2,623 matches
-
REVISTA CRITICĂ-LITERARĂ, publicație apărută la Iași, lunar, din ianuarie 1893 până în iunie 1897, editata de Aron Densușianu. În cea mai mare parte, sumarul e alcătuit din studii de istorie și critica literară, studii etnografice și de filologie, care reflectă preocupările și ideile conducătorului revistei și ale principalilor săi colaboratori apropiați: fratele său, istoricul Nicolae Densușianu, și fiul său, Ovid Densusianu. Aron Densușianu publică articole ample despre cronicari și despre primele texte religioase, despre cărturarii
REVISTA CRITICA-LITERARA. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289198_a_290527]
-
Mario Roques la Sorbona. Devine doctor al Universității din Cluj, cu teza Obiceiul junilor brașoveni (1927). Lucrează la Biblioteca Universitară clujeană, între 1925 și 1929 ca bibliotecar și între 1936 și 1947 ca director, concomitent fiind și cercetător la Muzeul Etnografic al Transilvaniei (din 1926). Întemeiază și conduce, din 1930, Arhiva de Folclor a Academiei Române și publică „Anuarul Arhivei de Folclor” (1932-1945). În 1947 e ales membru corespondent al Academiei Române. A mai fost cercetător și șef de secție la Institutul de
MUSLEA. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288332_a_289661]
-
de Folclor a Academiei Române și publică „Anuarul Arhivei de Folclor” (1932-1945). În 1947 e ales membru corespondent al Academiei Române. A mai fost cercetător și șef de secție la Institutul de Lingvistică și Istorie Literară din Cluj. Colaborează la „Anuarul Muzeului Etnografic al Transilvaniei”, „Anuarul Institutului de Istorie Națională”, „Arhivele Olteniei” „Boabe de grâu”, „Convorbiri literare”, „Dacoromania”, „Făt-Frumos”, „Gazeta Transilvaniei”, unde a debutat în 1912, „Gând românesc”, „Mélanges de l’École Roumaine en France”, „Revista de folclor”, „Revue internationale des études balcaniques
MUSLEA. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288332_a_289661]
-
Micu, Vasilie Popp, Timotei Cipariu, Nicolae Pauleti, At. M. Marienescu, Ion Pop-Reteganul, Moses Gaster, Ovid Densusianu ș.a. demonstrează că mișcarea folcloristică din Transilvania a parcurs aceleași etape, are aceleași caracteristici și cunoaște o evoluție asemănătoare cu folcloristica de peste munți. Cercetările „etnografice și de folclor”, ca și cele de artă populară ale lui M. sunt de primă însemnătate. Ele izbutesc să contureze profilul unei personalități științifice proeminente, care a contribuit în chip esențial la investigarea și cunoașterea în profunzime a culturii populare
MUSLEA. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288332_a_289661]
-
centenarul nașterii lui Artur Gorovei, Cluj, 1966; Noi contribuțiuni la studiul „Obiceiul junilor brașoveni”, Cluj, 1966; George Pitiș, folclorist și etnograf, București, 1968; Tipologia folclorului din răspunsurile la chestionarele lui B.P. Hasdeu (în colaborare cu Ovidiu Bârlea), București, 1970; Cercetări etnografice și de folclor, I-II, îngr. și introd. Ion Taloș, București, 1971-1972; Icoanele pe sticlă și xilogravurile țăranilor români din Transilvania, București, 1995; Bibliografia folclorului românesc: 1930-1955, îngr. și pref. Iordan Datcu, București, 2003; Arhiva de Folclor a Academiei Române, îngr
MUSLEA. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288332_a_289661]
-
1919-1939), GR, 1939, 10-12; Ovidiu Bârlea, Academia Română și cultura populară, REF, 1966, 5-6; Ovidiu Bârlea, Ion Mușlea. In memoriam, „Demos” (Berlin), 1966, 2; Ion Taloș, Ion Mușlea, organizator al culegerii și publicării folclorului românesc, AMET, 1969, 353-365; Ion Șeuleanu, „Cercetări etnografice și de folclor I”, SUB, Philologia, t. I, 1972; Ion Șeuleanu, „Cercetări etnografice și de folclor II”, TR, 1973, 17; Bârlea, Ist. folc., 493-497; Dumitru Pop, Clujul, centru de cercetare a culturii populare românești, AAF, 1991-1993, 265-288; Alexandru Dobre, Ion
MUSLEA. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288332_a_289661]
-
Ovidiu Bârlea, Ion Mușlea. In memoriam, „Demos” (Berlin), 1966, 2; Ion Taloș, Ion Mușlea, organizator al culegerii și publicării folclorului românesc, AMET, 1969, 353-365; Ion Șeuleanu, „Cercetări etnografice și de folclor I”, SUB, Philologia, t. I, 1972; Ion Șeuleanu, „Cercetări etnografice și de folclor II”, TR, 1973, 17; Bârlea, Ist. folc., 493-497; Dumitru Pop, Clujul, centru de cercetare a culturii populare românești, AAF, 1991-1993, 265-288; Alexandru Dobre, Ion Mușlea și chestionarele Arhivei de Folclor a Academiei Române, MCF, 1992, 121-172; Alexandru Dobre
MUSLEA. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288332_a_289661]
-
1960, 1-2; Dumitru Pop, Plugușorul în Transilvania, REF, 1960, 1-2; Vasile Adăscăliței, „Miorița”, text de plug, REF, 1960, 1-2; Ist. lit., I, 27-29; Pavel Ruxăndoiu, Formule descriptive ale poeziei riturilor agrare, AUB, filologie, t. XII, 1963; Henri H. Stahl, Comentarii etnografice pe tema „Plugușorului”, REF, 1965, 2; Ernest Bernea, „Buhaiul” la Fundul Moldovei - Bucovina, REF, 1967, 4; Ovidiu Papadima, Literatura populară română, București, 1968, 208, 385; Gh. Vrabie, Folclorul. Obiect, principii, metodă, categorii, București, 1970, 215-220; Dicț. lit. 1900, 683-684; Vasile
PLUGUSOR. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288856_a_290185]
-
incomplete și traduceri lacunare. Două lucrări istorice, Hungaria și Atila, finalizate în 1536, la cererea regentei Maria, reprezintă o monografie și un capitol de etnogeneză dintr-un proiect mai vast, nerealizat. Hungaria este o bogată monografie istorică, geografică, economică și etnografică, cuprinsă în nouăsprezece capitole, dintre care opt sunt dedicate Țărilor Române. Autorul dă importante amănunte biografice legate de neamul său din Țara Românească, „patria mea paternă”, dar și date precise despre organizarea statală și militară a muntenilor și moldovenilor, despre
OLAHUS. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288517_a_289846]
-
pe un reformator (dovadă, Corespondență între doi rumâni, unul din Țara Rumânească și altul din Moldova, din „Muzeu național”, 1836). Un diletant este N. în părerile lui despre folclor, dar unul cu bun-simț și intuiție. Considerând laolaltă aspectul muzical, coregrafic, etnografic, literar, împarte cântecele populare în mai multe categorii - cântecul ostășesc sau istoric, religios, erotic, de nuntă, cântecul codrului sau voinicesc. Ocazional, face și critică literară. A scris, cu un evident talent portretistic, prefețe, biografii, necrologuri despre Dimitrie Cantemir, Antioh Cantemir
NEGRUZZI. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288415_a_289744]
-
civic” (Galați), colaborând apoi la „Albina”, „Revista nouă”, „Românul literar”, „Șezătoarea” ș.a. Din 1884 până în 1887 editează la București revista științifică, politică, economică și literară „Țara nouă”, unde semnează versuri, articole de sociologie și pedagogie. În 1895 publică un studiu etnografic și statistic asupra aromânilor, De la românii din Turcia Europeană, răsplătit cu Premiul „Năsturel-Herescu” al Academiei Române, care în anul următor îl alege membru corespondent. În 1878 N. semna în „Convorbiri literare” pasteluri și poezii erotice în linia lui V. Alecsandri, care
NENIŢESCU. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288423_a_289752]
-
despre comunitatea românească din Gyula. Publicația reflectă și aspecte din viața școlară, relatează despre reuniuni, schimburi culturale cu românii din țară, apariții de cărți, analizează istoricul legăturilor româno-maghiare, evocă figurile unor personalități locale, se ocupă de istoria învățământului, dă informații etnografice, folclorice și religioase. Un loc important este rezervat scrisului, reproducându-se număr de număr poezii, schițe, nuvele ale unor autori români clasici sau contemporani: Mihai Eminescu, Al. Vlahuță, I.L. Caragiale, Lucian Blaga, V. Voiculescu, Otilia Cazimir, G. Topîrceanu, Ana Blandiana
NOI. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288471_a_289800]
-
în doi ani să recruteze fete pentru harem), erup în epic lirismul, pitorescul, cromaticul de sursă orientală și balcanică, barocul lingvistic, ce corelează onomastica bizară cu metaforismul delirant, sintagma suavă cu expresia groasă, suculentă, ca și duhul folcloric local, eresul, etnograficul regional, întrecând tot ceea ce se produce analog în opera prozatorului. Alte ambianțe individualizează lumea unui roman publicat după decembrie 1989, Amantul Marii Doamne Dracula. Apar și aici secvențe cârciumărești, aspecte și figuri din medii periferice, imagini de ținut danubian, limbajul
NEAGU. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288387_a_289716]
-
București, 1928; Paris, București, 1928; Albume cu modele de cusături și țesături naționale românești, București, 1930; Jocuri românești necunoscute, București, 1930; Alte jocuri românești necunoscute, București, 1931; Folclor român coregrafic, cu desene de Ary Murnu, București, 1932; Folclor și caracterizări etnografice. În Șcheii Brașovului. Junii și costumul de sărbătoare al femeilor române, București, 1932; Jocurile noastre naționale, București, 1933; Les Danses populaires roumaines, București, 1933; Portul național românesc, I-II, București, 1933-1934; Bibliografia poeziei noastre populare. Folclor român versificat cuprins în
NICULESCU-VARONE. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288455_a_289784]
-
vedere complex al sociologiei, dar care Întrunește rar aprobarea tuturor oamenilor de știință. Au fost astfel delimitate teritorii a căror definiție apare uneori ca relativ ușoară, cum ar fi punerea pe hartă a unor fenomene sociale simple; este cazul atlaselor etnografice și al celor lingvistice. Avem numeroase astfel de exemple limitate uneori la o singură țară, deci la o zonă definită politic, și care alteori acoperă suprafețe ce nu țin seama de hotarele politice. Aparent, sarcina geografiei care dorește să definească
Sociologie românească () [Corola-publishinghouse/Science/2158_a_3483]
-
de eseuri semnate de Park, Burgess și McKenzie, Împreună cu texte ale lui Simmel și Wirth. Antropologul suedez Ulf Hannerz, În Exploring the City (1980), Însumează aspecte caracteristice studiilor urbane chicagoene, trasând noi perspective În investigațiile antropologiei urbane (de exemplu, studiul etnografic al orașului - Abbott, 1999, 13-14). O altă deschidere este cea reprezentată de valul revizionist (waves of revisionism), discursuri polemice care demonteză o serie de mituri referitoare la Chicago: Chicago nu este dominat de reforme sociale, nu e ateoretic, dogmatic calitativ
Sociologie românească () [Corola-publishinghouse/Science/2158_a_3483]
-
găzduit de Universitatea din Perugia În martie 2000, această carte reunește contribuțiile Misiunii etnologice italiene În România (constituită În 1995) și ale altor câțiva etnologi/antropologi români și străini, Într-o aducere la zi privind problematica disciplinei la nivelul realităților etnografice din țara noastră. ,,Aducere la zi”, În acest caz, evocă de o manieră explicită mai vechile ,,prospecțiuni” ale unor antropologi străini În România, din anii ’60-’80, dintre care Marianne Mesnil, John Cole și David Kideckel semnează În volumul de
Sociologie românească () [Corola-publishinghouse/Science/2158_a_3483]
-
alte culturi. Oricum, situația actuală a acestei discipline În țara noastră beneficiază În cel mai Înalt grad de asemenea lucrări care deschid noi direcții de cercetare, (re)consideră poziții teoretice de ieri și de azi și, mai ales, dezvoltă practica etnografică a antropologiei culturale printre români. Să remarcăm mai Întâi varietatea generoasă a temelor tratate: diferențele dintre antropologia anglo-saxonă și etnologia europeană (John Cole), clivajul de identitate dintre Est și Vest (Marianne Mesnil), tribulațiile sociopolitice ale etnonimelor (Michael Herzfeld), mitul lui
Sociologie românească () [Corola-publishinghouse/Science/2158_a_3483]
-
o nouă putere, o nouă ideologie dominantă”. Nicolae Constantinescu identifică o ,,antropologie de dinaintea antropologiei” În munca de teren sau În opera câtorva dintre marii etnografi și folcloriști români de la sfârșitul veacului al XIX-lea și Începutul secolului XX. Astfel, studiile etnografice ale lui Simion Florea Marian despre ciclul vieții la români - Nașterea la Români, Nunta la Români, Moartea la Români (1890-1892) - ar prefigura concluziile lui Arnold van Gennep din Les rites de passage (1909). Tudor Pamfile ar fi practicat o formă
Sociologie românească () [Corola-publishinghouse/Science/2158_a_3483]
-
Șepu. La rândul său, folcloristul Dimitrie Caracostea ,,a Îmbrățișat teoria funcționalistă” independent de B. Malinowski, E. Durkheim sau A.R. Radcliffe-Brown. Ținând tot de ,,preistoria antropologiei românești”, cercetările folclorice ale lui Petru Caraman asupra tatuajului la români citează numeroase surse etnografice și istorice asupra originilor acestei practici, Între care F. Ratzel și E.B. Taylor. Giovanni Pizza face mai Întâi o corelație Între ritualul ,,căderii Rusaliilor” descris de Mircea Eliade (1970) și tarantismul din Puglia studiat de Ernesto de Martino (1961), pe
Sociologie românească () [Corola-publishinghouse/Science/2158_a_3483]
-
lamentației funerare. Argumentul lor este găsit În procesul de ,,replăsmuire folclorică” a unor motive și elemente ,,mitico-magice” creștine și păgâne, la nivelul comunităților țărănești din România. Observarea și analiza detaliată a unui ceremonial de Înmormântare din Budești-Maramureș (1994) reprezintă temeiul etnografic al studiului lui I. Benga și O. Benga. Ritualul funerar apare astfel drept un ,,ritual al vieții”, din moment ce el asigură nu doar destinul postum al celui răposat, ci și ,,supraviețuirea” celor vii. În acest punct, concluziile autoarelor concordă cu Înțelegerea
Sociologie românească () [Corola-publishinghouse/Science/2158_a_3483]
-
mineriade În Valea Jiului, față de inițiative private, reconversie ocupațională rurală, emigrație și stabilitate familială În Făgăraș. D. Kideckel și colegii săi constată astfel o ,,variabilitate intra și interregională” În România, fapt esențial În considerarea unor ,,programe distincte de investiții regionale”. Analiza etnografică in situ afirmă așadar un rol ,,angajat”, practic al antropologiei, ca, de pildă, În recomandarea privind aplicarea legislației muncii pentru limitarea muncii ,,la negru” În Făgăraș sau investițiile În infrastructură și diversificarea pieței muncii În Valea Jiului. Cristina Papa și Veronica
Sociologie românească () [Corola-publishinghouse/Science/2158_a_3483]
-
rol ,,angajat”, practic al antropologiei, ca, de pildă, În recomandarea privind aplicarea legislației muncii pentru limitarea muncii ,,la negru” În Făgăraș sau investițiile În infrastructură și diversificarea pieței muncii În Valea Jiului. Cristina Papa și Veronica Redini Își aleg ca ,,obiect” etnografic, oamenii de afaceri ,,transmigranți” din România. Datele de teren provin din zonele Timișoara și Cluj-Napoca și privesc Întreprinzători italieni din industria textilă, de Îmbrăcăminte, Încălțăminte și sectorul lemnului. Autoarele aplică noțiunile de cosmopolitism (Hannerz, 2001) și transmigrație (Glick Schiller, Basch
Sociologie românească () [Corola-publishinghouse/Science/2158_a_3483]
-
Dincolo de preferințele terminologice și de tribulațiile naționaliste ale acestora, practica antropologică central, și est-europeană Își află Însă și Însemnate repere epistemologice. Opțiunea pentru anthropology at home (În raport cu anthropology abroad) este, În acest sens, relevantă fie pentru nevoia valorificării propriului material etnografic (cf. Magdalena Elchinova, Bulgaria), fie din considerente etnocentrice (cf. R. Muršič, Slovenia), fie dintr-o filiație sociologică și coabitare cu bioantropologia (cf. G. Geană, România). Procesul de ,,denativizare” a antropologiei din Europa Central-Răsăriteană (G. Geană) este Încă la Începuturile sale
Sociologie românească () [Corola-publishinghouse/Science/2158_a_3483]
-
Verdery, The Political Lives of Dead Bodies. Reburial and Postsocialist Change (1994). Dintre concluziile autorilor, am reținut observația lui Kürti despre ,,incertitudinea proiectului” unei antropologii postsocialiste În Est, distincte de perspectiva occidentală, ca și recomandarea lui Skalník pentru o muncă etnografică de echipă În regiune, În condițiile În care antropologii străini scriu despre națiuni Întregi pe baza unei ,,experiențe de teren limitate”, ,,nu au În mod automat o mai bună percepție”, iar În Europa Centrală și Răsăriteană ,,subiecții [cercetării] Înțeleg, prin
Sociologie românească () [Corola-publishinghouse/Science/2158_a_3483]