1,259 matches
-
reflectat în evoluția teoriilor organizaționale. Ne propunem doar să înțelegem specificul managementului, analizat prin raportare la schimbările inițiate de reforma educațională. În acest sens, primul pas va fi să definim conceptul de management și derivatele sale. Din punct de vedere etimologic, termenul management provine din lat. manus agere care înseamnă "a lucra cu mâna", "manevrare", "conducere", fiind preluat ulterior în diferite limbi. Astfel, în limba italiană apare sub forma maneggiare, tradus prin "a dresa, a ține în frâu un cal", în
by VALERICA ANGHELACHE [Corola-publishinghouse/Science/992_a_2500]
-
și din aceea că ele constituie obiectul de investigație al mai multor discipline științifice : lingvistica, psihologia, sociologia, semiotica, cibernetica etc. Aceste discipline aduc propriile lor perspective de abordare, care nu sunt întotdeauna identice sau măcar complementare. Lămurirea sensului psihologic și etimologic al acestei noțiuni se impune, ca o necesitate, mai ales dacă luăm în considerație ancorarea lor într-un sistem de interdisciplinaritate. Astfel, în limba latină, verbul „comunico-are" provine din adjectivul „munis-e" a cărui semnificație era „care își face datoria, îndatoritor
COMUNICARE ŞI INTEGRARE SOCIALĂ by Nicoleta Mihaela Neagu () [Corola-publishinghouse/Science/654_a_982]
-
din societatea modernă, un subsistem al sistemului social. Apoi, el încearcă să restituie acest subsistem contextului istoric al unei societăți condamnate la divertisment. După el, industria culturală nu sterilizează orice creație: ea ajunge la o cultură de mijloc, în sensul etimologic al cuvântului. 73 75 Cel mai celebru act de acuzare împotriva societății industriale îi aparține lui Marcuse (1964), în lucrarea sa “Omul unidimensional”. După ce a optat pentru optimismul radical a lui Marx, el ia act de slăbirea criticii sau a
COMUNICARE ŞI INTEGRARE SOCIALĂ by Nicoleta Mihaela Neagu () [Corola-publishinghouse/Science/654_a_982]
-
într-un mod foarte creator și complex de Ken Wilber. Idei similare găsim încă la indieni, unde jainiștii vorbeau despre juvas-uri ca unități elementare ale universului, asemănătoare cu monadele grecilor, apoi în Monadologia leibniziană. Eu suspectez faptul că prove niența etimologică a monedei ar fi termenul de monadă și nu zeița romană obscură Iulia Monetta, cum scrie în manualele de economie, moneda fiind unitatea elementară a universului economic și nu numai. Mișcarea holotropică ne situează în sincronicitate (Jung) și duce către
[Corola-publishinghouse/Science/1563_a_2861]
-
în spațiul bizantin, se înțelegea teologia dogmatică și revelată. De aici neînțelegerea uzanței filo sofiei în Bizanț și aparenta confuzie între filosofie și teologie. De altfel, termenul teologie avea o uzanță foarte precisă în Răsărit, fiind echivalent cu înțelesul său etimologic din limba greacă, adică discursul despre Dumnezeu. În acest sens extrem de restrâns, puțini au fost aceia care au făcut teologie. Mai precis, Biserica de Răsărit a monitorizat și consacrat doar trei Teologi: Sfântul Ioan Evanghelistul și Teologul, Sfântul Grigorie Teologul
Dan CHIŢOIU by Repere în filosofia bizantină () [Corola-publishinghouse/Science/91598_a_92852]
-
cei doi termeni trebuiau să îi aibă în noul orizont spiritual bizantin. Mai mult, este și o îmbogățire semantică ce preface aproape total funcțiunile lui onoomoic; și ngoaonov. Gândirea bizantină va adânci și resemnifica înțelesurile lui ngooonov prin accentuarea implicațiilor etimologice ale termenului. Căci în greacă persoană este format din ngoa, care înseamnă către, spre, în direcția, și cop care semnifică privire, ochi, înfățișare, chip, față. Așa cum indică Yannaras, prin compunere semnificația care apare este am privirea, fața ațintită spre ceva
Dan CHIŢOIU by Repere în filosofia bizantină () [Corola-publishinghouse/Science/91598_a_92852]
-
această acțiune se „naturalizează”, adică se automatizează și se internalizează, devenind o a doua natură (o deprindere, o obișnuință). Numai prin practica repetată se Învață cel mai bine o deprindere (R.M. Gagné). Or, tocmai acesta este exercițiul (exersarea). În sens etimologic (lat. exercitium, din exercere), metoda Învățării prin exercițiu (exersare) Înseamnă repetiția execuției unei mișcări, acțiuni, forme comportamentale până la stăpânirea automată a acestora, până la formarea unor deprinderi ca reacții sau răspunsuri automatizate unei situații bine definite (situații standardizate sau Închise). Exercițiul
[Corola-publishinghouse/Science/2051_a_3376]
-
fi clarificat În cercetările viitoare. Totodata s-ar putea stabili care este aportul stilului de lucru al profesorului de la clasă În creșterea/reducerea conduitelor agresive. Capitol I PREADOLESCENȚA ȘI ADOLESCENȚA CARACTERIZARE PSIHOLOGICĂ 1. Câteva conotații istorice Din punct de vedere etimologic, termenul de adolescență provine din latinescul adolesco-ere, care Înseamnă a crește, a căpata putere, a se maturiza. Pubertatea ca și adolescența - specifice pentru a doua decadă a vieții omului - se caracterizează prin trecerea spre maturizare și integrare În societatea adultă
Prevenirea conduitei agresive la preadolescenţi şi adolescenţi by Mihaela Munteanu; Anica Nechifor () [Corola-publishinghouse/Science/91538_a_92391]
-
impunându-se în elită cunoscătorilor și promotorilor literaturii universale. A tradus (uneori în colaborare) scrieri literare ale unor români stabiliți în spații hispanice (Alină Diaconu, Vintilă Horia) sau din opera științifică a lui Alexandru Ciorănescu (Principii de literatură comparată, Dicționarul etimologic al limbii române). Ediții: Dumitru Șandru, Folclor românesc, pref. Ovidiu Bârlea, București, 1987. Traduceri: Paloma blanca. Basme hispanice, îngr. și pref. trad., București, 1975; Povești și legende din America Latină, I-II, îngr. și pref. trad., București, 1980; Adolfo Bioy Casares
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289459_a_290788]
-
statele membre 23. Mare parte din referirile la drepturi pe care le regăsim în tratate nu sînt "drepturi subiective" în sensul strict al termenului, ci principii generale care descriu relațiile dintre state. Conceptul de cetățenie europeană redescopreră polisemia strămoșului lui etimologic, care este civitas romana. Ca și ea, cetățenia europeană desemnează în egală măsură statutul cetățeanului și legătura dintre "cetățile" care formează res publica. În acest sens este semnificativ că tratatul de la Amsterdam prezintă, printre condițiile de recurs la cooperare consolidată
Europa politică: cetăţenie, constituţie, democraţie by Paul Magnette [Corola-publishinghouse/Science/1437_a_2679]
-
pentru care trebuie să găsească cuvinte noi în română); să găsească un cuvânt sau o expresie din limbajul afacerilor care să corespundă unei definiții date; să înlocuiască într-un text 20 de cuvinte străine cu echivalenți românești; să caute originea etimologică a unor termeni din vocabularul francezei afacerilor; să prezinte în franceză, în 20 de rânduri, un proiect realist de creare de întreprindere, inspirat din realitatea economică din România. Pregătirea pentru concurs poate fi realizată împreună cu cadrele didactice predând franceza la
Agenda2005-09-05-general6 () [Corola-journal/Journalistic/283432_a_284761]
-
caracterizare superlativă. Citatele din Dicționarul limbii române (DLR), în succesiunea lor cronologică, sugerează o posibilă istorie a formulei. Poate întîmplător, primul (din P. Ispirescu) vorbește de o "amorțeală soră cu moartea", imagine perfect motivată, care ar putea indica o pistă etimologică: și în cazul bătăii, sintagma s-ar referi la efect, caracterizînd deci acea formă care își aduce victima într-o stare de totală imobilitate. Apar apoi cîteva citate care cuprind comparația intensificatoare tocmai cu referire la bătaie (de exemplu: "să
Rudenii și vecinătăți by Rodica Zafiu () [Corola-journal/Journalistic/17163_a_18488]
-
română, Al. Graur înregistra pe cocar, considerând că există chiar în țigănește, prin contopirea unei sintagme (care cuprinde termenul țigănesc car, anatomic și vulgar). Explicația sa a fost preluată de Alphonse Juilland și apoi de Al. Ciorănescu, în dicționarul său etimologic. Relația între cocalar și cocar rămâne încă neclară, dar cred că la valoarea insultătoare a primului termen a contribuit decisiv cel de-al doilea. Altminteri, succesul actual al cuvântului cocalar, ca și procesul deprecierii semantice a unor cuvinte precum mitocan
Cocalar by Rodica Zafiu () [Corola-journal/Journalistic/7456_a_8781]
-
stilul formal, oficial. Originea lui turcă este emblematică în română pentru un fenomen mai general: orientalismul inerent adevăratei petreceri. Se poate constata că și alți termeni din aceeași sferă au origine balcanică: turcismele bairam, zaiafet, chiolhan și grecismul paranghelie. Structura etimologică a cîmpului lexical nu exclude totuși sursele occidentale: din franceză provin soarea, soir, banchet, chermesă, partuză; iar englezismul party este foarte la modă în prezent (“Party-ul va continua la Discoteca Millenium, unde motocicliștii vor tăia lanțuri cu drujba și se
Lexicul petrecerii by Rodica Zafiu () [Corola-journal/Journalistic/12954_a_14279]
-
le atrag atenția inimoșilor editori blăjeni că repunerea în circuit a unui scriitor uitat și care nu a fost niciodată prea cunoscut nu se poate face printr-o ediție anastatică. Mai ales când autorul scrie în limba și cu ortografia etimologică de la sfârșitul secolului al XlX-lea. O ediție critică a Memoriilor din 1848-49 este absolut necesară.
Un memorialist uitat de la 1848 by Răzvan Voncu () [Corola-journal/Journalistic/6390_a_7715]
-
veac: interesul lui se lasă fixat mai ușor prin plasarea detaliului într-o imagine cuprinzătoare, colorată și dinamică. Si, în spațiul literaturii cel puțin, cel mai semnificativ detaliu, mai sugestiv și mai viu este cel de viață, „anecdotic” în sensul etimologic al termenului, cel biografic: evident, dacă are valoarea și reprezentativitatea necesară. Cercetarea literară însăși se orientează spre o asemenea perspectivă și diverse tendințe apărute în ultimul deceniu, adunate sub o etichetă poate prea limitativă, se numește „noul biografism”.
Mărturisirile scriitorilor by Mircea Anghelescu () [Corola-journal/Journalistic/2749_a_4074]
-
Cosmin Ciotloș Numai când vine vorba despre o carte privind traducerea, cititorul diletant (în sensul etimologic, al plăcerii) tinde să adopte o poziție mai curând riguroasă, instrumentul său de lucru devenind, invariabil, fișa. Fapt întru totul legitim, chiar dacă aproape mereu infirmat de farmecul multora din poveștile conținute în asemenea volume, aflate, deopotrivă, sub zodia interesantului (cât
De la particular la universalii by Cosmin Ciotloș () [Corola-journal/Journalistic/10778_a_12103]
-
culturalului cu care ajunge să fie echivalată. Pe de altă parte, eseistul nu creditează oricând și oricât noutatea, nu o consideră o valoare în sine. Noul Roman nu-i spune nimic. Ba îi spune totuși ceva: "e antipatic, în accepția etimologică a cuvântului, și îmi pare cumplit de neinteresant". Literatura (ca și filozofia) făcându-se "cu și pentru conștiință", se poate paria că un Camus va interesa mereu, pe când Noul Roman, nu. "Frivolul" Paleologu citește și apreciază deci literatura pentru sporul
Confortul intelectual by Daniel Cristea-Enache () [Corola-journal/Journalistic/8753_a_10078]
-
fără început cronologic și fără final determinabil. Luați repede, n-am putea rezuma intențiile argumentative ale atât de elaboratelor studii, necum eventuale traiecte. Dificil în grad maxim, limbajul vrea să acopere fiecare firidă care ar permite limpezirea trivială - în accepție etimologică - a subiectului tratat. Iar, din perspectiva unei asemenea gândiri nu doar psihanalitice, dar structurale, arhetipale și anistorice, înseși operațiile logice au un parfum de cotă joasă. Totuși, să încercăm, în linia sănătoasă a bunului-simț, o decongestionare a formulărilor care-l
Ce rămâne din iubirile noastre by Cosmin Ciotloș () [Corola-journal/Journalistic/8747_a_10072]
-
cele trei grații și se compune din gr. eu-, "bine" și phren, "minte, inteligență". După cum, există astăzi nume care sună modern, "citadin", deși nu se știe exact ce încărcătură poartă, cum este Răzvan. Descoperi, citind dicționarul lui Cristian Ionescu, înrudiri etimologice la care nu te-ai fi așteptat, de pildă între Marta, ("stăpînă, doamnă") și Despina, Domnica, Dominic, Chirița, Chiriac și Chiajna, cu același "sens", dar provenind din onomastica unor popoare diferite. Iată că pe linie onomastică Coana Chirița și Doamna
Gogu, Costăchel și Gioconda by Al. Ioani () [Corola-journal/Journalistic/15211_a_16536]
-
element al compusului se suprapune perfect, din punct de vedere formal, substantivului românesc medie, un împrumut mai vechi din acceași bază latină. Probabil că în mod spontan cuvîntul s-ar fi asimilat rapid, ca feminin singular. A intervenit însă conștiința etimologică, manifestată în bună măsură prin vocile specialiștilor: asimilarea a fost multă vreme refuzată, în temeiul opțiunii de a nu ne îndepărta de origine. În latină, media este un neutru plural (singular: medium). Prestigiul latinei - limbă de cultură a Europei timp
Mass-media by Rodica Zafiu () [Corola-journal/Journalistic/11520_a_12845]
-
logodnic". Etimologia a fost preluată de Micul Dicționar Academic (MDA, 2002), în care s-a ales varianta fonetică husăn; în DEX cuvântul lipsește, ca și în Noul dicționar universal (NDU, 2006) și în Dicționarul explicativ ilustrat (DEXI, 2007). În Dicționarul etimologic al lui Al. Ciorănescu (traducerea românească din 2001), pentru husăn se reia etimologia propusă de Graur, cu o diferență de grafie, cuvântul-sursă din idiș fiind scris chôssen. De fapt, în dicționarele actuale de idiș forma standard a cuvântului (de origine
Husen by Rodica Zafiu () [Corola-journal/Journalistic/7042_a_8367]
-
cehă, slovenă și croată, cuvântul se pare că are accepții pozitive ("drăguț, simpatic, cool") sau neutre ("tip", "prieten/iubit"); în sârbă ar exista ambele sensuri. Trecerea de la sensul "logodnic" la acela de "victimă" cere niște lămuriri suplimentare. După Ciorănescu (Dicționarul etimologic), "semantismul pare să se explice prin ideea că logodnicul este totdeauna tras pe sfoară". S-ar putea presupune și trecerea de la sensul "client al unei prostituate" la acela de "victimă", prin scenarii destul de tipice ale asocierii dintre prostituție și jaf
Husen by Rodica Zafiu () [Corola-journal/Journalistic/7042_a_8367]
-
simbolurilor absurde. Potrivit francezului, singurul mod de a te sustrage acestui univers mediatic este seducția. Pentru Baudrillard „seducția” nu are nimic de-a face cu ispitirea sufletului grație unor momeli facile, căci seducția este opusul producției, francezul jucîndu-se pe nuanțele etimologice ale celor două noțiuni: „pro-ducția” înseamnă aducerea în față a unor lucruri care atrag privirea și chiar aceasta e logica reclamei contemporane. Fiecare marfă e împinsă în față grație unei duble producții: mai întîi e făcută la propriu și în
Lumea ca simulacru by Sorin Lavric () [Corola-journal/Journalistic/5228_a_6553]
-
fel de disciplină spirituală pe care Baudrillard o propune fără s-o numească ca atare. În schimb, cine nu poate recurge la seducție alunecă mai devreme sau mai tîrziu în obscenitate, cuvînt pe care Baudrillard îl exploatează tot sub sugestie etimologică. „A fi obscen” (obscen) înseamnă a nu avea o scenă pe care să apari, caz în care distanța pe care o aduce scena și jocul actorilor e suprimată, de unde și sensul obscenității în varianta lui Baudrillard: obscen e orice lucru
Lumea ca simulacru by Sorin Lavric () [Corola-journal/Journalistic/5228_a_6553]