1,461 matches
-
în tumorile cerebrale, traumatisme craniene, meningite localizate, encefalite localizate sau accident vascular cerebral limitat. În epilepsia localizată, convulsiile cuprind segmente de membru sau grupe musculare corespunzătoare localizării procesului morbid de-a lungul frontalei ascendente; nu se însoțește de pierderea cunoștinței. EREDITATE (< fr. hérédité, cf. lat. hereditas, -atis - moștenire; engl. heredity, inheritance) - Transmiterea anumitor caractere („mesaje”) de la o generație la alta; mesajele sunt codate în forma codului genetic, în acizii nucleici (în special în cromozomi), fiind supuse combinărilor, erorilor de copiere, alterărilor
[Corola-publishinghouse/Science/1932_a_3257]
-
hérédité, cf. lat. hereditas, -atis - moștenire; engl. heredity, inheritance) - Transmiterea anumitor caractere („mesaje”) de la o generație la alta; mesajele sunt codate în forma codului genetic, în acizii nucleici (în special în cromozomi), fiind supuse combinărilor, erorilor de copiere, alterărilor (mutații). Ereditatea este strâns legată de problematica unității în diversitate a lumii vii, de conservarea în timp a tipului speciei, a individualității, a genezei noului în cursul evoluției (Popescu-Neveanu, 1978). Ereditatea este o moștenirede la părinți, dar nu este o reproducere a
[Corola-publishinghouse/Science/1932_a_3257]
-
special în cromozomi), fiind supuse combinărilor, erorilor de copiere, alterărilor (mutații). Ereditatea este strâns legată de problematica unității în diversitate a lumii vii, de conservarea în timp a tipului speciei, a individualității, a genezei noului în cursul evoluției (Popescu-Neveanu, 1978). Ereditatea este o moștenirede la părinți, dar nu este o reproducere a însușirilor părinților, ci a genelor transmise urmașilor. xe "ERGOTERAPIE"ERGOTERAPIE (< fr. ergothérapie, cf. gr. ergon - muncă, therapeia - tratament) - Domeniu de activitate care are o largă accepțiune, în sensul că
[Corola-publishinghouse/Science/1932_a_3257]
-
a sistemelor dopaminergice. Ticurile apar în mod obișnuit între 2 și 10 ani, cu o notă predominantă pentru sexul masculin. Cauzele declanșatoare sunt - după Larousse (2006) - ocazionale și pot fi emoțiile, teama în special, însă pentru autor cauza veritabilă este ereditatea. Boala debutează întotdeauna prin necoordonarea motrică. Mișcările necoordonate, numite „ticuri”, sunt spasme musculare care încep cel mai adesea de la față sau de la unul dintre membrele superioare, ale cărui degete se întind și se strâng; umerii se ridică, gâtul se apleacă
[Corola-publishinghouse/Science/1932_a_3257]
-
ale comportamentului (inteligența, aptitudinile și cunoștințele). Ei vizează aspectele afective, emoționale, dinamice. Personalitatea este descrisă mult mai des în termeni de trăsătură decât prin referire la tipuri. După T. Buzdugan (2007), specificul uman aparține și biologicului, întrucât este programat prin ereditate, dispune de un potențial nativ, valorificat treptat prin socializare, prin relațiile pe care le are cu semenii, dar și prin asimilarea valorilor și comportamentelor pe care le dobândește pe tot parcursul existenței persoanei. Specificul personalității umane se solidifică la răscrucea
[Corola-publishinghouse/Science/1932_a_3257]
-
verticala fizică). Ea permite poziția bipedă și constituie o bază de referință pentru orientarea spațială și reperajul verticalei; postura direcțională, care modifică arhitecturile posturale antigravitaționale, organizându-se în raport cu stimulii din mediu (Larousse, 2006). Postura organismului este influențată de trei factori: ereditate, stări patologice și obișnuință. Aspectul general al corpului (sau, mai bine zis, configurația lui fizică) este - după T. Sbenghe (1987) - rezultatul a trei factori: a) atitudinea corpului, care este determinată de raportul dintre părțile care alcătuiesc aparatul locomotor, fiind considerată
[Corola-publishinghouse/Science/1932_a_3257]
-
mai puțin decât bărbatul), dezechilibrul nervos (isteria și nevrozele sunt parte indispensabilă a portretului, care pot fi urmărite în La Fille Élisa (1877) și Chérie (1884) de Edmond Goncourt; crizele mătușii Dide în ciclul lui Zola vor fi transmise prin ereditate descendentei Macquart, mai ales celei feminine, sub diferite forme). Femeia secolului al XIX-lea este mereu suferinda, în sensul moral și fizic, instabilă din punct de vedere psihologic. Angelismul și erotismul sunt două extreme între care se plasează eroina lui
Pariziana romanescă : mit şi modernitate by Elena Prus [Corola-publishinghouse/Science/881_a_2389]
-
mitului că povestire în care divinitățile joacă rolul principal. Și totuși, un element merită a fi reținut: mitul prezintă o acțiune ce ține de o putere superioară omului. Chiar și în cazul, ca la Zola, când aceste puteri (pământul, soarele, ereditatea), mai mult sau mai putin vagi, nu au nimic divin. Ființă umană, devenind figură mitică, se identifică cu aceste puteri, chiar dacă, pe de altă parte, romancierul ține să-i păstreze semnele umanității. Flaubert a înțeles bine natură acestui demers când
Pariziana romanescă : mit şi modernitate by Elena Prus [Corola-publishinghouse/Science/881_a_2389]
-
și mediul social. Zola consideră că va fi reprezentativ și credibil, punând în evidență mecanismele de determinare (biologice, sociologice, istorice) 77. Jacques Dubois constată [2000, p.234] că scriitorul face referință mai cu seamă la un determinism dublu: fiziologic, al eredității, și cel social, al mediului 78. Personajul are caracter (determinat social) și temperament (determinat fiziologic). Literatura modernă se caracterizează printr-o nouă reprezentare a omului. În tradiția materialismului Luminilor, omul este considerat ca un corp, el are o densitate materială
Pariziana romanescă : mit şi modernitate by Elena Prus [Corola-publishinghouse/Science/881_a_2389]
-
acest proiect sunt construite intrigile romanelor sale. Ceea ce îl preocupă este mecanismul funcționarii sociale al acestor clase. Conform proiectului conceput, majoritatea personajelor lui Zola sunt expuse unor forțe care le depășesc, fie ele externe (fatalitatea mediului și momentului) sau interne (ereditatea, temperamentul) [Roy-Reverzy, 1998, p.98]. Astfel, aristocrata pariziana Renée Saccard, protagonista românului La Curée, este victima mai multor factori: a unei eredități (moartea prematură amintește de cea a mamei sale), a unei educații (lipsa afecțiunii parentale și mănăstirea, care nu
Pariziana romanescă : mit şi modernitate by Elena Prus [Corola-publishinghouse/Science/881_a_2389]
-
lui Zola sunt expuse unor forțe care le depășesc, fie ele externe (fatalitatea mediului și momentului) sau interne (ereditatea, temperamentul) [Roy-Reverzy, 1998, p.98]. Astfel, aristocrata pariziana Renée Saccard, protagonista românului La Curée, este victima mai multor factori: a unei eredități (moartea prematură amintește de cea a mamei sale), a unei educații (lipsa afecțiunii parentale și mănăstirea, care nu pregătește fetele pentru realitățile vieții), a unei istorii (un viol, o sarcină nedorită și o căsătorie care a fost de fapt o
Pariziana romanescă : mit şi modernitate by Elena Prus [Corola-publishinghouse/Science/881_a_2389]
-
riche. De ce passé, revécu en photographies, à notre présent, quelque chose d'insolite tremble et se précise: l'éternel féminin" [Juin, p.36]. 51 Românul naturalist descoperă alte motivații Evei păcătoase, mai ales de ordin medical: guvernată de fiziologie, supusă eredității sale, femeia devine o ființă inferioară, biologia explică slăbiciunea să morală și incapacitatea intelectuală. Mult înaintea lui Freud, se vorbește despre inconștient că despre visuri premonitorii, instinct sau nesăbuința. 52 Imaginea femeii în fața oglinzii este un loc comun în literatura
Pariziana romanescă : mit şi modernitate by Elena Prus [Corola-publishinghouse/Science/881_a_2389]
-
demersul critic al lui Taine românului, care devine "l'étude du tempérament et des modifications profondes de l'organisme sous la pression des milieux et des circonstances" [prefață la ediția a doua a românului Thérèse Raquin]. 78 În acest model, ereditatea și mediul joacă rolul unor mari operatori care actioneaza complementar, primul în diacronie, cel de-al doilea ca factor sincronic. Mediul este delimitat ca spațiu fizic și social. 79 Subtitlul seriei Rougon-Macquart, "Istorie naturală și socială a unei familii din
Pariziana romanescă : mit şi modernitate by Elena Prus [Corola-publishinghouse/Science/881_a_2389]
-
se vindecă niciodată (pp. 131-142). Diferitele forme ale delirului de interpretare sunt subiectul unor elaborate subclasificări - nu mai puțin de nouă clase sunt identificate și descrise (pp. 154-212) - pe baza obiectului delirului. În ceea ce privește cauzele fundamentale ale bolii, autorii invocă degenerescența, ereditatea, constituția paranoică, anomaliile intelectuale și afective; iar printre cauzele determinante, șocurile emoționale ori conflictele sociale (pp. 231-240). Interesant și în același timp semnificativ ni se pare faptul că, într-o anexă a studiului, cei doi psihiatri consacră câteva pagini analizei
[Corola-publishinghouse/Science/84973_a_85758]
-
strategii cognitive, comportamentale, atitudini etc.; - ele au un caracter relativ stabil, îi „aparțin” elevului și evidențiază saltul înregistrat de acesta prin raportarea la stadiul anterior - învățarea ca funcție de diverși factori (Gagné, R., 1975) i) condiții interne ce includ: - factori biologici (ereditatea, vârstă, dezvoltare fizică, rezistența la efort, stare de sănătate etc.); PREDARE - factori psihologici (potențial intelectual, nivelul dezvoltării structurilor cognitive, operatorii: inteligența, gândire, memorie, imaginație, motivația învățării, voința, trăsături de personalitate, deprinderi și tehnici de muncă intelectuală). ii) condiții externe care
Teoria și metodologia instruirii și a evaluării: ghid pentru seminar by Sacară Liliana () [Corola-publishinghouse/Science/1796_a_92287]
-
timp și din spațiu, căutarea de sine, căutarea lui Dumnezeu și a unei religiozități proprii, născută din îngenunchere și oroare. O poezie ce are ca obsesie viața ca moarte ori moartea ca viață, prizonieratul în timp și spațiu, într-o ereditate întunecată, și e, paradoxal, plină de sevă vitală, are consistența unei realități și dimensiunea unei etici și a unei metafizici. Ceea ce pare construit nu este decât parodiere a practicilor poetice și a obișnuințelor de limbaj, o încercare de izolare a
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288886_a_290215]
-
rezultat al raportului dintre instinct și inteligență, prezintă caracteristici diferențiate de la individ la individ, aflate într-o structură unitară, generalizatoare. În esența comportamentală victimală se constată încercarea victimei de a anticipa rezultatul acțiunii agresionale a infractorului. Inconștientul victimal. Fixat în ereditate, inconștientul comportamental stabilește forma concretă de asimilare și de integrare a individului în mediul social. Relația instinctuală programată ereditar nu va putea fi prevăzută de individ și nu va reprezenta un comportament individual constant de natură asociativ previzibilă. În relația
ASISTENŢA COPIILOR VICTIME A INFRACŢIUNILOR by GEORGE COSMIN DIACONU () [Corola-publishinghouse/Science/334_a_638]
-
formele criminalității; - se enumeră principalele teorii referitoare la criminalitate. 4) Prezentarea cursului (85 min.): - enunțarea noțiunii de criminal - expunere dialogată - prezentarea teoriei lui Jean Pinatel asupra personalității criminale - expunere - enunțarea noțiunii de factori predispozanți ai personalității criminale - expunere: • factori individuali: ereditatea • factori de mediu: familia de naștere, vecinătatea, școala, locul de muncă, serviciul militar, trecerea la viața independentă și familia proprie - enunțarea succintă a categoriilor de criminali (enumerare; se poate folosi creata și tabla) - prezentarea fiecărui tip de criminal în parte
[Corola-publishinghouse/Science/2316_a_3641]
-
haită, de animale mari; Îngrozind pe toată lumea cu urletele care, de fapt, nu sunt decât semnale menite coordonării și sincronizării grupului. El practică eutanasia - pentru om inumană, dar pentru Natură evoluție, negentropizare. Vânatul lui sunt animalele handicapate, de boală ori ereditate care, altminteri, ar transmite boala sau ereditatea tarată restului consângerilor. Și astfel, trofeele de vânătoare de la noi provin de la animale cu o treime mai mari decât acelea din civilizatul Apus care a exterminat demult „dăunătorul“ lup... Apus care nu știa
Gânduri în undă by Cristinel Zănoagă () [Corola-publishinghouse/Journalistic/1186_a_2365]
-
cu urletele care, de fapt, nu sunt decât semnale menite coordonării și sincronizării grupului. El practică eutanasia - pentru om inumană, dar pentru Natură evoluție, negentropizare. Vânatul lui sunt animalele handicapate, de boală ori ereditate care, altminteri, ar transmite boala sau ereditatea tarată restului consângerilor. Și astfel, trofeele de vânătoare de la noi provin de la animale cu o treime mai mari decât acelea din civilizatul Apus care a exterminat demult „dăunătorul“ lup... Apus care nu știa că doar pe „oaia care nu-și
Gânduri în undă by Cristinel Zănoagă () [Corola-publishinghouse/Journalistic/1186_a_2365]
-
Eminescu. Condiția ca regenerarea să fie - cum subliniază Însuși termenul - identică nu este deci Îndeplinită. Căci, În primul rând, avem nevoie de un genom identic, nu de acela hibrid, În care doar 50 - de fapt, mamă fiind, apelând și la ereditatea extracromozomială, mai mult de 50 - % reprezintă teiul sfânt. Dar el e alcătuit din miliarde de celule. Fiecare păstrându-i - ca bază a vieții - Întreaga informație genetică, inclusiv câte crăci are de gând să odrăslească; nu și câte va avea... Deci
Gânduri în undă by Cristinel Zănoagă () [Corola-publishinghouse/Journalistic/1186_a_2365]
-
un rol activ în procesul de învățare. Elevii, participanți activi, își imprimă ritmul propriu și propriile strategii. Modalitatea de învățare este individualizată nu standardizată. Învățarea care îl situează pe elev în rol central, asociază învățarea focalizată pe particularitățile fiecărui individ (ereditate, experiență, perspective, pregătire, talente, capacități și nevoi) cu focalizarea pe predare, împărtășire a cunoștințelor respective (cea mai buna informație ce se furnizează, stimularea motivației, învățării și acumulării de cunoștințe de către toți elevii). Consecințe pedagogice Acomodarea încă din școală cu tehnica
SIMPOZIONUL NAŢIONAL „BRÂNCUŞI – SPIRIT ŞI CREAŢIE” ediţia a II-a by Vasiliu Violeta Mariana () [Corola-publishinghouse/Science/569_a_904]
-
Regelui Mihai, scris de el însuși. Dar, nu este exclus să aflăm la un moment dat că a existat unul, memoriile personalităților din epoca modernă și contemporană, fiind documente de maximă importanță în reconstituirea adevărului istoric. S-ar putea ca ereditatea să-și spună cuvântul și în acest domeniu, dovedind că asemănările dintre Mihai și tatăl său, Carol al II-lea, nu se limitează la pasiunea pentru automobile și vânătoare, ci și la preocuparea de elaborare a unor însemnări încă necunoscute
Jurnalul regelui Mihai I de România : Reconstituit după acte şi documente contemporane Vol. 1. : 1921-1940 by Traian D. LAZĂR () [Corola-publishinghouse/Memoirs/101020_a_102312]
-
de vedere putem spune că nu există construcție socială care să fie în dezacord cu natura umană și care să fi rezistat în timp. Selecția, conform teoriilor lui Darwin 128 se realizează pe "două capabilități ale naturii variația 129 și ereditatea"130. În prefața la "Originea Speciilor"131, Ștefan Vlăduțescu amintește de trei teorii care ar sta la baza dezbaterii despre originea vieții pe pământ. Este vorba despre teoria creaționistă (care are la baza sa ipoteza existenței unui creator unic), teoria
Feţele monedei: o dezbatere despre universalitatea banului by Dorel Dumitru Chiriţescu [Corola-publishinghouse/Administrative/1442_a_2684]
-
Editura Humanitas, București, 1997, vol. I, pp. 327-328. 128 Ștefan Vlăduțescu, Prefață la Originea speciilor, Editura Beladi, Craiova, 2007, p. 16. 129 "Variația este principiul după care natura are posibilitatea de a le modifica, de a le transforma". Ibidem 130 "Ereditatea marchează disponibilitatea naturii de a păstra și reproduce caractere odată dobândite". Ibidem. 131 Charles Darwin, Originea speciilor, Editura Beladi, Craiova, 2007, p. 13. 132 Charles Darwin, op. cit., p. 555. 133 O părere "specială" despre Darwin și darwinism o are Nietzsche
Feţele monedei: o dezbatere despre universalitatea banului by Dorel Dumitru Chiriţescu [Corola-publishinghouse/Administrative/1442_a_2684]