1,625 matches
-
individului un grad teoretic nelimitat de libertate spirituală sau de acțiune, situându-l „în afara lumii” sau „deasupra” acesteia, într-un spațiu transcendent sau transreal, dar simultan și transpersonal; acestea sunt stările de extaz, de beatitudine, stările de reverie, crepusculare, de euforie, de creație artistică, de contemplare estetică, de fericire morală etc. Din cele de mai sus rezultă că situațiile vieții sunt realități de un mare interes vital pentru un subiect, care fie că îi restrâng activitatea, fie că i-o eliberează
Tratat de igienă mintală by Constantin Enăchescu () [Corola-publishinghouse/Science/2366_a_3691]
-
o alterare gravă a personalității, constând din următoarele: ruperea de realitate, cu alternarea stării de conștiință; apariția unor importante modificări perceptive (iluzii, halucinații); tulburări de gândire (obsesii, idei delirante); tulburări de activitate și comportament (apatie, agresivitate, suicid, homicid); modificări afective (euforie, distimie, paratimie, depresie, melancolie, anxietate). Cele mai importante sectoare care focalizează atenția acțiunii de recuperare sunt: afecțiunile din grupa schizofreniei, psihozele delirante cronice sistematizate (de tip paranoic, paranoid sau parafrenoid, PMD, epilepsia cu tulburări psihice). Recuperarea bolnavilor psihic are în
Tratat de igienă mintală by Constantin Enăchescu () [Corola-publishinghouse/Science/2366_a_3691]
-
psihomotorie. De acest sindrom suferă elevii care își reproșează destrămarea familiilor proprii, înregistrarea calificativelor mai slabe, neputința de a-i ajuta pe semeni, etc., cele mai grave sindroame înregistrate la copii, sunt cele maniaco - depresive, care înregistrează oscilații mari între euforie și anxietate. Copilul suferind de acest sindrom, ba este indiferent față de tot ce este în jurul său, ba intră brusc într-o frică, panicată, reacție motivată de „interogatoriul” referitor la conținutul lecției predate, sau de apelul făcut de cadrul didactic de
CADRUL DIDACTIC CREATIV IMPLICAT ÎN ACTUL EDUCAŢIONAL GHID EDUCATIONAL. In: CADRUL DIDACTIC CREATIV IMPLICAT ÎN ACTUL EDUCAŢIONAL:GHID EDUCATIONAL by MARIA GEANGU () [Corola-publishinghouse/Science/480_a_848]
-
1988) acestea sunt integrate unei perspective filosofice speculative, axată pe reflectarea în paralel a conștiinței subiective asupra lumii în raport cu realitatea dură a cotidianului. Observațiile făcute în timpul călătoriilor prin Europa se transformă într-un text în intenție obiectiv, întemeiat pe relativizarea euforiei culturale și pe critică socială. Aprecierea istoriei unor popoare din Occident, a civilizației și valorii unor lucrări de artă cu statut de capodopere ale umanității nu poate camufla - în opinia jurnalistului - disfuncțiile contemporane, prezentate drept „calamități”, „inechități”, „convulsii”. Notațiile se
ŢURLEA. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290312_a_291641]
-
său real Joseph Babinski), dau seamă despre vesela înfrățire între vinuri, fripturi și pești de tot felul, vânat - de baltă, cu pene, cu blană etc. -, crustacei și tocături, ce le inspiră convivilor bună dispoziție și îi transportă într-o plăcută euforie. Această „probă” teoretico-practică preludează fericit amintirile vânătorești date tiparului trei ani mai târziu. SCRIERI: Amintiri de vânătoare, pref. Demostene Botez, București, 1969. Repere bibliografice: Al.A. Philippide, O lectură delectabilă: „Amintiri de vânătoare”, CL, 1970, 2; Gheorghe Zane, Memorii, îngr
ULEA. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290326_a_291655]
-
lei”, CRC, 1979, 26; Radu Ciobanu, Poezia unei vârste, T, 1979, 8; George Muntean, „Groapa cu lei”, RL, 1979, 35; Lucian Vasiliu, Lirism și atitudine, CL, 1979, 9; Virgil Nistor, „Groapa cu lei”, ST, 1979, 10; Florin Faifer, Memorialistica între euforie și luciditate, CRC, 1980, 5; Nae Antonescu, „Groapa cu lei”, T, 1980, 3; Lit. rom. cont., I, 383-384; Nae Antonescu, Cu Lucian Valea despre reviste transilvane, șezători literare, scriitori, ST, 1981, 8; Dobrescu, Foiletoane, II, 150-155; Regman, Noi explorări, 29-33
VALEA. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290413_a_291742]
-
să strigi în vis: evan, băieți!... evoe!..., alaiului/ cu cununi de iederă/ mergând pe asini și/ cu ciorchini copți în palme, bețivi/ cu figuri cunoscute, muncitori/ la linie, la întreținere...”. Dimensiunea mitologică se estompează în Inima de raze (1982), unde euforia lasă locul depresiei, iar stilizarea viziunii nu se mai face în direcția euforiei edenice, ci în sensul infernaliilor expresioniste: „dâra asta de sânge dusă până/ la maximum va răci, fericiților, nisipul să/ îl puteți traversa, feriți, cu/ parfumurile voastre de
STOICIU-1. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289956_a_291285]
-
pe asini și/ cu ciorchini copți în palme, bețivi/ cu figuri cunoscute, muncitori/ la linie, la întreținere...”. Dimensiunea mitologică se estompează în Inima de raze (1982), unde euforia lasă locul depresiei, iar stilizarea viziunii nu se mai face în direcția euforiei edenice, ci în sensul infernaliilor expresioniste: „dâra asta de sânge dusă până/ la maximum va răci, fericiților, nisipul să/ îl puteți traversa, feriți, cu/ parfumurile voastre de mosc în bășici/ ermetice,/ închise în vase, fluviu/ urmărit de o fiară: în
STOICIU-1. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289956_a_291285]
-
pentru anihilarea fricii și a diferitelor temeri, pentru a combate singurătatea sau a distrage atenția, ignorându-se problemele reale. Efectele alcoolului pe termen scurt sunt binecunoscute. Se absoarbe rapid În urma ingestiei, după care urmează o stare de ușoară excitație și euforie, ceea ce ar reprezenta un efect benefic pe termen scurt. În realitate, datorită creșterii cantităților ingerate și a prelungirii consumului În timp, efectele alcoolului se suprapun și modifică tabloul clinic al depresiei, constituindu-se Într-o comorbiditate frecventă și cu implicații
EVALUAREA MANIFESTĂRILOR AGRESIVE LA PACIENTUL CU COMORBIDITATE DEPRESIE-ALCOOLISM. In: BULETIN DE PSIHIATRIE INTEGRATIVĂ 2003, an IX, volumul VIII, numărul 1 (15) by C. Ştefănescu, Roxana Chiriţă, V. Chiriţă, R. P. Dobrin, Magda Călăraşu () [Corola-publishinghouse/Science/574_a_1470]
-
vezi tabelul I) (Thomas & Chesher 1973). Doze mici spre moderate. La doze mici spre moderate (5 mg de THC sau mai puțin) utilizatorul poate resimți efecte asupra SNC și asupra comportamentului implicând dezinhibiție, logoree, relaxarea autocontrolului, oboseală, stare de bine, euforie, distorsiunea percepției timpului, imaginii corporale și a spațiului (În special a distanțelor și vitezei de deplasare), acuitate vizuală și auditivă crescută, hiperestezie tactilă, olfactivă, kinestezică și gustativă, râs spontan, diminuarea memoriei recente, confuzie ușoară, dificultăți de concentrare, senzație de forță
TULBURĂRI MENTALE INDUSE DE MARIJUANA. In: BULETIN DE PSIHIATRIE INTEGRATIVĂ 2003, an IX, volumul VIII, numărul 1 (15) by R. Andrei, P. Boişteanu, Rodica Enache () [Corola-publishinghouse/Science/574_a_1465]
-
beția canabică -este mult mai frecventă decât delirul canabic. Criteriile DSM pentru beția canabică sunt: A.Uzaj recent de canabis B.Tahicardie C.Cel puțin unul din simptomele psihice următoare, survenind În intervalul de 2 ore după utilizarea canabisului: 1.euforie 2.intensificarea subiectivă a percepției 3.senzați de Încetinire a curgerii timpului 4.indiferență D. Cel puțin unul din simptomele psihice următoare, survenind În intervalul de 2 ore după utilizarea canabisului: 1.cojunctive injectate 2.creșterea apetitului 3.uscăciunea gurii
TULBURĂRI MENTALE INDUSE DE MARIJUANA. In: BULETIN DE PSIHIATRIE INTEGRATIVĂ 2003, an IX, volumul VIII, numărul 1 (15) by R. Andrei, P. Boişteanu, Rodica Enache () [Corola-publishinghouse/Science/574_a_1465]
-
substanțe, de regulă alcaloizi, extrase din plante, care, așa cum am spus, administrate unor persoane, produc modificări psihice, de diferite tipuri, intensități și durate. Unele dintre acestea sunt larg utilizate, în mod curent, în special în scopul obținerii unei stări de euforie, asociată adesea cu o analgezie, sau cu o reducere a sensibilității generale, fapt care produce o stare de „bine general”, un sentiment hedonic fizic și psihic. Aceste substanțe, descoperite și utilizate în istoria umanității, sunt la originea lor legate de
Tratat de psihopatologie (ediţia a III-a revăzută şi adăugită) by Constantin Enăchescu () [Corola-publishinghouse/Science/2268_a_3593]
-
istoria umanității, sunt la originea lor legate de o practică magică, tocmai datorită efectului pe care-l produce utilizarea lor. Cel mai vechi cunoscut din această serie este alcoolul, principiul activ existent în vin și care produce beția, starea de euforie cu dezinhibiție hipomaniacală sau moriatică, uneori chiar cu agitație motorie și verbală violentă, dezordonată și antisocială. În jurul său s-a creat și cultul zeului Bacchus, cu întregul său ritual orgiastic. Tot din antichitate sunt cunoscute efectele mandragorei, descoperită și utilizată
Tratat de psihopatologie (ediţia a III-a revăzută şi adăugită) by Constantin Enăchescu () [Corola-publishinghouse/Science/2268_a_3593]
-
euforizante, ca anestezic, excitant intelectual și al imaginației. O altă substanță psihotropă, cunoscută încă de la Herodot și menționată de Homer în Odyseea, este hașișul, principiu alcaloid extras din canabis indica, cu acțiune halucinogenă, producând prin ingestie stări de derealizare onirică, euforie, destindere generală. Era foarte la modă ca utilizare în secolul al XIX-lea la poeții și scriitorii romantici. Ch. Baudelaire notează aceste experiențe personale în Les paradis artificiels și, ulterior, J. Cocteau le va descrie în Opium. Tot din America
Tratat de psihopatologie (ediţia a III-a revăzută şi adăugită) by Constantin Enăchescu () [Corola-publishinghouse/Science/2268_a_3593]
-
sau imaginativă se caracterizează prin tendința la mitomanie, confabulație, înclinare către reverie, imaginativi, tendință către simulare sau suprasimulare; e) Constituția ciclotimică reprezintă tipul înclinat către variații periodice cu caracter opus, ale stării de dispoziție afectivă, fie în plus (bună dispoziție, euforie, excitație maniacală, polipragmazie), fie în minus (dispoziție tristă, stare depresivă, inactivitate ); f) Constituția schizoidă reunește tipurile de indivizi interiorizați, reci, raționali, necomunicativi; g) Constituția epileptoidă se caracterizează printr-un temperament amorf, vâscos, egocentric, impulsiv, cu explozii imprevizibile de mânie, violent
Tratat de psihopatologie (ediţia a III-a revăzută şi adăugită) by Constantin Enăchescu () [Corola-publishinghouse/Science/2268_a_3593]
-
simpatia, ura, mila, invidia, admirația, respectul. 4) Dispoziția afectivă este rezultanta reacțiilor afective elementare, orientarea acestora, atmosfera interioară și atitudinea individului. Ea reprezintă „tonul afectiv” sau „umoarea” unei persoane într-un anumit moment și se poate manifesta prin următoarele forme: euforie, tristețe, indiferență, exaltare, neliniște. 5) Pasiunea este polarizarea afectivă pe un sentiment bine determinat care invadează și domină viața psihică și activitatea individului, aproape în totalitate, reorganizându-i și vectorializându-i viața conștientă într-un anumit sens, pentru o foarte lungă
Tratat de psihopatologie (ediţia a III-a revăzută şi adăugită) by Constantin Enăchescu () [Corola-publishinghouse/Science/2268_a_3593]
-
ciclică, văzută ca modalitate de manifestare, prin „variații periodice” ale stărilor de dispoziție afectivă. În sfera psihopatologiei, tulburările emoțional-afective sunt caracterizate, prin două mari grupe de manifestări: a) Tulburări caracterizate prin creșterea patologică a tonusului afectiv, manifestat prin stări de euforie, crize de excitație maniacală, logoree, polipragmazie, agitație psihomotorie care poate ajunge la forme de manifestare coleroasă; b) Tulburări caracterizate prin scăderea patologică a tonusului afectiv, manifestat prin dispoziție tristă, depresivitate, plâns, inactivitate, insomnii, restrângerea câmpului de interese și al comunicării
Tratat de psihopatologie (ediţia a III-a revăzută şi adăugită) by Constantin Enăchescu () [Corola-publishinghouse/Science/2268_a_3593]
-
R. Ermiane, H. Baruk, A. Porot) și anume: a) Hipermimia este expresia mimică exagerată care traduce o stare de excitație generală, o dispoziție emoțional-afectivă exaltată, adesea susținută de o ideie prevalentă. Ea este întâlnită în cursul excitațiilor maniacale, stările de euforie alcoolică, stările delirante onirice, în cursul sindroamelor delirante de tip pasional, în agitația anxioasă, la epileptici. Deliranții mistici au o privire inspirată și adoptă atitudini extatice. La paranoici observăm o atitudine de superioritate, distanță față de cei din jur, orgoliu exagerat
Tratat de psihopatologie (ediţia a III-a revăzută şi adăugită) by Constantin Enăchescu () [Corola-publishinghouse/Science/2268_a_3593]
-
este o tulburare de conștiință caracterizat prin următoarele aspecte psihopatologice: - dezorientare temporo-spațială cu conservarea conștiinței de sine; - tulburări de percepție (halucinații vizuale și auditive, iluzii și pareidolii), idei delirante incoerente, tulburări de afectivitate (crize de mânie, angoasă sau extaz și euforie), agitație psihomotorie. 3) Delirul musitant este o formă gravă de delir, cu agitație limitată, mișcări carfologice, voce șoptită ca o mormăială neinteligibilă, evoluție gravă spre comă. 4) Sindromul oneiroid este un complex de simptome cu o accepțiune variată constând din
Tratat de psihopatologie (ediţia a III-a revăzută şi adăugită) by Constantin Enăchescu () [Corola-publishinghouse/Science/2268_a_3593]
-
cazul sindromului Korsakow interesează în principal funcțiile mnezice. Gilbert Ballet distinge forme delirante coufuziv-amnestice. În primul plan se situează tulburările de memorie: amnezie continuă sau anterogradă cu dificultatea de a se achiziționa date noi, recente. Se notează o stare de euforie și jovialitate la acești bolnavi. Fenomenele de ecmnezie și falsele recunoașteri realizează adesea un veritabil tablou de „delir de memorie”. Se mai pot semnala stări de onirism cu halucinații și obtuzie confuzională, în special în fazele de debut. Sindromul demențial
Tratat de psihopatologie (ediţia a III-a revăzută şi adăugită) by Constantin Enăchescu () [Corola-publishinghouse/Science/2268_a_3593]
-
secundare unor afecțiuni somatice”, din cursul evoluției unor afecțiuni somatice generale. Acest grup de tulburări psihice sunt cunoscute de foarte multă vreme. Hipocrat vorbea de phrenitis, referindu-se la tulburările de orientare psihică. Aretheus făcea deosebire între delirul febril și euforia produsă de unele stupefiante, Celsius descrie tulburările psihice din cursul bolilor febrile. Galenus face distincția între delirurile idiopatice și cele secundare. În epoca modernă sunt descrise tulburările psihice din cursul pelagrei, Chaslin descrie ca o formă particulară confuzia mintală primară
Tratat de psihopatologie (ediţia a III-a revăzută şi adăugită) by Constantin Enăchescu () [Corola-publishinghouse/Science/2268_a_3593]
-
în raport cu circumstanțele vieții cotidiene, fie în raport cu „variațiile ciclice” ale naturii persoanei sale, sau cu natura „endonului” său. Orice dispoziție emoțional-afectivă are trei momente: - etapa de echitimie, de echilibru emoțional, reprezentând „punctul de normalitate”, - stare depresivă, de tristețe, - starea maniacală, de euforie, bună dispoziție. Se descriu două modele de dispoziție emoțională: modelul bipolar și modelul triunghiular, așa cum se poate vedea mai jos: 1) Modelul bipolar este reprezentat conform schemei următoare: Fig. pg. ms. 314 Starea de tristețe (depresia) Dispoziția normală (echitimia) Starea
Tratat de psihopatologie (ediţia a III-a revăzută şi adăugită) by Constantin Enăchescu () [Corola-publishinghouse/Science/2268_a_3593]
-
dispoziție. Se descriu două modele de dispoziție emoțională: modelul bipolar și modelul triunghiular, așa cum se poate vedea mai jos: 1) Modelul bipolar este reprezentat conform schemei următoare: Fig. pg. ms. 314 Starea de tristețe (depresia) Dispoziția normală (echitimia) Starea de euforie (mania) 2) Modelul triunghiular este reprezentat conform schemei de mai jos: Diagrama pg. ms. 314 Echitimie (starea de normalitate) Tristețe (starea depresivă) Euforie (starea maniacală) La rândul său, R. Tölle, care face o clasificare a psihozelor afective după tipul de
Tratat de psihopatologie (ediţia a III-a revăzută şi adăugită) by Constantin Enăchescu () [Corola-publishinghouse/Science/2268_a_3593]
-
reprezentat conform schemei următoare: Fig. pg. ms. 314 Starea de tristețe (depresia) Dispoziția normală (echitimia) Starea de euforie (mania) 2) Modelul triunghiular este reprezentat conform schemei de mai jos: Diagrama pg. ms. 314 Echitimie (starea de normalitate) Tristețe (starea depresivă) Euforie (starea maniacală) La rândul său, R. Tölle, care face o clasificare a psihozelor afective după tipul de evoluție clinico-psihiatrică și caracterul psihopatologic al acestora, ne oferă schema de mai jos, centrată pe psihoza maniaco-depresivă (PMD): Faze clinice repetate Melancolia monopolară
Tratat de psihopatologie (ediţia a III-a revăzută şi adăugită) by Constantin Enăchescu () [Corola-publishinghouse/Science/2268_a_3593]
-
somatice. b) Mania subacută este o stare de excitație maniacală moderată ca intensitate, o „hipomanie”. Gradul de intensitate al tulburărilor de excitație psiho-motorie este mai direct, fără a avea însă un caracter dezordonat limitându-se la o simplă stare de euforie cu exaltarea imaginației, hipermnezie și logoree, o vervă generală, adesea cu caracter contagios. 2) Mania cronică este tulburarea afectivă care succede maniei acute, evoluând de regulă sub forma unei tulburări clinice continue. Din punct de vedere psihopatologic se caracterizează printr-
Tratat de psihopatologie (ediţia a III-a revăzută şi adăugită) by Constantin Enăchescu () [Corola-publishinghouse/Science/2268_a_3593]