1,730 matches
-
Eugenic și Biopolitic, vol. 1, nr. 6, iunie 1927, pp. 166-168. Kernbach, Mihai, Medicina În procesul socializării, Dacia Traiană, Sibiu, 1944. Leon, N., „Generațiunea spontanee și darvinismul”, Convorbiri Literare, vol. 37, nr. 4, 1903. Leonida, Iosif, „Ce poate realiza practic eugenia la noi?”, Mișcarea Medicală Română 8, nr. 5-6, mai-iunie 1935, pp. 366-371. Lepși, I., Eugenia, Chișinău ș1938?ț. Lovinescu, Eugen, Istoria civilizației române moderne, 3 vol., Editura Minerva, București, 1992. Manicatide, G., „Certificatul de sănătate pentru contractarea căsătoriei”, Revista de
Eugenie și modernizare în România interbelică by Maria Bucur [Corola-publishinghouse/Science/1967_a_3292]
-
I., Eugenia, Chișinău ș1938?ț. Lovinescu, Eugen, Istoria civilizației române moderne, 3 vol., Editura Minerva, București, 1992. Manicatide, G., „Certificatul de sănătate pentru contractarea căsătoriei”, Revista de Igienă Socială, vol. 2, nr. 1, 1932, pp. 8-13. Manliu, I., Crâmpeie de eugenie și igienă socială, Tip. Jockey Club, București, 1921. Manliu, I., „Un pericol social. Discuții”, Adevărul, vol. 36, nr. 12135, 18 august 1923, pp. 1-2. Mșanoilescuț, Mșihailț, „Date rasiale românești”, Lumea Nouă, vol. 10, nr.5-8, mai-august 1941, pp. 282-283. Manuilă
Eugenie și modernizare în România interbelică by Maria Bucur [Corola-publishinghouse/Science/1967_a_3292]
-
1940, p. 5. Manuilă, Sabin, „Les Problèmes démographiques en Transylvanie”, Revue de Transylvanie, vol. 1, nr. 1, mai 1934, pp. 45-60. Manuilă, Sabin, „Reglementarea avortului”, Asistența Socială, vol. 5, nr. 1, 1936, pp. 33. Manuilă, Sabin, „Societatea Regală Română de Eugenie și studiul eredității”, Sociologie Românească, vol. 1, nr. 5, mai 1936, pp. 31-32. Manuilă, Sabin, Structure et évolution de la population rurale, Institut central de statistique, București, 1940; publicat inițial În La Vie rurale en Roumanie. Manuilă, Sabin, „Suprapopularea universităților și
Eugenie și modernizare în România interbelică by Maria Bucur [Corola-publishinghouse/Science/1967_a_3292]
-
100 delicvenți minori din penitenciarul Văcărești”, Asistența Socială, vol. 5, nr. 1, 1936, pp. 14-32. Mărgineanu, Nicolae, Amfiteatre și Închisori. Mărturii asupra unui veac zbuciumat, Editura Dacia, Cluj-Napoca, 1991. Marinescu, G., Despre hereditatea normală și patologică și raporturile ei cu eugenia, Academia Română, Memoriile secțiunii științifice, seria III, vol. 13, mem. 7, București, 1936. Marinescu, G., Determinism și cauzalitate În domeniul biologiei, Academia Română, Memoriile secțiunii științifice, seria III, vol. 13, mem. 7, București, 1938. Marinescu, G., Laboratoriile și intelectualii, București, 1920; publicat
Eugenie și modernizare în România interbelică by Maria Bucur [Corola-publishinghouse/Science/1967_a_3292]
-
1929, pp. 3-4. Sadoveanu, Izabela, „Feminismul și familia”, Buletin Eugenic și Biopolitic, vol. 2, nr. 5, mai 1928, pp. 150-155. Sadoveanu, Izabela, „Rolul social al femeii”, Buletin Eugenic și Biopolitic, vol. 2, nr. 7-8, iulie-august 1928, pp. 220-231. Șapira, B., „Eugenie cantitativă și calitativă”, Revista de Igienă Socială, vol. 2, nr. 7, iulie 1932, pp. 569-572. Scraba, G.D., „Legea sanitară din punct de vedere social”, Revista de Studii Sociale, vol. 1, nr. 1, 1 februarie 1911, pp. 30-32. Soma, Sorin, „Politică
Eugenie și modernizare în România interbelică by Maria Bucur [Corola-publishinghouse/Science/1967_a_3292]
-
1942, pp. 451-452. Tipărescu, P., Rasă și degenerare. Cu un studiu statistic asupra jidanilor, București, 1941. Vaida-Voevod, Alexandru, „Politică națională și capitalul biologic național”, Buletin Eugenic și Biopolitic, vol. 1, nr. 7-8, iulie-august 1927, pp. 199-211. Vasilescu-Buciumi, Ioan, „Criminologia și eugenia”, Revista de Medicină Legală, vol. 1, nr. 1, 1936, pp. 84-90. Vasilescu-Buciumi, Ioan, „Eugenia și Înoirile codului penal”, Mișcarea Medicală Română, vol. 8, nr. 5-6, mai-iunie 1935, pp. 363-365. Vasilescu-Buciumi, Ioan, „Tendances eugéniques dans le nouveau Code pénal roumain Carol
Eugenie și modernizare în România interbelică by Maria Bucur [Corola-publishinghouse/Science/1967_a_3292]
-
Eugenic și Biopolitic, vol. 14, nr. 1-2, ianuarie-februarie 1943, pp.44-50. Voina, Aurel, „Datoria mamelor față de neam”, Horia Petra-Petrescu (ed.), Calendarul Asociațiunii pe anul comun 1927, Editura Asociațiunii, Sibiu, 1926, pp. 174-176. Voina, Aurel, „Doi factori de progres: igiena și eugenia”, Societatea de Mâine, vol. 1, nr. 8, 1 iunie 1924, pp. 183-184. Voina, Aurel, Igienă pentru clasa VIII secundară de băeți și fete, București ș1936ț. Voina, Aurel, „Organizarea sanitară a Transilvaniei În primul deceniu al unirii”, În Transilvania, Banatul, Crișana
Eugenie și modernizare în România interbelică by Maria Bucur [Corola-publishinghouse/Science/1967_a_3292]
-
MATEESCU, Nicolae (22.XI.1945, Ploiești), prozator și dramaturg. Este fiul Eugeniei (n. Gürtler) și al lui Nicolae Mateescu, inginer. Frecventează școala primară în orașul Victoria și la Valea Călugărească și este elev la Liceul „Mihai Viteazul” din Ploiești, absolvit în 1963. Student la Facultatea de Filologie, secția biblioteconomie, a Institutului Pedagogic
MATEESCU-1. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288060_a_289389]
-
, Paul (6.X.1930, Conduratu, j. Prahova - 11.VII.2002, București), dramaturg. Este fiul Eugeniei și al lui Tănase Ioachim, tâmplar la CFR. Își începe învățătura la Buzău, unde urmează școala primară și cursurile Liceului „B.P. Hasdeu” (1941-1949). Din perioada 1947-1948 datează primele sale apariții ca actor-amator, pe scena Teatrului Popular din localitate, și totodată
IOACHIM. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287570_a_288899]
-
, almanah de literatură universală apărut la Chișinău, cu intermitențe, între 1967 și 1987, sub egida Secției de traduceri a Uniunii Scriitorilor din RSS Moldovenească. A fost alcătuit de Alexandru Cosmescu, Igor Crețu, P. Starostin, Ion Gheorghiță, redactori fiind Eugenia David, Pavel Darie, Leonida Iorga (Lari), Ion Vatamanu. Sunt publicate și analizate texte reprezentative din literatura străină, traduse în limba română (cu caractere chirilice). Tălmăcirile din Ovidiu, Horațiu, Petrarca, Boileau, Voltaire, Cervantes, Paul Valéry, Charles Perrault, Anatole France, Paul Eluard
MERIDIANE. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288092_a_289421]
-
pentru drepturile cetățenești, mișcarea ambientală, mișcarea pentru drepturile femeii, mișcarea pentru drepturile umane, campaniile pentru cei săraci, mișcarea pentru pace, mișcarea pentru drepturile persoanelor cu dizabilități, mișcarea pentru drepturile homosexualilor, mișcarea pentru drepturile animalelor, mișcarea pentru drepturile consumatorilor, mișcarea Împotriva eugeniei au refăcut peisajul politic. Aceste mișcări ale societății civile trec dincolo de granițele statelor-națiune. Perspectiva lor este universală. Obiectivele - globale. Ele Încearcă o transformare a conștiinței umane Însăși - o nouă sensibilitate la drepturile fiecărei ființe și la indivizibilitatea comunității planetare. Uniunea Europeană
Visul European by Jeremy Rifkin () [Corola-publishinghouse/Science/2290_a_3615]
-
, Constantin (15.II.1939, Iași), prozator și editor. Este fiul Eugeniei (n. Georgescu) și al lui Mihai Stoiciu, inspector CFR. Urmează Liceul „Aurel Vlaicu” din București (1951-1957) și începe, fără să o termine, Școala Tehnică de Telecomunicații și Școala Tehnică de Chimie din București (1957-1962). Student al Facultății de Filosofie a
STOICIU. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289957_a_291286]
-
STANCU, Valeriu (27.VIII.1950, Iași), poet, prozator, eseist și traducător. Este fiul Eugeniei (n. Moisiu-Siminic) și al lui Ioan Stancu, inspector CFR. În orașul natal frecventează școala elementară (1957-1965), apoi cursurile Liceului „Mihail Sadoveanu” (1965-1971). Ulterior practică diverse meserii, precum cea de sobar, hamal, cantaragiu, zugrav. Din 1976 devine student la Facultatea de
STANCU-1. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289868_a_291197]
-
, Alice, (28.I.1891, Botoșani - 20.VIII.1945, București), poetă, prozatoare și traducătoare. Este fiica Eugeniei (n. Baltă), dintr-o veche familie moldovenească, și a lui Constantin Zamfirescu, căpitan de artilerie. Primește în casă, cu guvernante și dascăli particulari, educația îngrijită a tinerelor de bună familie. Sporadice informații despre biografia ei apar în anii de după primul
SOARE. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289738_a_291067]
-
SPĂTARU, Nicolae (1.VIII.1898, Toceni, j. Cahul - 11.I.1986, București), prozator și poet. Este fiul Eugeniei și al lui Gheorghe Spătaru, notar. Urmează Liceul „Alecu Russo” din Chișinău și, din 1918, Școala Politehnică din București, absolvită în 1922. Se angajează inginer constructor în cadrul Regiei Monopolurilor Statului. Un timp a fost director al fabricii de tutun din
SPATARU-2. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289811_a_291140]
-
Preocupări de igienă mintală au existat în secolul XX în România începând din perioada interbelică. La Facultatea de Medicină din București, prof. dr. G. Banu, în cadrul Cursului de medicină socială, se ocupă și de problemele de epidemiologia bolilor psihice, de eugenie și igienă mintală. În aceeași perioadă studii de igienă mintală și eugenie sunt publicate în Revista de Medicină Legală a Institutului de Medicină Legală din București. La Facultatea de Medicină din Cluj, preocupările de igienă mintală și socială sunt grupate
Tratat de igienă mintală by Constantin Enăchescu () [Corola-publishinghouse/Science/2366_a_3691]
-
din perioada interbelică. La Facultatea de Medicină din București, prof. dr. G. Banu, în cadrul Cursului de medicină socială, se ocupă și de problemele de epidemiologia bolilor psihice, de eugenie și igienă mintală. În aceeași perioadă studii de igienă mintală și eugenie sunt publicate în Revista de Medicină Legală a Institutului de Medicină Legală din București. La Facultatea de Medicină din Cluj, preocupările de igienă mintală și socială sunt grupate în jurul revistei Buletin Eugenic și Geopolitic. Preocupările practice și temele teoretice abordate
Tratat de igienă mintală by Constantin Enăchescu () [Corola-publishinghouse/Science/2366_a_3691]
-
acestuia. Frumusețea corporală, armonia formelor, erau în raport direct cu armonia sufletului, cu echilibrul psihic. Orice abatere de la ordinea naturală a formelor era considerată un viciu, iar individul, marginalizat. În Sparta, statul lacedemonian elimina printr-un proces de selecție de eugenie socială toți indivizii care prezentau tare fizice sau mintale; și aceasta era o imagine estetică a omului din care decurgea valoarea sa etică. În societatea noastră, imaginea socială nu mai are un caracter formal, extern, ci un caracter normativ și
Tratat de igienă mintală by Constantin Enăchescu () [Corola-publishinghouse/Science/2366_a_3691]
-
ale modelului socio-cultural, impune o diferențiere după criteriul funcționalității și cel al adaptării/integrării sociale a individului. În acest fel se poate înțelege de ce în cetatea antică nu se putea vorbi de o igienă mintală, ci de o igienă socială - eugenia -, întrucât criteriile de apreciere priveau integritatea și erau asociate aspectului de la naștere al individului. În comunitatea social-umană contemporană, balanța înclinând către valorile morale, socio-culturale ale individului, se poate vorbi de igiena mintală și nu de eugenie. Igiena mintală nu este
Tratat de igienă mintală by Constantin Enăchescu () [Corola-publishinghouse/Science/2366_a_3691]
-
de o igienă socială - eugenia -, întrucât criteriile de apreciere priveau integritatea și erau asociate aspectului de la naștere al individului. În comunitatea social-umană contemporană, balanța înclinând către valorile morale, socio-culturale ale individului, se poate vorbi de igiena mintală și nu de eugenie. Igiena mintală nu este o selecție socială, impusă după criteriile formale ale eugeniei, ci o acțiune umanitară de protejare și integrare în sfera aceluiași model socio-cultural a tuturor categoriilor de indivizi ai aceleiași comunități social-umane, fără criterii de discriminare formal-externe
Tratat de igienă mintală by Constantin Enăchescu () [Corola-publishinghouse/Science/2366_a_3691]
-
asociate aspectului de la naștere al individului. În comunitatea social-umană contemporană, balanța înclinând către valorile morale, socio-culturale ale individului, se poate vorbi de igiena mintală și nu de eugenie. Igiena mintală nu este o selecție socială, impusă după criteriile formale ale eugeniei, ci o acțiune umanitară de protejare și integrare în sfera aceluiași model socio-cultural a tuturor categoriilor de indivizi ai aceleiași comunități social-umane, fără criterii de discriminare formal-externe. Eliminarea prin selecție socială a fost înlocuită cu adaptarea și reintegrarea socială a
Tratat de igienă mintală by Constantin Enăchescu () [Corola-publishinghouse/Science/2366_a_3691]
-
închise, igiena mintală este înlocuită de igiena socială, care impune criterii de selecție formală de tip discriminatoriu. Criteriul unic este conservarea integrității individului și eliminarea din societate a persoanelor cu defecte fizice, senzoriale sau psihice. Reintră din nou în acțiune eugenia, ca formă de manifestare de tip ultimativ a unei selecții sociale, mascată de ideile purității rasiale și ale igienei sociale. Se poate desprinde din cele de mai sus concluzia că atitudinea societății față de deficienți poate fi protectiv-tolerantă sau discriminator-eliminativă. De
Tratat de igienă mintală by Constantin Enăchescu () [Corola-publishinghouse/Science/2366_a_3691]
-
consecințele acțiunii de igienă mintală legate de atitudinea societății față de boala psihică și bolnavul mintal, menționăm două direcții de utilizare a psihoigienei: a) utilizarea negativă, în cazul societăților închise sau cu un exces de reglementare socială, în care sunt admise eugenia, eutanasia sau alte metode, adesea fără a fi numite direct, ci exprimate prin refuzul de asistență medicală sau alte forme indirecte; b) utilizarea pozitivă, în cazul societăților deschise, de tip liberal, în care sunt promovate următoarele: psihoprofilaxia și recuperarea bolnavilor
Tratat de igienă mintală by Constantin Enăchescu () [Corola-publishinghouse/Science/2366_a_3691]
-
și demnitatea omului aflat în stare de boală psihică. Surprinzător este însă faptul că societățile moderne, liberale, de tip „deschis”, admit eutanasia, pe care în mod mascat o lărgesc considerabil ca arie de „indicație”, făcând prin aceasta o acțiune de eugenie mascată (P. Rentchnick). 3. Eutanasia P. Rentschnick afirmă că eutanasia este o noțiune care poate fi regăsită atât la Platon și Aristotel, cât și la Hippocrate, și care constă în „ușurarea durerilor muribundului, ajutându-l, însoțindu-l psihologic să treacă
Tratat de igienă mintală by Constantin Enăchescu () [Corola-publishinghouse/Science/2366_a_3691]
-
fenomen care tinde să anuleze umanismul medical. Acest aspect este împins uneori, în unele state, până acolo încât aplicarea pedepsei cu moartea este lăsată în sarcina medicilor, tot într-o formă mascată de „eutanasie socială”, de fapt, un gen de eugenie aplicată la individ. Ne punem întrebarea legitimă, în această situație, dacă o asemenea mentalitate este favorabilă medicinei, dacă ea este pusă în slujba omului sau dacă, dimpotrivă, ea reprezintă interesele societății, sacrificând individul. Incontestabil că așa evoluează lucrurile. O nouă
Tratat de igienă mintală by Constantin Enăchescu () [Corola-publishinghouse/Science/2366_a_3691]