4,490 matches
-
ar fi, de pildă, așa-numita teorie a conduitei „rebel-sfidătoare” (queer theory, Leeder, 2004), în viziunea căreia oamenii, bărbații, dar cu deosebire femeile, ar trebui, mai mult decât o fac prin postmodernism, să arate ostentativ, cu prețul de a fi etichetați ca stranii, în toată gama de comportament, că se opun categoric stereotipiilor și prejudecăților de gen social, atât de profund prezente (transparent sau ascuns) în viața socială și familială curentă. După cum se poate vedea ușor și din poziția de mai
Sociopsihologia și antropologia familiei by Petru Iluț () [Corola-publishinghouse/Science/2359_a_3684]
-
alta, deși s-a făcut cu ajutorul unor consultanți-experți, comportă un oarecare grad de arbitrarietate. În al doilea rând, „superficial” și „autentic” sunt, neîndoielnic, doar din perspectiva adultocentrismului. La nivelul adolescenței mai ales, pentru mulți subiecți lucrurile stau invers: ceea ce noi etichetăm ca superficial, la ei este de adâncime, autentic. În al treilea rând, chiar dintr-o perspectivă a maturității, „superficial” nu trebuie să primească, în contextul de față, o conotație peiorativă. În legătură cu schimbările axiologice survenite de la o etapă la alta, am
Sociopsihologia și antropologia familiei by Petru Iluț () [Corola-publishinghouse/Science/2359_a_3684]
-
familiale decât cele pentru care se solicită tratamentul, ci mai ales a acestora din urmă. Astfel, conotațiile pozitive au două funcții importante: terapeutul este mult mai bine acceptat de familie, întrucât și el acceptă familia așa cum e, fără a o eticheta negativ; faptul că familia se autopercepe ca fiind „bună” și având comportamente dezirabile, dar în același timp că are nevoie de terapie constituie o situație paradoxală, ceea ce o îndeamnă într-un mod mai subtil la schimbare. 10.5. Dragoste, insatisfacție
Sociopsihologia și antropologia familiei by Petru Iluț () [Corola-publishinghouse/Science/2359_a_3684]
-
MG. Nu au fost promulgate legi noi care să guverneze potențialul impact negativ asupra sănătății oamenilor și mediului Înconjurător. În loc de aceasta, s-a recurs la statutele existente. De asemenea nu a devenit obligatoriu ca aceste produse să fie manipulate sau etichetate În mod special. În Europa, reacția a fost foarte diferită. O reacție semnificativă Împotriva OMG a erupt În Întregul continent. Fermieri, activiști de mediu și organizații ale consumatorilor au manifestat, iar partidele politice și guvernele și-au exprimat Îngrijorarea și
Visul European by Jeremy Rifkin () [Corola-publishinghouse/Science/2290_a_3615]
-
se mișcă respectiva manipulare, ce scopuri urmărește și ce consecințe are ea pentru sistemul social. Granița între „a convinge că este spre binele lui” și „a manipula” nu este deloc fermă. Mai mult, același gen de discursuri și acțiuni sunt etichetate când ca „manipulare”, când ca, de pildă, „demersuri în vederea schimbării de mentalitate”, în funcție de interesele celui care pune eticheta. Să adăugăm că limitarea manipulării prin sondaje este posibilă numai prin democratizarea publicării rezultatelor sondajelor într-un timp cât mai scurt. Și
Valori, atitudini și comportamente sociale. Teme actuale de psihosociologie by Petru Iluț () [Corola-publishinghouse/Science/2283_a_3608]
-
Fără a exclude posibilitatea manipulării opiniei publice, nu trebuie să vedem totdeauna în încercarea elitelor puterii de a persuada masele o acțiune clandestină, potrivnică intereselor acestora” (p. 248). Cu adaosul, cred eu, important, că de multe ori respectiva încercare este etichetată de unii, și în multe cazuri de marele public însuși, ca o manipulare. Readuc în atenția cititorului că granița dintre persuasiunea sinceră și bine intenționată și manipularea malefică este foarte fragilă (vezi, mai pe larg, secțiunea precedentă). E de menționat
Valori, atitudini și comportamente sociale. Teme actuale de psihosociologie by Petru Iluț () [Corola-publishinghouse/Science/2283_a_3608]
-
neplăcut pentru partenerul nostru; - descrierea comportamentului celeilalte persoane poate primi un răspuns favorabil, problema având mai multe șanse de rezolvare; pur și simplu, nu facem decât să înregistrăm ceea ce am văzut, auzit sau simțit în legătură cu persoana în cauză, fără să etichetăm, așa cum se întâmplă în evaluare; 2) sistemul control-rezolvare de probleme: - oamenii tind să răspundă negativ atunci când se percep că sunt controlați; atunci când simțim că altcineva încearcă să ne controleze comportamentul, suntem înclinați să concluzionăm că ne consideră ignoranți sau incapabili
Comunicarea eficientă by Ion Ovidiu Prunișoară [Corola-publishinghouse/Science/1885_a_3210]
-
Blaga, George Bacovia, la care S. adaugă un florilegiu de poezii proprii, în limba franceză, ca o încununare a activității sale de „ambasador al culturii române în Occident”. A mai semnat George Poenaru, Michel Steriade-Boissenot. Critica a fost tentată să eticheteze poezia lui S. ca tradiționalistă, versul fiind, așa cum se scria pe la 1900, sub zodia epigonismului eminescian. Într-adevăr, în lirica de început sunt invocate predilect plaiurile natale, cu un patetism demn de pana lui Al. Vlahuță, cultivându-se „claritatea” și
STERIADE. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289923_a_291252]
-
tocmai pentru că nu trebuia să moară, Cristos a putut să ofere moartea sa din proprie voință pentru mîntuirea lumii. Caracterul paradoxal al acestor formule, scoase din context, le-a permis lui Sever și adversarilor ulteriori ai lui Iulian să-l eticheteze drept eutihian și docetist. Contestată la început, această interpretare a lui Draguet pare să fie astăzi larg acceptată. Cît despre scrierile lui Iulian, în afară de scrisorile inserate în dosarul controversei cu Sever, traduse în siriacă, și în afară de pasajele citate de adversarul
De la Conciliul de la Niceea la inceputurile Evului Mediu, tomul al doilea. In: Istoria literaturii creștine vechi grecești și latine by Claudio Moreschini, Enrico Norelli () [Corola-publishinghouse/Science/2079_a_3404]
-
fel cum a făcut Iosif din Arimateea cu trupul lui Isus. Biserica episcopală din Efes, cu hramul Fecioarei Maria, organizează în acest scop un grup de bărbați (decani) și de femei (canonice) și își asumă plata cheltuielilor de înmormîntare; este etichetată drept „lăcomie iudaică” și sacrilegiu față de trupul Domnului orice tranzacție legată de înmormîntări. Dispoziția lui Ipatie este determinată, probabil, de edictul privitor la înmormîntări promulgat de Iustinian în 537 și valabil la Constantinopol. O importanță literară mai însemnată aveau Chestiunile
De la Conciliul de la Niceea la inceputurile Evului Mediu, tomul al doilea. In: Istoria literaturii creștine vechi grecești și latine by Claudio Moreschini, Enrico Norelli () [Corola-publishinghouse/Science/2079_a_3404]
-
fragmente din Istoria sa se găsesc în operele istoricilor bizantini, din cîte se pare începînd cu Teodor Lectorul. Potrivit lui Fotie, Ioan Diacrinomenul ar trebui să fie identificat cu Ioan din Ege, autor al unei opere în care atacă simbolul calcedonian, etichetat în sinoadele din secolele al VI-lea și al VII-lea ca inamic al Crezului de la Calcedon din punctul de vedere al nestorienilor. Bibliografie. Studii: O. Bardenhewer, op. cit., V, pp. 116-117. 11. Ioan Malala încheiem această rapidă analiză a istoriografiei
De la Conciliul de la Niceea la inceputurile Evului Mediu, tomul al doilea. In: Istoria literaturii creștine vechi grecești și latine by Claudio Moreschini, Enrico Norelli () [Corola-publishinghouse/Science/2079_a_3404]
-
sat care urmează să fie inundat în urma unei mărețe realizări a statului sovietic, o hidrocentrală în amontele rîului Angara. Un grup de localnici, cîțiva bătrîni și un copil, trăiesc drama dezrădăcinării, temă arhicunoscută cititorului român, pe care am putea-o eticheta ușor drept excesiv de patetică; Rasputin nu este inovator în nici un fel, nici din punct de vedere narativ și nici ca psihologie a personajelor, romanul său pare foarte "românesc", foarte asemănător ca atitudine și conținut romanelor "obsedantului deceniu" de la noi. Personajele
Despărțirea de Matiora by Luminița Marcu () [Corola-journal/Journalistic/17160_a_18485]
-
probleme de Învățare. Ce nu este ADHD? O problemă legată de ADHD este riscul ca orice copil energic sau “năzdrăvan” care nu stă locului și nu este atent la diferite lucruri pe care adulții le consideră foarte interesante, să fie etichetat ca având sindromul deficitului de atenție cu hiperactivitate. Biografiile unor mari artiști, oameni de știință sau de afaceri reflectă clar simptome de ADHD care le-au marcat copilăria și adolescența. Un anumit traseu educațional (În școală sau În afara ei), sprijinul
INTEGRAREA ŞCOLARĂ A COPILULUI CU HIPERACTIVITATE ŞI DEFICIT DE ATENȚIE (ADHD). In: Integrarea şcolară a copiilor cu CES şi serviciile educaţionale de sprijin în şcoala incluzivă by Gabriela RAUS, Corina-Roxana BÂRLĂDEANU,Maricica MANOLE () [Corola-publishinghouse/Science/1136_a_2168]
-
În acesta, cel care nu mai are reperele filiației cu ființa absolută. El este ființa absurdă, care nu se mai poate Înțelege pe ea Însăși. Aceasta nu este o stare de boală psihică cum, Într-o manieră simplistă, este adesea etichetată de psihiatri. Ea este un fapt mult mai grav, a cărei subtilitate trebuie atent descoperită. Este criza morală a umanului persoanei, o Înstrăinare care merge până la pierderea propriei sale existențe. În aceste condiții, chiar dacă persoana există, existența ei nu mai
Tratat de psihologie morală (ediţia a III-a revăzută şi adăugită) [Corola-publishinghouse/Science/2265_a_3590]
-
și modului de a fi și de a comunica al persoanei respective. Gustul, Înclinația irezistibilă către acțiunile negative, relele intenții, care indică un caracter corupt și o conștiință pervertită, reprezintă o structură constituțională care exprimă natura psiho-morală a individului respectiv, etichetate de către V. Magnan și A. Morel ca degenerat sau tarat ereditar, teză pe care o va prelua și dezvolta C. Lomboso. Pervertirea este un atribut al persoanei, o Înclinație sau o dispoziție a acesteia, În care sunt reunite viața psihică
Tratat de psihologie morală (ediţia a III-a revăzută şi adăugită) [Corola-publishinghouse/Science/2265_a_3590]
-
Orice persoană este un fel de „barometru sufletesc” al situațiilor trăite de aceasta În decursul vieții. Persoana răspunde la aceste situații, În mod specific, imediat, sau În timp. Adesea, aceste răspunsuri, pe care le-am numit atitudini și reacții, sunt etichetate În mod simplist și eronat ca tulburări psihice, boli mintale sau stări patologice reactive. Într-o anumită privință aceste aspecte sunt justificate, dar de cele mai multe ori se exagerează. Greșeala constă În faptul că nu se face corelația Între natura situațiilor
Tratat de psihologie morală (ediţia a III-a revăzută şi adăugită) [Corola-publishinghouse/Science/2265_a_3590]
-
anumită privință aceste aspecte sunt justificate, dar de cele mai multe ori se exagerează. Greșeala constă În faptul că nu se face corelația Între natura situațiilor de viață și modul de reacție, tipul de răspuns al persoanei. De multe ori, firescul este etichetat drept morbid, ceea ce reprezintă o mare eroare. Ce este Însă important e faptul că, dincolo de formele de manifestare psihologică sau de tablourile clinico-psihiatrice, trebuie să avem În vedere aspectele ontologice ale modului de „a-fi-ale-persoanei-În-situațiile-de-viață”. Orice schimbare În felul de „a-fi-al-persoanei
Tratat de psihologie morală (ediţia a III-a revăzută şi adăugită) [Corola-publishinghouse/Science/2265_a_3590]
-
individuale sunt trăite intens În sfera emoțional-afectivă a individului, care le atribuie totodată și o semnificație morală, de regulă de situații fericite, care-i deschid existența, sau de situații nefericite, care i-o Închid. Modul de a privi, de a eticheta, sau atitudinea adoptată de persoană față de situațiile sale de viață are, În primul rând, o conotație afectivă, fiind raportată la sentimentele acesteia. Arătam mai Înainte că situațiile Închise ale vieții sunt În raport cu sentimentele personale, de factură egoistă, ale individului. Acestea
Tratat de psihologie morală (ediţia a III-a revăzută şi adăugită) [Corola-publishinghouse/Science/2265_a_3590]
-
bine stabilite, de a putea trăi În cetate. Aceste comunități umane sunt reprezentate prin tendința lor la o anumită instabilitate, la incapacitatea de a se putea fixa Într-un loc. Sunt comunitățile de nomazi. Din punct de vedere social, sunt etichetați sub incidența unui anumit „primitivism presocial” de organizare. În fond Însă avem de-a face cu o anumită mentalitate și cu un anumit tip de comportament social. Nomadismul este „refuzul cetății”. El este o formă de manifestare colectivă care ar
Tratat de psihologie morală (ediţia a III-a revăzută şi adăugită) [Corola-publishinghouse/Science/2265_a_3590]
-
sufletească și morală a tuturor, atât a mea, cât și a celorlalți. Din aceste considerente, actul moral este un act de caritate, de iubire. În caz contrar, acțiunile mele sunt ostile celorlalți, negative și periculoase și atunci ele vor fi etichetate ca acțiuni imorale. Recunoaștem astfel cele două tipuri de conștiință asociate actelor morale, despre care s-a vorbit anterior: conștiința morală și conștiința pervertită. Care sunt sursele actelor psihomorale ale persoanei? Toate acțiunile umane au două surse principale. Pe de
Tratat de psihologie morală (ediţia a III-a revăzută şi adăugită) [Corola-publishinghouse/Science/2265_a_3590]
-
ceva, că-ți lipsește ceva sau, pur și simplu, că ai greșit. Dar regretul apare și se dezvoltă ca atare În sfera conștiinței morale a individului, ca o judecată a supraeului moral, care evaluează acțiunile anterioare ale persoanei și le etichetează ca acceptabile, pozitive și reușite, sau ca inacceptabile, negative și nereușite. Ca sentiment sau ca experiență sufletească și morală, regretul are două aspecte: aă Un aspect exterior, comunicabil și, prin urmare, transmisibil, putând a fi Înțeles de ceilalți, manifestat printr-
Tratat de psihologie morală (ediţia a III-a revăzută şi adăugită) [Corola-publishinghouse/Science/2265_a_3590]
-
fapte care obiectivează experiența subiectivă interioară a nebuniei. De fapt, noi vedem cum este bolnavul psihic, dar nu putem ști ce este el În interiorul său. Deducem sau presupunem aceasta din faptele obiective pe care, din punct de vedere clinico-psihiatric, le etichetăm drept simptome ale transformării naturii umane prin procesul negativ de tulburare psihică. Boala psihică este un alt fel de esență a ființei umane. Ea este deductibilă din și prin manifestările sale. Din acest motiv, deși există criterii de evaluare interpretarea
Tratat de psihologie morală (ediţia a III-a revăzută şi adăugită) [Corola-publishinghouse/Science/2265_a_3590]
-
acestora sau, dimpotrivă, prin modul lor de viață, comportament sau acțiune, ei violează aceste norme. Această din urmă categorie de devianți sunt sociopații. Devianța este o violare a normelor sociale care constituie ghidul comportamentului (E. Sagarin). Din aceste considerente, societatea etichetează astfel de conduite ca având un caracter negativ, antisocial, de tip deviant și le condamnă (H. Becker, J. Lofland). Un alt tip de comportament, înrudit cu cel deviant, dar diferit de el, este cel marginal. Acesta din urmă, deși se
Tratat de igienă mintală by Constantin Enăchescu () [Corola-publishinghouse/Science/2366_a_3691]
-
apariția conduitelor de tip deviant. După cum se poate vedea din cele de mai sus, avem de-a face cu trei concepte bine individualizate. În sensul acesta, nu toate bolile psihice pot avea un caracter antisocial, fapt care ne interzice să etichetăm sau să confundăm devianța cu boala psihică. În egală măsură, nu trebuie ca la originea devianței sau a sociopatiei să punem o „cauză pihiatrică”, „medicalizând” niște manifestări nepsihiatrice, în sens clinico-medical. Este foarte adevărat că există și cauze psihiatrice care
Tratat de igienă mintală by Constantin Enăchescu () [Corola-publishinghouse/Science/2366_a_3691]
-
expresia valorilor normative ale modelului socio-cultural care acționează în cadrul societății respective. Din această cauză, sănătatea mintală globală devine un indicator prin care se apreciază sănătatea mintală individuală. Un individ nu poate exista în afara grupului social. Din acest motiv, el este etichetat conform normelor grupului căruia îi aparține. Principiile formativ-educative ale stării de sănătate mintală vizează, prin urmare, sănătatea mintală globală, căreia i se subordonează sănătatea mintală individuală. Aceste principii formative sunt legate de modelul socio-cultural. Educația sanitară privitoare la sănătatea mintală
Tratat de igienă mintală by Constantin Enăchescu () [Corola-publishinghouse/Science/2366_a_3691]