căzut în desuetudine
„Ci tu citești scrisori din roase plicuri“ by Ion Buzași () [Corola-journal/Journalistic/3872_a_5197]
-
ani, și nu putem decât să regretăm că această specie literară a căzut în desuetudine, concurată de știutele, modernele, dar incolorele, lipsitele de afectivitate mijloace de comunicare. Cartea lui Ion Brad se poate citi în primul rând, ca un roman epistolar de dragoste, înfățișând o perioadă de opt ani, ani de zbucium, 1947-1955, cum îi numește și prietenul său Dumitru Micu în cunoscutul său roman autobiografic, Timpuri zbuciumate , Editura Vestala I.O., București, 2001. Povestea lor de dragoste începe în Blaj
„Ci tu citești scrisori din roase plicuri“ by Ion Buzași () [Corola-journal/Journalistic/3872_a_5197]
-
Ea i se va adresa cu „Dragă Ion”, sau, mai rar Dragă Ionule” (probabil de aici a preluat și Mircea Zaciu această formulă de adresare preferată în multele sale epistole adresate poetului). În primii doi ani, 1948-1950, este un monolog epistolar pentru că avem numai scrisorile poetului, care se simte la începutul vieții universitare, trist și singur, într-un Cluj străin. O informează despre schim- barea căminului (într-o vreme căminul studenților filologi este la Someșeni), și, suportând greu viața zgomotoasă de
„Ci tu citești scrisori din roase plicuri“ by Ion Buzași () [Corola-journal/Journalistic/3872_a_5197]
-
Primele scrisori din Cluj, așa cum era de așteptat de la un absolvent de liceu blăjean, cuprind citate și ecouri biblice, o tristețe exagerată de poet care a citit biografii de scriitori celebri și nefericiți. Uneori, câte un autoblestem, pare ecou din epistolarul eminescian:„Și m-au săgetat iarăși gânduri pornite de la marginea sicriului. Pe lângă citate biblice încep să apară în scrisori tot mai multe fragmente din lirica unor poeți îndrăgiți: Eminescu (cel mai frecvent citat), Arghezi, Blaga, Emil Giurgiuca și un poet
„Ci tu citești scrisori din roase plicuri“ by Ion Buzași () [Corola-journal/Journalistic/3872_a_5197]
-
ales ca tălmăcitor al lui Esenin), Miron Radu Paraschivescu, Geo Dumitrescu și alții. Istoria „Almanahului literar”, a „Stelei” clujene și, în general, viața literară clujeană în primul deceniu după al Doilea Război Mondial nu poate fi reconstituită fără aceste mărturii epistolare ale lui Ion Brad, ce cuprind și portrete memorabile ale colegilor de redacție ( Iosif Pervain, George Munteanu, Cornel Regman, Victor Felea, Aurel Gurghianu, A.E.Baconsky) și savuroase pagini de anecdotică literară. 1. Ion Brad, De dragoste, în ani de
„Ci tu citești scrisori din roase plicuri“ by Ion Buzași () [Corola-journal/Journalistic/3872_a_5197]
-
Janina Ianoși Rilke, de timpuriu îndrăgind Rusia și limba rusă, a fost contactat epistolar de către pictorul și graficianul Leonid Osipovici Pasternak, pe care-l cunoscuse și cu care se împrietenise în urmă cu un sfert de veac. Expeditorul scrisorii trăia - de când emigrase din Rusia - în Germania; adresantul ei se retrăsese, de dragul creației netulburate, în
Avanpremieră editorială - Rilke - Țvetaieva - Pasternak - Roman epistolar -1926 by Janina Ianoși () [Corola-journal/Journalistic/10814_a_12139]
-
adresez vreun cuvînt, la biserica românească din Paris și la colocviul de poezie, la Liege; nici pe Mircea Eliade - deși mă primise în apartamentul său parizian în iulie 1974".La fel, contactul cu Cioran, cu care avusese un măgulitor schimb epistolar, n-a mai fost restabilit. Semnificativ, Ilie Constantin se fixează tot mai frecvent asupra trecutului d-sale melancolizant. Îl evocă, îl prefiră cu simțămîntul, în filigran, al unei alienări în raport cu eul vexat într-o țară "refractară la poezie" (Cioran dixit
Clasicul romantic by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/8141_a_9466]