1,930 matches
-
UE. În octombrie 2008, în plină criză financiară, Consiliul European și-a declarat angajarea în privința ambițioaselor obiective ale climei și energiei stabilite în 2007 și 2008. Criza financiară a determinat câteva atacuri dure asupra dosarului ETS, în special din partea țărilor est-europene, alte țări adăugându și propriile cereri de tratament special. Industriile energointensive au luptat și ele pentru indulgență în timpuri de criză și au protestat, de exemplu, împotriva sistemului de licitații pentru obținerea permiselor de emisii. Președinția franceză a negociat totuși
Politici economice europene by Ileana TACHE () [Corola-publishinghouse/Science/202_a_459]
-
și reformarea administrației publice, Editura Academiei Române, București, p. 178. footnote> , presupune promovarea valorilor fundamentale (în principal, transparență, responsabilitate, eficiență ș.a.) prin sisteme corespunzătoare, care să asigure funcționalitatea și performanța în activitatea administrației. De multe ori, procesele de reformă în statele est-europene s-au rezumat însă la a copia acele aspecte care au fost considerate deficitare. Astfel, de exemplu, statele baltice au adoptat soluții din statele scandinave, în timp ce Slovacia, Cehia, Slovenia, Polonia sau Ungaria au adoptat soluții din Germania sau Austria. Acest
Audit şi contabilitate : baze ale performanţei în administraţia publică by Adelina Dumitrescu () [Corola-publishinghouse/Science/188_a_474]
-
fi întins până la Oceanul Atlantic, oferind, de pildă, parizienilor spectacolul unic al steagului roșu fluturând în vârful Arcului de Triumf. Tot America a ieșit învingătoare în Războiul Rece, victorie care a pus capăt comunismului ca sistem mondial și a redat națiunilor est-europene dreptul la o existență liberă și la dezvoltare. După ce au refăcut Europa Occidentală cu planul Marshall, Statele Unite desfășoară, după 1989, ample programe de susținere și creditare a fostelor țări comuniste. Grant-urile americane au ajuns și în Republica Moldova, constituind adesea
Intelectualul ca diversiune. Fragmente tragicomice de inadecvare la realitate by Vasile Gârneț () [Corola-publishinghouse/Science/2015_a_3340]
-
avut prilejul să adresez această întrebare unor interlocutori bine informați, funcționari de stat și jurnaliști de la importante structuri media: de ce nu a fost atrasă Republica Moldova în procesul de integrare europeană? De ce este tratată cu o măsură diferită față de alte țări est-europene fost comuniste? Răspunsul a sunat de fiecare dată descumpănitor, sub forma unei întrebări retorice: „Dar nu sunteți voi țară CSI? Pe toate hărțile noastre Moldova e colorată în aceeași nuanță cu restul spațiului ex-sovietic, cu excepția țărilor baltice. Nu vă supărați
Intelectualul ca diversiune. Fragmente tragicomice de inadecvare la realitate by Vasile Gârneț () [Corola-publishinghouse/Science/2015_a_3340]
-
personaje aruncate de destin În vâltoarea unei istorii nemiloase. Arta scrierii a fost surclasată de arta rememorării. Vedetele momentului sunt, din această perspectivă (Într-o sincronizare târzie cu voga din Occident a literaturii carcerale ori a scrierilor „samizdat” ale autorilor est-europeni), un Ion Ioanid, o Lena Constante, un I.D. Suciu. Autori practic necunoscuți (primii doi) ori vag știuți (al treilea) care, În ceasul al doisprezecelea, cunosc o glorie literară cu totul ieșită din comun. În ciuda unor particularități pronunțate, specia (auto)biograficului
[Corola-publishinghouse/Science/1893_a_3218]
-
devenit între timp "Europa" asupra lumii socialiste. Cele din anii '80 s-au perpetuat, în mare măsură, și după căderea regimurilor comuniste, ceea ce explică multe din evoluțiile politice ale deceniului următor. În contrast cu această stabilizare a reprezentărilor, în manualele de istorie est-europene aprecierile asupra perioadei comuniste s-au schimbat radical. Persiflând post-factum ideologia de dinainte de 1989, ele se remarcă prin vehemența cu care denunță violențele, abuzurile și nedreptățile foștilor guvernanți. Mai mult, manualele au devenit receptive la istoriile paralele, îndelung cenzurate de
Didactica apartenenţei: istorii de uz şcolar în România secolului XX by Cătălina Mihalache () [Corola-publishinghouse/Science/1404_a_2646]
-
politica externă pare să fi dictat practic evoluția regimului, profund marcat de momentul schimbării din 1960-1961, când țara trecuse abrupt din tabăra prosovietică în cea prochineză. Ar mai trebui adăugat, ca o altă trăsătură distinctă față de istoria celorlalte țări socialiste est-europene, că aici nu a funcționat mitul "Armatei Roșii eliberatoare". Sovieticii nu au ajuns efectiv în această regiune, lăsând comuniștilor locali gloria de a-i fi înfrânt aproape singuri pe ocupanți. În lipsa armatei "prietene", nu s-a putut vorbi despre "sovietizarea
Didactica apartenenţei: istorii de uz şcolar în România secolului XX by Cătălina Mihalache () [Corola-publishinghouse/Science/1404_a_2646]
-
remarcabile inițiative de politică externă, sfidând constrângerile dominației sovietice. Importanța acordată acestora este mai mare exact în cazul acelor state care, altminteri, nu s-au remarcat printr-o opoziție anticomunistă de durată: România și Albania. Aparentul exil comun al țărilor est-europene și devalorizarea postfactum a relațiilor dintre ele nu este doar un simptom de victimizare sau de reinventare a individualității fiecăruia. Să ne reamintim că, în partea răsăriteană a Europei, identitățile naționale se definesc, de regulă, de o manieră conflictuală, tradusă
Didactica apartenenţei: istorii de uz şcolar în România secolului XX by Cătălina Mihalache () [Corola-publishinghouse/Science/1404_a_2646]
-
încrederii (în persoane, partide, instituții). Declinul masiv al încrederii, rezultantă a scandalurilor din viața publică (din Japonia în SUA, din Franța în România sau Italia) și eșecurilor economice (recesiune, falimente ale băncilor și fondurilor mutuale, cădere liberă a monezilor naționale est-europene etc.) ar putea fi stabilizat sau chiar dezinversat de mass-media prin promovarea transparenței comunicaționale și a eticii responsabilității (în locul "eticii" utilitare). Ni se pare demn de menționat în această privință rolul justițiar al mass-media în etapa confuză a construirii instituțiilor
Semiotica, Societate, Cultura by Daniela Rovenţa-Frumușani [Corola-publishinghouse/Science/1055_a_2563]
-
Modernity: "Importanța recunoașterii a fost modificată și intensificată odată cu înțelegerea identității și emergența unui ideal de autenticitate.Acest fenomen a fost în bună parte efectul declinului societății ierarhice" (C.Taylor, 1992:49). În timp ce societățile occidentale parcurg un proces integrativ, cele est-europene sînt marcate de tendințe centrifugale, legitime după omogenizarea forțată a unei jumătăți de secol de internaționalism bolșevic. Contrar previziunilor care schițau lumea viitorului ca un sistem omogen economic, politic și cultural, asistăm la o enormă expansiune a multiplicității: în viața
Semiotica, Societate, Cultura by Daniela Rovenţa-Frumușani [Corola-publishinghouse/Science/1055_a_2563]
-
a încheiat mai multe alianțe. Prima a fost Mica Antantă, considerată marea realizare a anului 1921. A urmat tratatul româno-polon din anul 1926. Principal scop al acestor două alianțe a constat în garantarea păcii și a statu-quo-ului teritorial în zona est-europeană, o adevărată barieră atât față de Germania, cea „doritoare să distrugă Tratatul de la Versailles”, cât și față de o posibilă alianță „a ei cu Rusia Sovietic㔓. Altă alianță, realizată în 1934 după multe tergiversări, a fost Înțelegerea Balcanică. Se știe că, la
Serviciile secrete ale României în războiul mondial (1939-1945) by Cezar MÂŢĂ () [Corola-publishinghouse/Science/100955_a_102247]
-
studiile sociologilor, ale etnologilor, ale psihologilor etc. Cartea lui Horatiu Rusu este scrisă, pe de o parte, ca răspuns la o frământare generală în jurul fenomenului identitar și, pe de altă parte, ca răspuns la o frământare strict românească și poate, est-europeană: mutațiile care-au survenit în societățile răsăritene (la ce grad de profunzime și cu ce forță inerțială) sub presiunea unui secol de bulversări, de răsturnări axiale. Centrul de gravitație al culturilor est-europene s-a schimbat de mai multe ori, prin
Schimbare socială și identitate socioculturală: o perspectivă sociologică by Horaţiu Rusu () [Corola-publishinghouse/Science/1049_a_2557]
-
răspuns la o frământare strict românească și poate, est-europeană: mutațiile care-au survenit în societățile răsăritene (la ce grad de profunzime și cu ce forță inerțială) sub presiunea unui secol de bulversări, de răsturnări axiale. Centrul de gravitație al culturilor est-europene s-a schimbat de mai multe ori, prin răsturnări axiale, ceea ce readuce în actualitate tema identității. Ideea autorului este că marile schimbări care-au survenit la scara întregului Răsărit european au afectat strategiile identitare de la o generație la alta, iar
Schimbare socială și identitate socioculturală: o perspectivă sociologică by Horaţiu Rusu () [Corola-publishinghouse/Science/1049_a_2557]
-
o Societate Deschisă în anul 2003, pe care l-am coordonat, pentru organizarea unei mese rotunde intitulate "Globalization, integration and social development in CEE", cu prilejul căreia am avut ocazia de a schimba cunoștințe și informații cu colegi din țări est-europene. o Grantul CNCSIS 33953/08.07.2003 "Capital social și dezvoltare socială", coordonat de Bogdan Voicu, care mi-a oferit prilejul de a explora tema schimbării sociale. o Granturile obținute de la Fundația pentru o Societate Deschisă (B-603-04-10089) în anul 2004
Schimbare socială și identitate socioculturală: o perspectivă sociologică by Horaţiu Rusu () [Corola-publishinghouse/Science/1049_a_2557]
-
Educației și Cercetării (140M/ 30.07.2004), cu titlul "Integrare europeană și dezvoltare socială în societățile post-comuniste", pe care le-am coordonat și în urma cărora am beneficiat de schimburi de experiență prin organizarea unor mese rotunde cu colegi din țări est-europene. o Grantul CNCSIS 33336/29.06.2004 "Identitatea etnoculturală la români în contextul procesului de integrare europeană. Studiu de caz rural-urban în județul Sibiu", coordonat de profesorul Corneliu Ioan Bucur, care mi-a oferit prilejul de a culege date empirice
Schimbare socială și identitate socioculturală: o perspectivă sociologică by Horaţiu Rusu () [Corola-publishinghouse/Science/1049_a_2557]
-
procese majore: ruperea de proiectul social egalitarist prin revoluția din decembrie 1989 și fenomenul globalizării. Nu credem că se poate afirma cu certitudine și, în consecință, nu o să tratăm subiecul în acest sens dacă globalizarea a deschis calea spre revoluțiile est-europene sau revoluțiile est-europene au deschis calea globalizării în acest spațiu. Pe de o parte, se poate spune, de exemplu, că revoluțiile au deschis calea spre componenta omogenizare a globalizării pe plan economic, cultural ș.a., iar pe de altă parte se
Schimbare socială și identitate socioculturală: o perspectivă sociologică by Horaţiu Rusu () [Corola-publishinghouse/Science/1049_a_2557]
-
de proiectul social egalitarist prin revoluția din decembrie 1989 și fenomenul globalizării. Nu credem că se poate afirma cu certitudine și, în consecință, nu o să tratăm subiecul în acest sens dacă globalizarea a deschis calea spre revoluțiile est-europene sau revoluțiile est-europene au deschis calea globalizării în acest spațiu. Pe de o parte, se poate spune, de exemplu, că revoluțiile au deschis calea spre componenta omogenizare a globalizării pe plan economic, cultural ș.a., iar pe de altă parte se poate spune că
Schimbare socială și identitate socioculturală: o perspectivă sociologică by Horaţiu Rusu () [Corola-publishinghouse/Science/1049_a_2557]
-
acestea și multe altele trebuie avute așadar în vedere când facem considerații asupra schimbărilor sau transformărilor postcomuniste. 1.3. Schimbarea socială: transformări în România postcomunistă Anii ulteriori revoluțiilor ce au dus la căderea comunismului au îmbrăcat deseori pentru majoritatea țărilor est-europene haina haosului, a disperării, a lipsei de moralitate și a absenței perspectivelor. Cazul românesc abundă în exemple de acest tip: mișcările sociale violente ale minerilor din 1990, 1991 și 1999; falimentul băncilor Dacia Felix sau Bancorex; colapsul fondurilor mutuale precum
Schimbare socială și identitate socioculturală: o perspectivă sociologică by Horaţiu Rusu () [Corola-publishinghouse/Science/1049_a_2557]
-
în care vom analiza identitatea socioculturală (la tinerii români); cu alte cuvinte, imaginea pe care o construim va fi departe de a fi completă. 1.3.1. Cărările postcomunismului românesc Postcomunismul românesc nu e ferit de cel din alte state est-europene. Poate doar faptul că a durat mai mult până am ajuns la statutul actual 17 face ca situația să pară oarecum diferită. Altfel, procesele de reformă au fost fundamentale, ca pretutindeni în fostele țări comuniste, și au însemnat: transformarea sistemului
Schimbare socială și identitate socioculturală: o perspectivă sociologică by Horaţiu Rusu () [Corola-publishinghouse/Science/1049_a_2557]
-
cele mai slabe performanțe în reformarea sistemului economic din regiune. Acest lucru se vede, de exemplu, din nivelul investițiilor externe directe. Ele au fost pentru anii '90 sub 7 miliarde de dolari; dacă facem o comparație externă, cu alte țări est-europene, vedem că în aceeași perioadă în Polonia s-au investit aproape 39 de miliarde și în Ungaria aproape 20; dacă facem o comparație internă, vedem că în 2004 s-au investit direct în România aproximativ 5 miliarde, la fel ca
Schimbare socială și identitate socioculturală: o perspectivă sociologică by Horaţiu Rusu () [Corola-publishinghouse/Science/1049_a_2557]
-
O altă ecranizare de efect a piesei, regizată în 1970 de Peter Brook, s-a bucurat de prezență fizică mult mai impunătoare a lui Paul Scofield în rolul regelui smintit. Această producție s-a bazat pe viziunea expusă de criticul est-european Jan Kott în studiul său de proporții intitulat Shakespeare, contemporanul nostru, viziune ce cuprinde speculații despre ceea ce Kott numea "uriașul mecanism" al istoriei. Speculațiile respective derivau din meditațiile lui Kott pe tema politicii și din reflecțiile asupra răului eliberat de
by William Shakespeare [Corola-publishinghouse/Science/1030_a_2538]
-
o concurență, din punctul lor de vedere, neloială pentru noile poziții de autoritate și putere. V. N.: Aici te întrerup o clipă. Este interesant că România, am eu impresia, se deosebește în această privință de un număr de alte țări est-europene. De exemplu, Cehia, Bulgaria, Serbia, Lituania, poate că și Polonia, sunt numai câteva din exemplele, în care figuri de expatriați fie oameni politici, fie de afaceri etc. au fost integrați de-a dreptul în guvern, la niveluri foarte înalte; și
by Vasile Boari, Natalia Vlas, Radu Murea [Corola-publishinghouse/Science/1043_a_2551]
-
ori, organizarea unei călătorii prevede cam trei săptămâni, cu un ghid care-i duce pe bursieri în câteva puncte din Statele Unite. Se întâlnesc de obicei și cu câte un român local sau cu vreun specialist în română, din acest "ghetou est-european", și cu asta, basta. S. A. : Sigur, e vorba de un "turism lateral", fără interes. V. N.: Da. Să revenim la ideea că există și în România, cel puțin în domeniul oamenilor de cultură, persoane care sau întors definitiv, după o
by Vasile Boari, Natalia Vlas, Radu Murea [Corola-publishinghouse/Science/1043_a_2551]
-
ratarea reformelor din învățământ se explică în bună măsură prin întârzierea și ratarea reformelor cerute impuse și finanțate de Banca Mondială cu împrumuturi destul de generoase, cu dobânzi mici și cu intervale de grație lungi. Programele fuseseră introduse în majoritatea țărilor est-europene, prin negocieri complexe cu specialiștii și autoritățile din fiecare țară în parte. Din păcate cunosc din interior chestiunea, fiindcă am fost consultant al Băncii Mondiale pentru reforma educației și cercetării în toată Europa de Est -, deși primul raport al instituției privind schimbarea
by Vasile Boari, Natalia Vlas, Radu Murea [Corola-publishinghouse/Science/1043_a_2551]
-
deja în această direcție și ar fi putut foarte bine să se integreze rapid. De fapt erau deja integrați, de aceea îmi vine atât de greu să înțeleg actul lor de demență colectivă. Pentru că Iugoslavia era, dintre toate aceste țări est-europene, de departe cea mai integrată. S. A.: Și acolo, migrația în masă a forței de muncă fusese motorul dezvoltării, pe lângă sistemul de proprietate mixtă și "semiliberă întreprindere", precum și ajutorul economic american în schimbul accesului flotei lor militare în porturile iugoslave. Dar și
by Vasile Boari, Natalia Vlas, Radu Murea [Corola-publishinghouse/Science/1043_a_2551]