878 matches
-
cele două planuri ar fi complet separate. Răul suprem nu constă, însă, în faptul că exponenții POLIS-ului proclamă disjuncția între numenal și fenomenal, ci în faptul că ei pretind că această separație ar fi una prescrisă de către chiar "legea" ETHOS-ului (v. supra, analiza textemului [11]). Din acest motiv, câmpul POLIS e mult mai nociv decât BROTÓS-ul, deoarece el ajunge să îi corupă inclusiv pe unii dintre reprezentanții ETHOS-ului. Elocvent în această privință e cazul lui Ioan, fiul
Textemele românești. O abordare din perspectiva lingvisticii integrale by Simina-Maria Terian () [Corola-publishinghouse/Science/84995_a_85780]
-
că această separație ar fi una prescrisă de către chiar "legea" ETHOS-ului (v. supra, analiza textemului [11]). Din acest motiv, câmpul POLIS e mult mai nociv decât BROTÓS-ul, deoarece el ajunge să îi corupă inclusiv pe unii dintre reprezentanții ETHOS-ului. Elocvent în această privință e cazul lui Ioan, fiul lui Filaret, care, odată ajuns spătar împărătesc, îi prezintă tatălui său "înțelepciunea" lui Stavrikie: "cât stăm în viața aceasta cată să ne supunem rânduielilor ei (p. 105). 3.2.3
Textemele românești. O abordare din perspectiva lingvisticii integrale by Simina-Maria Terian () [Corola-publishinghouse/Science/84995_a_85780]
-
metaforic. Momentul diaforic al intrigii se instituie abia în capitolele IV-VIII, când cititorul ia act de organizarea ierarhică a lumii ficționale (de la conștient/"numenal" către "inconștient"/fenomenal) și, totodată, de profunda "dizanalogie" ce guvernează cele două serii de câmpuri (EPISTEME, ETHOS și ZOON, pe de o parte; BROTÓS, POLIS și DOGMA, pe de altă parte). După cum am văzut în 3.1. și în 3.2., macroarticularea acestor CR, ca și articularea raporturilor opozitiv-ierarhice dintre ele, se realizează adeseori prin intermediul microarticulării caracteristice
Textemele românești. O abordare din perspectiva lingvisticii integrale by Simina-Maria Terian () [Corola-publishinghouse/Science/84995_a_85780]
-
Ionescu"2. Ortodoxia a intrat în agenda Criterionului în măsura în care unii dintre liderii săi de marcă (Mircea Vulcănescu, George Racoveanu, Paul Sterian, Stelian Mateescu) erau preocupați de problematica identității religioase românești, a specificității naționale, a Predaniei ca măsură de revitalizare a ethosului românesc. De aceea, nu se poate echivala nici măcar acest hibrid intitulat "ortodoxismul" cu ceea ce istoricul Keith Hitchins numea "o filosofie a culturii și o teorie a dezvoltării". Sintagma cea mai cuprinzătoare cu privire la raportul dintre tradiția religioasă și națiune rămâne cea
Biserica şi elitele intelectuale interbelice by Constantin Mihai [Corola-publishinghouse/Science/898_a_2406]
-
viitoarei reviste. Nume strălucite ale gândirii creștine dreptcredincioase s-au alăturat deja, prin consimțământul lor, acestei încercări de raliere a forțelor Bisericii de Răsărit". 8 Ibidem, p. 213: Necesitatea unei culturi proprii, cu rădăcini adânci și bine înfipte într-un ethos autentic național, nu mai este astăzi contestată; de asemenea, nici faptul că religiozitatea noastră face parte integrantă din acest ethos. Dar în ce constă această religiozitate, noi nu știm... La lămurirea acestor lucruri poate însă colabora, în foarte largă măsură
Biserica şi elitele intelectuale interbelice by Constantin Mihai [Corola-publishinghouse/Science/898_a_2406]
-
forțelor Bisericii de Răsărit". 8 Ibidem, p. 213: Necesitatea unei culturi proprii, cu rădăcini adânci și bine înfipte într-un ethos autentic național, nu mai este astăzi contestată; de asemenea, nici faptul că religiozitatea noastră face parte integrantă din acest ethos. Dar în ce constă această religiozitate, noi nu știm... La lămurirea acestor lucruri poate însă colabora, în foarte largă măsură, proiectata revistă; care, în afară de aceasta, ar mai avea și rostul de a crea o nouă armătură, vie și, în cel
Biserica şi elitele intelectuale interbelice by Constantin Mihai [Corola-publishinghouse/Science/898_a_2406]
-
realizări ale unei comunități, cele admirate îndeobște de membrii cei mai educați, sofisticați și inteligenți ai societății. În fine, cuvîntul cultură mai indică producțiile și creațiile ideale și spirituale ale unei societăți, arta și literatura, religia și filozofia, valorile, normele, ethosul, aspirațiile și imaginația care conturează marile orientări ale societății, stilul și forma societății ca întreg - însă fără practicile ei materiale comune și concrete". Dintre acestea va apela în următoarele capitole la o combinație dintre definiția a doua și a treia
Vocația și proza democrației by Cassian Maria Spiridon () [Corola-publishinghouse/Science/84998_a_85783]
-
tăgăduind importanța ideilor. Oricum, o credință trebuie să fie prezentă. Altfel, chiar și succesele politice aparent cele mai mari vor sta cu adevărat - lucru perfect îndreptățit - sub blestemul nimicniciei creației". În temeiul acestui adevăr sociologul consideră necesar de a discuta "ethosul" politicii privite ca o "cauză". Și atenționează: etica poate juca un rol extrem de funest din punct de vedere moral! Pentru a se face înțeles apelează la cîteva exemple ilustrative, ce se merită citate: "Nu rareori se întîmplă ca un bărbat
Vocația și proza democrației by Cassian Maria Spiridon () [Corola-publishinghouse/Science/84998_a_85783]
-
prețuiri reale: "Vorbind în numele unui principiu de echilibru, intervenția lui păstra timbrul măsurat al unor certitudini într-o bătălie unde capete înfierbântate de euforii superficiale ori de violența ideilor fanatice ale dreptei putea să ne piardă ori să ne altereze ethosul național . Unda memorialistică vibrează deasupra paginilor: "Un gladiator de o bărbătească frumusețe, ușor absent, ignorânduși forța - așa mi-a apărut întâia oară Vladimir Streinu, într-o iarnă bucureșteană, cu lumina gri, într-un local popular pestriț, apariție insolită și calm
Un senior al spiritului VLADIMIR STREINU Eseu critic by TEODOR PRACSIU, DANIELA OATU () [Corola-publishinghouse/Science/91676_a_92912]
-
despre "bazele" diversității moravurilor care ar putea fi în același timp "bazele" tuturor convențiilor cu privire la moravuri. Altfel spus, el caută să descopere condițiile formale atât pentru o teorie a obligației, cât și pentru o teorie a libertății. În absența unui ethos care să ofere și condițiile materiale (cum ar fi conectarea legii naturale cu morala creștină, și a dreptului natural cu proprietatea), Hobbes umple golul cu religia civilă. Drept urmare, o teorie a obligației nu poate fi dezvoltată de Hobbes, pentru că el
Dreptatea ca libertate: Locke și problema dreptului natural by Gabriela Rățulea () [Corola-publishinghouse/Science/84950_a_85735]
-
topos cuprins de starea de grație a mytos-ului. Monumentele id est: piramide, temple ș.a. sînt, foucaultian vorbind, niște documente care, în scenariul liric eminescian, vin să ilustreze existența ca atare a mitului. Numai că ele strecoară totodată și ideea unui ethos religios politeist ("Noaptea zeii se preîmblă..."), dar și a omului conceput ca "subiect al învinuirii de păcat", cum spune France Farago, cercetător din echipa lui J. Russ. În acest din urmă sens, este semnificativ ce se petrece cu Magul care
Cel de-al treilea sens by Ion Dur () [Corola-publishinghouse/Science/911_a_2419]
-
El desprindea, de la Evul Mediu și Renaștere încoace, caracteristici care au determinat evoluția spiritualității: omul situat sau "dislocat cosmologic" în/din centru creației, triumful lui homo faber urmat de flexibilizarea acțiunii umane și dobîndirea unui grad de libertate etică odată cu ethosul capitalist, pentru ca pe fondul acestei moderne "labilizări a conduitei", ceea ce ar trimite la o spiritualitate de tip deschis, una care afla tot în om măsura lucrurilor să se producă o altă dislocare (mai exact dizolvare): a conceptului de om. Omul
Cel de-al treilea sens by Ion Dur () [Corola-publishinghouse/Science/911_a_2419]
-
A parcurs toți cei 12 ani de studii preuniversitare într-o singură instituție, un cunoscut liceu din Iași, care tocmai se deschisese în cartier (același, în care locuiește și astăzi). Nu e de mirare că se identifică fără rețineri cu ethosul acestei școli - exigență, sobrietate, efort continuu impus elevilor ("toate obiectele le-am făcut cu seriozitate"). Între timp, liceul a devenit faimos și elitist, dar istoria sa timpurie nu anunța această evoluție. Rememorările legate de acei ani nu au insistat asupra
Statutul femeii în România comunistă. Politici publice și viața privată () [Corola-publishinghouse/Science/84992_a_85777]
-
obiectiv realizarea persuasiunii, adică a influențării și schimbării, prin discurs, a opiniilor, credințelor, atitudinilor și comportamentelor oamenilor. Domeniile principale erau cel politic (discursul deliberativ), juridic (discursul forensic) și ceremonial (discursul epidictic). Căile principale prin care se urmărea producerea persuasiunii erau ethos-ul (credibilitatea oratorului), logos-ul (argumentarea logică) și pathos-ul (emoțiile și sentimentele auditoriului), folosite astfel: prima, în partea de început a discursului, cea de a doua, în partea centrală a discursului, iar ultima, în partea de încheiere a discursului. Obiectivul
Criticismul retoric în științele comunicării. Atelier pentru un vis by Georgiana Oana Gabor () [Corola-publishinghouse/Science/84943_a_85728]
-
unui public particular, în timp ce sarcina sa este de a analiza și a aprecia metoda cu ajutorul căreia oratorul își difuzează ideile în rândul publicului său. Astfel, susține autoarea, urmând analiza lui Em Griffin, articolul lui Wichelns consolidează formele de persuadare aristotelice (ethos, logos și pathos) drept modalitatea prin excelență de a evalua discursul public. Această practică a cercetării, numită de Griffin "metoda neo-aristotelică de a practica criticismul retoric", a dat norma cercetării academice, în contextul noului apărut domeniu, timp de decenii. Retorica
Criticismul retoric în științele comunicării. Atelier pentru un vis by Georgiana Oana Gabor () [Corola-publishinghouse/Science/84943_a_85728]
-
de comunicare adresată unui public particular, în timp ce sarcina sa este aceea de a analiza și a aprecia metoda cu ajutorul căreia oratorul își difuzează ideile în rândul publicului său"11. Articolul lui Wichelns consolidează, după Griffin, formele de persuadare aristoteliene (logos, ethos și pathos) drept modalitatea prin excelență de a evalua discursul public. Această practică a cercetării, pe care Griffin o identifică drept "metoda neo-aristoteliană (de a practica) criticismul (retoric)"12 a dat norma cercetării academice, în contextul noului apărut domeniu, timp
Criticismul retoric în științele comunicării. Atelier pentru un vis by Georgiana Oana Gabor () [Corola-publishinghouse/Science/84943_a_85728]
-
trăit experiențe noi, printre care Griffin menționează "testarea în eprubetă"19 a canoanelor retoricii clasice, al căror "adevăr principial", de la sine înțeles, de la Aristotel încoace, devine, pentru noii cercetători, ipoteză de verificat prin mijloace empirice. De pildă, ilustrează Griffin, dacă ethos-ul aristotelian se construia în baza unor atribute precum inteligența, caracterul, dar și bunăvoința oratorului față de publicul său, acest lucru nu mai este valabil pentru cercetătorii a căror orientare empirică îi determină să verifice orice astfel de "adevăr", înainte de a
Criticismul retoric în științele comunicării. Atelier pentru un vis by Georgiana Oana Gabor () [Corola-publishinghouse/Science/84943_a_85728]
-
precum inteligența, caracterul, dar și bunăvoința oratorului față de publicul său, acest lucru nu mai este valabil pentru cercetătorii a căror orientare empirică îi determină să verifice orice astfel de "adevăr", înainte de a îi accepta valoarea ca atare. Substitut conceptual al ethos-ului aristotelian, "credibilitatea comunicatorului" ("communicator credibility", în limba engleză) depindea, într-adevăr, așa cum verifică noii cercetători, de factori de competență (inteligența, în speță) și încredere în orator (caracter), însă cercetătorii empirici nu găsesc nici un motiv să alăture intențiile pozitive ale
Criticismul retoric în științele comunicării. Atelier pentru un vis by Georgiana Oana Gabor () [Corola-publishinghouse/Science/84943_a_85728]
-
Chapman ar fi putut fi rearanjate în orice altă ordine pentru același "efect". În ce privește inventio (lat.)/heuresis (gr.), adică "invenția", partea retoricii ce presupune identificarea (în cadrul diadei locuri comune/locuri speciale) a argumentelor potrivite (ce pot lua forma logos-ului, ethos-ului sau a pathos-ului) pentru a obține efecte imediate asupra publicului aflat efectiv de față, Black observă că argumentele logice lipsesc cu desăvârșire din actul oratoric pe care îl studiază. Într-adevăr, argumentează criticul, teza principală a adresei de la Coatesville
Criticismul retoric în științele comunicării. Atelier pentru un vis by Georgiana Oana Gabor () [Corola-publishinghouse/Science/84943_a_85728]
-
de dovadă"120. În ce privește apelul emoțional (pathos-ul), profesorul Black apreciază că emoțiile cu care Chapman pare să lucreze "nu pot fi corect descrise în termeni de furie, dragoste, teamă, rușine, milă, bunăvoință, indignare, invidie sau opusele lor"121. La capitolul ethos, însă, Black nu se sfiește să presupună că, din punctul de vedere al celor din Coatesville, adresa lui Chapman trebuie să fi fost considerată un scandal în toată puterea cuvântului. În construcția propriului "portret", prin mijloace strict discursive, pastorul pare
Criticismul retoric în științele comunicării. Atelier pentru un vis by Georgiana Oana Gabor () [Corola-publishinghouse/Science/84943_a_85728]
-
le relevă îndeobște. Astfel, ne amintim, îndemnați de Edwin Black, că, într-adevăr, Retorica lui Aristotel discută chestiunea provocatoare a dimensiunii morale a caracterului uman ce poate fi inferată cu ajutorul "funcției simptomatice" a discursului. Este vorba, nu-i așa, de ethos-ul aristotelian. Însă, de la Aristotel încoace, adaugă criticul, "suntem mai sceptici în ce privește veracitatea reprezentării"187, cu alte cuvinte am învățat să întrevedem posibilitatea, chiar probabilitatea "ca autorul implicat de discurs să fie (mai degrabă - adăugirea mea) o creație artificială: o
Criticismul retoric în științele comunicării. Atelier pentru un vis by Georgiana Oana Gabor () [Corola-publishinghouse/Science/84943_a_85728]
-
a ales să își achite obligația mai importantă față de generațiile care vin din urmă și față de "viitorul păcii și al libertății în America și în lume"228. În acest fel, în paranteză fie spus, Nixon continuă să lucreze la propriul ethos: cu greu ne putem imagina, zice Hill, un scop mai nobil, iar descrierea lui Nixon a situației îl revendică pe președinte drept agent al deservirii, cu succes, a scopului respectiv. Însă modalitatea sa de a se folosi de "datele istorice
Criticismul retoric în științele comunicării. Atelier pentru un vis by Georgiana Oana Gabor () [Corola-publishinghouse/Science/84943_a_85728]
-
consemnează Forbes Hill, Nixon își face tranziția spre epilog, care, tehnic perfect, din punctul de vedere, iarăși, al lui Aristotel și, de altfel, al "oricărui orator tradițional"235, recapitulează demonstrația (reamintind efectele negative ale retragerii imediate din Vietnam), (re)construiește ethos-ul (președintele "angajându-se să conducă națiunea cu forță și înțelepciune"236) și restabilește "un climat emoțional adecvat"237, prezicând succesul strategiei alese, în baza unei "istorii americane" de astfel de succese, al căror exemplu îl dă - cine altul? - președintele
Criticismul retoric în științele comunicării. Atelier pentru un vis by Georgiana Oana Gabor () [Corola-publishinghouse/Science/84943_a_85728]
-
a lui Richard Nixon, zice Hill, indică faptul că nimic din toate aceste noi date istorice nu a afectat în mod suficient de însemnat grupul său țintă; discursul președintelui "ar fi fost aplaudat [...] în secolul al XIX-lea"266! În ce privește ethos-ul președintelui american, așa cum îl exprimă discursul său, Forbes Hill consideră că acesta este strâns legat de alegerile lui Nixon în ce privește structura de valori de la care se revendică, împreună cu publicul căruia președintele se adresează. Astfel, portretul lui Nixon, așa cum poate
Criticismul retoric în științele comunicării. Atelier pentru un vis by Georgiana Oana Gabor () [Corola-publishinghouse/Science/84943_a_85728]
-
de aventuri publicistico-literare să le ia și pe acestea, cândva, în considerație, fără nici o supralicitare. A fost repus recent în circulație și un text al lui N. Steinhardt, publicat tot clandestin, sub pseudonimul Nicolae Niculescu: Secretul Scrisorii Pierdute, în revista Ethos de la Paris, în 1985, condusă de V. Ierunca 15. Avem motive să credem că astfel de dezvăluiri vor continua. 5. Și mai neobișnuite evocate în acest cadru exclusiv sub emblema unor (cum să le spunem?) efectiv riscate, periculoase chiar, escapade
POLITICĂ ŞI CULTURĂ by ADRIAN MARINO () [Corola-publishinghouse/Science/873_a_1589]