1,763 matches
-
Studii și cercetări de folclor, București, 1971; Balade populare din sudul Transilvaniei, Sibiu, 1971; Folclor satiric din Mărginimea Sibiului, Sibiu, 1971; Cântecele dorului, Alba Iulia, 1997; Lucian Blaga și Sibiul, Sibiu, 1998; Eminescu și Sibiul, Sibiu, 1998; Ethnos. Studii de etnografie și folclor, I, Sibiu, 1998; Magia la români, București, 1998; Prezențe sibiene, Sibiu, 1999; Lucian Blaga. Evocări și interpreteri, Sibiu, 2003. Repere bibliografice: Virgiliu Florea, „Studii și cercetări de folclor”, ST, 1971, 6; Bârlea, Ist. folc., 539-540; Romulus Vulcănescu, Dicționar
PAVELESCU-1. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288736_a_290065]
-
profesor de limbile română, franceză și engleză la Seminarul Teologic din Buzău (1986-1991), de unde revine iarăși la Horia. Este doctor în filologie cu teza Poezia colindelor - imagine a vechii culturi românești (1983). Colaborează la „Peuce” (Tulcea) și la „Revista de etnografie și folclor”. M. își aduce contribuția la cunoașterea folclorului tulcean, prezentat în cele mai semnificative componente ale lui: poezia obiceiurilor tradiționale prin culegerea La fântâna de sub deal (1971), colindele, doinele, cântecele și jocurile prin textele reunite în La dalba cetate
MIHALCEA. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288133_a_289462]
-
din același oraș și la aceea din Alba Iulia. Este redactor-șef al publicației „Studii și cercetări de etnologie” (din 1978). În 1993 obține titlul de doctor în etnologie cu teza Ceata de feciori la români. Colaborează la „Revista de etnografie și folclor”, „Forschungen zur Volks - und Landeskunde” ș.a. De la lucrarea Butea junilor (1976) la Confrerii carpatice de tineret. Ceata de feciori (1999), M. manifestă un interes constant pentru un obicei de iarnă întâlnit la „junii” din Transilvania. Aportul său constă
MOISE-1. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288207_a_289536]
-
Centrala Editorială (1976-1981). Și-a luat doctoratul în filologie la Universitatea din București, cu teza Jean Bart. Viața și opera (1989). Debutează la „Luceafărul” în 1962. Colaborează la „Almanah literar”, „Argeș”, „Astra”, „Convorbiri literare”, „Luceafărul”, „Manuscriptum”, „Revista bibliotecilor”, „Revista de etnografie și folclor”, „România literară”, „România pitorească”, „Academica”, „Adevărul literar și artistic”, „Curierul românesc” ș. a. În 1989 inițiază la Râmnicu Vâlcea, revista „Izvorașul”. A fost distins în 2003 cu Premiul Uniunii Scriitorilor pentru ediția Ioan Slavici, Opere. M. a editat, cu
MOHANU. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288206_a_289535]
-
din stereotipurile lor. Dar harul povestirii, capacitatea de a înfățișa fidel graiul, locuința și ocupațiile celor printre care s-a născut dau relief câtorva dintre „chipurile săcelene” („moșu Vasile”, „părintele Radu”, „Călțuna”), asigurând textului și o deosebită valoare documentară cu privire la etnografia zonei. Și partea memorialistică a lucrării Luptele de emancipare ale românilor din Ardeal..., a cărei versiune franceză se subintitulează Épisodes et souvenirs, este redactată cu har, având în centru câteva figuri politice de rang înalt (lordul Palmerston ș.a.) ori istorici
MOROIANU-1. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288253_a_289582]
-
O. Goga, M. Sadoveanu. Sunt publicate și traduceri din H. Chr. Andersen, Frații Grimm, I. S. Turgheniev, L. N. Tolstoi (în tălmăcirea lui Liviu Rebreanu, 1913), Fr. Mistral, H. Sienkiewicz ș.a. Un sector important îl constituie cel de folclor și etnografie, vizând nu doar spațiul românesc, ci și altele (Elveția, Cehoslovacia, Lituania, Franța, Germania, Rusia). E.O.
CALENDARUL ASOCIAŢIUNII. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286022_a_287351]
-
Cernavodă), etnolog. Este fiica Mariei (n. Căciularu) și a lui George Dumitru, inginer. După ce a absolvit, în 1963, Facultatea de Filologie - secția limbi orientale - a Universității din București, este cercetător științific la Institutul de Lingvistică (1963-1969), apoi la Institutul de Etnografie și Folclor „Constantin Brăiloiu”. Colaborează la „Academica”, „Anuarul Institutului de Etnografie și Folclor”, „Arca”, „Creștinul azi”, „Cotidianul”, „Demos” (Berlin), „Dreptatea”, „Le Folklore macédonien” (Skopje), „Limba română”, „Revista de etnografie și folclor”, „Revista de istorie și teorie literară”, „Revue roumaine de
CALIN-BODEA. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286038_a_287367]
-
Dumitru, inginer. După ce a absolvit, în 1963, Facultatea de Filologie - secția limbi orientale - a Universității din București, este cercetător științific la Institutul de Lingvistică (1963-1969), apoi la Institutul de Etnografie și Folclor „Constantin Brăiloiu”. Colaborează la „Academica”, „Anuarul Institutului de Etnografie și Folclor”, „Arca”, „Creștinul azi”, „Cotidianul”, „Demos” (Berlin), „Dreptatea”, „Le Folklore macédonien” (Skopje), „Limba română”, „Revista de etnografie și folclor”, „Revista de istorie și teorie literară”, „Revue roumaine de linguistique”, „Rocznick Orientalisticzny” (Varșovia), „Studia et acta orientalia”, „Studii și cercetări
CALIN-BODEA. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286038_a_287367]
-
cercetător științific la Institutul de Lingvistică (1963-1969), apoi la Institutul de Etnografie și Folclor „Constantin Brăiloiu”. Colaborează la „Academica”, „Anuarul Institutului de Etnografie și Folclor”, „Arca”, „Creștinul azi”, „Cotidianul”, „Demos” (Berlin), „Dreptatea”, „Le Folklore macédonien” (Skopje), „Limba română”, „Revista de etnografie și folclor”, „Revista de istorie și teorie literară”, „Revue roumaine de linguistique”, „Rocznick Orientalisticzny” (Varșovia), „Studia et acta orientalia”, „Studii și cercetări lingvistice”, „Tribuna României”, „Türk folklor araștârmalarî”, „Türk halk-bilim araștârmalarî yilligi” (Ankara) ș.a. Prin două volume, Jurnalul oral (1993
CALIN-BODEA. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286038_a_287367]
-
C. Noica, Sergiu Al-George, Al. Piru, Ion Biberi, sau Blaga filosof, cu participarea lui Al. Tănase și A. Boboc. Sumarele revistei pe anii 1968 - 1982 au o tematică variată, începând cu literatura română - poezie, proză, teorie, critică și istorie literară, etnografie și folclor, continuând cu traduceri din literatura universală, până la probleme de cultură generală, istorie și arheologie, școală, învățământ ș.a. Critica literară este reprezentată de Adrian Marino, Nicolae Manolescu, Emil Manu, Mihai Neagu Basarab, A. I. Brumaru. O rubrică interesantă este cea
ASTRA-1. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/285481_a_286810]
-
de față, cercetarea cantitativă se referă în principal la numere și statistici, pe când studiile calitative au de-a face cu discursul și cu interpretarea sa. În orice caz, așa cum argumentează pe scurt Hammersley (1992) în analiza pe care o face etnografiei contemporane, departajarea calitativ-cantitativ poate fi deconstruită cu maximă ușurință deoarece „o mare parte dintre studiile de azi (inclusiv cele care sunt în general considerate calitative) combină de fapt cele două abordări” (p. 161). E mai mult ca sigur că acest
Cercetarea narativă. Citire, analiza și interpretare by Amia Lieblich, Rivka Tuval-Mashiach, Tamar Zilber () [Corola-publishinghouse/Science/2308_a_3633]
-
din biblioteca sa („Donavit Seminario Alexander Cs. de Körösi”) sunt subliniate mai multe cuvinte în sanscrită, nume proprii și substantive comune. Să precizăm că același cărturar român de talie europeană era un colecționar de dicționare și cărți de istorie, geografie, etnografie a popoarelor asiatice. Fondul oriental al bibliotecii sale se ridica la nivelul celor ale vremii. Să ne reîntoarcem la Alma Mater din Aiud, căci contribuția ei este importantă în realizarea temerarului proiect. O educație austeră, cu implicații în formarea de caractere
Tentaţia lui homo europaeus. Geneza ideilor moderne în Europa Centrală şi de Sud-Est by Victor Neumann () [Corola-publishinghouse/Science/2253_a_3578]
-
respectăm întru totul particularitățile fonetice ale exprimării. Chiar dacă unele abateri de la normă (regionalisme, particularități fonetice etc.) oferă savoare și autentic, nu trebuie să uităm că, prin folosirea exagerată a citatului, textul obosește și riscă să devină o banală culegere de etnografie și folclor. În anchetă, citatul este foarte important, el devenind argument (acuzator sau nu) și element de valorizare: persoana este vinovată sau nu. Cu o condiție majoră, însă: citatul să nu fie lung, complicat, fără relevanță. În anchetă, nu trebuie
Tehnici de redactare în presa scrisă by Sorin Preda () [Corola-publishinghouse/Science/2252_a_3577]
-
căruia metareflecția postmodernă trebuie să treacă dincolo de nivelul de suprafață al semnelor și simbolurilor convenționale pentru a dezvălui interesele ascunse de tip ideologic, precum și formele mascate sau tacite de putere socială vehiculate în bună măsură în cadrul sistemului de învățământ. d) Etnografia este văzută de postmoderni ca fiind utilă în descrierea unor comportamente „actual situate” care compun formele cotidiene de manifestare și acțiune ale oricărei organizații. Etnografiile vor fi necesare pentru a putea descoperi viața reală, dar ascunsă a indivizilor și a
Învățarea integrată. Fundamente pentru un curriculum transdisciplinar by Lucian Ciolan () [Corola-publishinghouse/Science/2333_a_3658]
-
mascate sau tacite de putere socială vehiculate în bună măsură în cadrul sistemului de învățământ. d) Etnografia este văzută de postmoderni ca fiind utilă în descrierea unor comportamente „actual situate” care compun formele cotidiene de manifestare și acțiune ale oricărei organizații. Etnografiile vor fi necesare pentru a putea descoperi viața reală, dar ascunsă a indivizilor și a organizațiilor, inaccesibilă teoriilor rațional-formale moderne. Cunoașterea este orientată aici de experiențele trăite, și nu de imperativul respectării unui set formalizat de norme. e) Critica postmodernă
Învățarea integrată. Fundamente pentru un curriculum transdisciplinar by Lucian Ciolan () [Corola-publishinghouse/Science/2333_a_3658]
-
un ulcer devenit incurabil, moare în cursul unei operații, într-o clinică din Viena. B. și-a uimit contemporanii prin bogăția cunoștințelor pe care le stăpânea. A lăsat un număr impresionant de contribuții în filologie, semantică, etimologie, onomastică, toponimie, folclor, etnografie. A scris versuri, a dat traduceri, a fost un distins ziarist. Cele mai multe dintre lucrări se ocupă de etimologii, dar el pune în mișcare un complex de factori, depășind lingvistica. Metoda comparatistă, folosită cu suplețe, le înscrie într-un orizont enciclopedic
BOGREA. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/285791_a_287120]
-
1997) la Inspectoratul pentru Cultură al județului Timiș. Colaborează cu proză la „Forum studențesc”, „Orizont”, „Viața românească”. A primit Premiul Asociației Scriitorilor din Timișoara (1983), pentru proza citită în cenaclu. Publică, în volume colective, începând din anul 1973, studii de etnografie. Debutează editorial cu literatură în volumul colectiv Povestiri de la marginea câmpiei (1984). Adept al realismului oniric, B. împletește în proza sa fantasticul cu realismul, până la suprapunerea celor două coordonate. Perceperea realității se face preponderent prin prisma mitului, a legendarului care
BOLDUREANU. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/285806_a_287135]
-
fiul Anei (n. Burbulea) și al lui Gheorghe Botezatu, țărani răzeși. A absolvit Facultatea de Istorie și Filologie a Universității de Stat din Chișinău (1954), fiind apoi cercetător științific, șeful secției de folclor (1979-1999) și director adjunct al Institutului de Etnografie și Folclor al Academiei de Științe a Republicii Moldova (1991-1999). Și-a luat doctoratul în filologie cu teza Genurile folclorice și realitatea istoircă (pe baza folclorului haiducesc) (1966). A fost distins cu titlul onorific „Om emerit” (1990) și cu Premiul „Dacia
BOTEZATU-1. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/285837_a_287166]
-
prozatoare. Este fiica lui Netty (n. Silbermann) și a lui Iacob Rahmil, proprietar al unei case de efecte și lombard. A absolvit Facultatea de Filologie, secția limba și literatura engleză, a Universității din București (1953), devenind cercetător la Institutul de Etnografie și Folclor (1955-1982). Își ia doctoratul în filologie în 1975. Emigrând în 1982 în Israel, este angajată între 1984 și 1988 la Hebrew University din Ierusalim, fiind cercetător la Folklore Research Center, pentru culegerea și studierea tradițiilor populare ale israelienilor
BRATULESCU. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/285871_a_287200]
-
trimiteri infirmă mai vechea și inoperanta împărțire a colindelor în laice și religioase. Scurtul rezumat al fiecărui tip se dă bilingv, în română și engleză, urmat de bibliografia variantelor apărute în volume și a celor existente în Arhiva Institutului de Etnografie și Folclor din București. Lucrarea este un excelent instrument de lucru, accesibil și specialistului străin. Autoarea a mai publicat câteva antologii de ghicitori, proverbe și zicători, însă importantă este lucrarea sa, rămasă deocamdată în manuscris, Lirica de dor și dragoste
BRATULESCU. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/285871_a_287200]
-
vieții, de definire a ideilor și sentimentelor colective ale acestei arii și de corijare a multor idei false și prejudecăți privitoare la mentalitatea și identitatea spirituală a poporului român. Se publică, astfel, articole și studii bine documentate de folclor și etnografie, de istorie a Banatului, de artă populară și culta din aria bănățeana, de artă bisericească și de istorie a Bisericii Ortodoxe din Banat. Studiile sunt însoțite de o ilustrație de calitate, de fotocopii după documente istorice, de reproduceri de artă
BRAZDE BANAŢENE. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/285874_a_287203]
-
I.1910, Craiova - 12.III.1986, București), folcloristă. După studiile gimnaziale și liceale făcute în orașul natal, a urmat studii universitare la Facultatea de Litere și Filosofie din București. Între anii 1950 și 1967, a fost cercetătoare la Institutul de Etnografie și Folclor din București. După ce teoretizează Principiile clasificării legendelor populare românești (1966), le aplică practic în primul tom al corpusului acestei specii a prozei populare: Legende populare românești (1981). Selecția, din care inițial au fost tipărite legendele cosmosului, florei și
BRILL. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/285884_a_287213]
-
provincialism îngust, tradiție căreia caută să-i păstreze specificul. În acest sens, sunt publicate cele mai importante studii despre Banat și mentalitatea bănățeană apărute între cele două războaie mondiale în presa vremii, în special în revista omonimă: Lucian Blaga, Barocul etnografiei românești, G. Călinescu, Opinii fugare și libere despre Banat sau Țară, Camil Petrescu, Bocșa Montană. Semnează articole și literatură originală Olga Neagu, Aurel Gh. Ardeleanu, Eugen Jurca, Vasile Barbu, Gh. I. Tohăneanu, Dumitru Vlăduț ș.a. Revista este compartimentată pe rubrici
BANATUL-2. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/285597_a_286926]
-
de Stat din Chișinău (1960-1961). A obținut titlul de doctor habilitat, cu teza Folclorul calendaristic în Republica Moldova și în localitățile românești din Ucraina. Între 1991 și 1999 a fost șef al secției de studiere a culturii populare la Institutul de Etnografie și Folclor al Academiei de Științe a Republicii Moldova. Colaborează la „Limba și literatura moldovenească” („Revistă de lingvistică și știință literară”), „Revista de etnografie și folclor”, „Revista de etnologie” ș.a. A primit Premiul „Simion Florea Marian” al Academiei Române și Premiul „Dacia
BAIESU-1. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/285547_a_286876]
-
Între 1991 și 1999 a fost șef al secției de studiere a culturii populare la Institutul de Etnografie și Folclor al Academiei de Științe a Republicii Moldova. Colaborează la „Limba și literatura moldovenească” („Revistă de lingvistică și știință literară”), „Revista de etnografie și folclor”, „Revista de etnologie” ș.a. A primit Premiul „Simion Florea Marian” al Academiei Române și Premiul „Dacia”. A participat la elaborarea corpusului Creația populară moldovenească și la editarea culegerilor de folclor pe zone (7 volume). Abordează probleme de istorie a
BAIESU-1. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/285547_a_286876]