KorAP: Find »[drukola/base=eugenist & drukola/pos=adjective]« with Poliqarp

<1 ...29 30 31 ...38 >

947 matches

Corola-publishinghouse/Science/1967_a_3292

nici un program de instruire a acestora, un element crucial Însă pentru realizarea planului mai larg de a folosi mai eficient talentele Înnăscute ale elevilor. Ignorarea acestui aspect pare incompatibilă cu perspectiva generală comprehensivă asupra reformei, pe care o propuneau altfel eugeniștii. Există Însă unele măsuri concrete propuse de diferiți autori, care par să indice că medicii ar fi fost cei ce, În ultimă instanță, urmau să aibă rolul cel mai important În procesul de selecție a elevilor. Medicii urmau să viziteze

Eugenie și modernizare în România interbelică by Maria Bucur [Corola-publishinghouse/Science/1967_a_3292]
cel mai important În procesul de selecție a elevilor. Medicii urmau să viziteze periodic școlile și să supună elevii unor examene medicale, În urma cărora aveau autoritatea să noteze În fiecare „dosar biologic” toate observațiile pe care le considerau relevante 46. Eugeniștii păreau preocupați de aplicarea criteriului dotării genetice mai ales pentru selecția elevilor din ciclurile secundare și superioare de educație. La aceste niveluri, examenele de admitere trebuiau să aibă cea mai mare greutate. Măsurile propuse de eugeniști, Într-un sistem universitar

Eugenie și modernizare în România interbelică by Maria Bucur [Corola-publishinghouse/Science/1967_a_3292]
speciale și prin teste de aptitudini. Primul efort concret În această direcție l-a reprezentat Înființarea În 1940, În incinta Mănăstirii Dealu Mare, a unei școli pentru copii Înzestrați natural, care Înlocuia o instituție de Învățământ militar din localitate 47. Eugeniștii au elogiat inițiativa de pionierat a Înființării acestei școli și au Încurajat regimul de război să aloce mai multe resurse pentru crearea unor astfel de școli, care urmau să devină baza de recrutare a elitelor generațiilor viitoare. Revendicările lor nu

Eugenie și modernizare în România interbelică by Maria Bucur [Corola-publishinghouse/Science/1967_a_3292]
educației propuse de Moldovan și de colaboratorii săi. Problemele financiare au lărgit calea către antisemitism În implementarea selectivă a politicilor deja existente 50. Reticența generală a guvernului de a crește fondurile alocate Ministerului Instrucțiunii i-a determinat pe membrii mișcării eugeniste să caute soluții În sfera educației private. Cei mai mulți dintre ei au continuat să susțină public importanța sporirii controlului și a responsabilităților statului În domeniul educației, dar la nivel practic s-au Îndreptat din ce În ce mai mult către obținerea unor fonduri private pentru

Eugenie și modernizare în România interbelică by Maria Bucur [Corola-publishinghouse/Science/1967_a_3292]
s-au Îndreptat din ce În ce mai mult către obținerea unor fonduri private pentru crearea instituțiilor de educație la care aspirau teoretic. Astra și educația eugenică a adulțilortc "Astra și educația eugenică a adulților" Organizația cea mai importantă care a ajutat eforturile mișcării eugeniste a fost Astra. Încă de la Înființarea sa, Astra și-a propus ca scop educarea populației de etnie română din Transilvania În spirit naționalist, cu un interes specific pentru limbă, istorie și tradiții culturale. După 1918, organizația putea considera că aceste

Eugenie și modernizare în România interbelică by Maria Bucur [Corola-publishinghouse/Science/1967_a_3292]
aproximativ 500 de conferințe 54. În general, aceste conferințe erau concepute În special pentru membrii asociației care aparțineau intelighenției sau clasei de mijloc, cu scopul de a le oferi viitorilor conducători de programe eugenice și biopolitice o introducere În teoriile eugeniste. Conferințele Astrei se refereau mai mult la potențialele aplicări ale conceptelor eugeniste la probleme și domenii precum identitatea națională, sănătatea publică, educație și chiar legislație. Cea mai impresionantă serie de astfel de conferințe a fost organizată de Secția Biopolitică din

Eugenie și modernizare în România interbelică by Maria Bucur [Corola-publishinghouse/Science/1967_a_3292]
special pentru membrii asociației care aparțineau intelighenției sau clasei de mijloc, cu scopul de a le oferi viitorilor conducători de programe eugenice și biopolitice o introducere În teoriile eugeniste. Conferințele Astrei se refereau mai mult la potențialele aplicări ale conceptelor eugeniste la probleme și domenii precum identitatea națională, sănătatea publică, educație și chiar legislație. Cea mai impresionantă serie de astfel de conferințe a fost organizată de Secția Biopolitică din Cluj În 1927 și a avut ca temă „biologia poporului român”. Lectorii

Eugenie și modernizare în România interbelică by Maria Bucur [Corola-publishinghouse/Science/1967_a_3292]
noțiunile de biopolitică, biologie și chiar pentru cea de popor. Cu toate acestea, toți erau familiarizați cu ideile Secțiunii Biopolitice și cu abordările teoretice propuse de Moldovan și, În mod conștient, s-au poziționat În interiorul paradigmei biologico-deterministe stabilite de mișcarea eugenistă. Participarea tuturor acestor nume ilustre a contribuit la legitimarea autorității intelectuale și a semnificației sociale mai profunde a evenimentului, care s-a bucurat de o publicitate bine Întreținută. În cuvintele lui Racoviță, conferințele din 1927 au elicitat un interes real

Eugenie și modernizare în România interbelică by Maria Bucur [Corola-publishinghouse/Science/1967_a_3292]
al Secției Biopolitice și În lucrările teoretice ale lui Moldovan și ale altor adepți ai eugeniei din cadrul Astrei 58. Școlile țărănești: mobilizarea și controlul capitalului biologictc "Școlile Țărănești \: mobilizarea și controlul capitalului biologic" Pe lângă oportunitățile ocazionale de educare a adulților, eugeniștii au Încercat să creeze și un program de educație permanent, În cadrul Astrei. Cel mai semnificativ efort În acest sens l-au constituit școlile țărănești. Inițiativa de pionierat a aparținut regiunii Reghin, un teritoriu În care comunitățile maghiare se Învecinau cu

Eugenie și modernizare în România interbelică by Maria Bucur [Corola-publishinghouse/Science/1967_a_3292]
Organizația feminină a Astrei susținea că oferă soluția ideală și finală pentru problemele specifice ale femeilor de la sate, ceea ce Împiedica orice colaborare cu asociațiile feministe. Obiectivele specifice și programa școlilor țărănești pentru femei se Încadrau În eforturile mai generale ale eugeniștilor de a Îndrepta femeile către rolurile lor de mame și educatoare responsabile ale copiilor În cadrul familiei. Una dintre preocupările cele mai importante ale organizatorilor era să Înlocuiască viziunea romanțată a orașului ca spațiu al tuturor posibilităților cu o imagine mai

Eugenie și modernizare în România interbelică by Maria Bucur [Corola-publishinghouse/Science/1967_a_3292]
poate oferi o adevărată viață de sănătate fizică și morală 68. Afirmația de mai sus ilustrează, În același timp, schimbarea priorităților de la fericirea personală la sănătatea colectivă, ca scop pe care femeile trebuiau să Îl urmărească În mod normativ. Conform eugeniștilor, literatura populară a timpului, care reprezenta orașul ca spațiu al aventurilor, dragostei romantice și oportunităților nelimitate, pătrunsese la sate cu mesajul său atrăgător, dar periculos pentru femei. Era foarte probabil ca femeile care migrau În zonele urbane să revină În

Eugenie și modernizare în România interbelică by Maria Bucur [Corola-publishinghouse/Science/1967_a_3292]
dragostei romantice și oportunităților nelimitate, pătrunsese la sate cu mesajul său atrăgător, dar periculos pentru femei. Era foarte probabil ca femeile care migrau În zonele urbane să revină În sat cu obiecte și experiențe ce stimulau imaginația celorlalte. Promotorii reformelor eugeniste considerau că tocmai aceste imagini romanțate ale orașului, indiferent de sursa lor, erau cauza valului crescând de migrație către oraș a femeilor tinere și singure. De asemenea, tot ei susțineau că același val de migrație, motivată de aspirațiile către dragoste

Eugenie și modernizare în România interbelică by Maria Bucur [Corola-publishinghouse/Science/1967_a_3292]
adepții eugeniei o cultivau, paradoxal, exprimându-și În același timp disprețul față de viziunea nerealistă a feministelor din clasa de mijloc despre problemele femeilor de la sate. Citatul de mai sus ilustrează și o instrumentalizare a intereselor acestor femei, din partea promotorilor reformelor eugeniste („trebuie să eliminăm din mintea femeii de la țară”). În primul rând Însă, migrația urbană nu era decât parțial motivată de imaginile romanțate care circulau În literatura populară, având În vedere că puține femei tinere de la sate știau să citească și

Eugenie și modernizare în România interbelică by Maria Bucur [Corola-publishinghouse/Science/1967_a_3292]
care tinerele femei crescuseră și atât de străine de identitatea personală și de așteptările sociale, Încât este mai probabil ca efectul lor să fi fost acela de a Întări legătura femeilor cu mediul rural. Cu toate acestea, percepția promotorilor reformelor eugeniste despre migrația urbană era construită pornind doar de la imaginea femeilor care Într-adevăr aleseseră să se mute la oraș și lucrau mai ales ca bucătărese sau servitoare În casele burgheze și care erau, de altfel, singurele femei de la sate pe

Eugenie și modernizare în România interbelică by Maria Bucur [Corola-publishinghouse/Science/1967_a_3292]
migrația urbană era construită pornind doar de la imaginea femeilor care Într-adevăr aleseseră să se mute la oraș și lucrau mai ales ca bucătărese sau servitoare În casele burgheze și care erau, de altfel, singurele femei de la sate pe care eugeniștii le cunoșteau. Felul În care Subsecția Biopolitică Femenină a Astrei planificase școlile țărănești pentru femei aproape ignora problemele economice, probabil cel mai important motiv pentru care femeile din zonele rurale decideau să se mute la orașe. Chiar și după reforma

Eugenie și modernizare în România interbelică by Maria Bucur [Corola-publishinghouse/Science/1967_a_3292]
a-și câștiga existența și de fi integrați pe piața forței de muncă. Femeile care căutau slujbe nu Își abandonau neapărat rolurile „naturale” În căutarea unor noi Împliniri materiale și nici nu amenințau structura socială „tradițională” a satelor, așa cum pretindeau eugeniștii. De fapt, femeile de la sate fuseseră În mod tradițional parte a tuturor muncilor, nu doar În gospodărie, ci și pe câmp sau În mici ateliere de producție manuală. Exodul la orașe al femeilor era un simptom al transformărilor economice care

Eugenie și modernizare în România interbelică by Maria Bucur [Corola-publishinghouse/Science/1967_a_3292]
alfabetizare a femeilor și capacitatea lor de a se Îngriji de dezvoltarea fizică și spirituală a copiilor. De fapt, destul de asemănător cu modul În care, cu două decenii În urmă, Theodore Roosevelt prezentase ideea de sinucidere a rasei În Statele Unite, eugeniștii români considerau că dezvoltarea intelectuală anormal de ridicată a femeilor era cauza scăderii natalității clasei de mijloc 75. Încurajarea dezvoltării intelectuale a femeilor de la sate era cu atât mai periculoasă, În viziunea eugeniștilor. Chiar dacă ei Înșiși considerau educația ca fiind

Eugenie și modernizare în România interbelică by Maria Bucur [Corola-publishinghouse/Science/1967_a_3292]
ideea de sinucidere a rasei În Statele Unite, eugeniștii români considerau că dezvoltarea intelectuală anormal de ridicată a femeilor era cauza scăderii natalității clasei de mijloc 75. Încurajarea dezvoltării intelectuale a femeilor de la sate era cu atât mai periculoasă, În viziunea eugeniștilor. Chiar dacă ei Înșiși considerau educația ca fiind calea cea mai importantă de avans eugenic, În același timp erau conștienți de implicațiile ambivalente ale folosirii educației ca instrument de schimbare socială, mai ales În cazul femeilor. Procesele de educație trebuiau controlate

Eugenie și modernizare în România interbelică by Maria Bucur [Corola-publishinghouse/Science/1967_a_3292]
să devină o alternativă viabilă la educația universitară, care să atragă femei cu ambiții profesionale 78. Programa includea cursuri ce ofereau o pregătire solidă În biologie, psihologie, igienă publică, puericultură și nutriție și seminarii speciale În care erau prezentate teoriile eugeniste. Pe lângă pregătirea În disciplinele naturale, studentele trebuiau să urmeze o serie de cursuri În științe sociale (În special științe politice și sociologie), precum și cursuri care prezentau o serie de noțiuni elementare de drept civil și economie. De asemenea, școala oferea

Eugenie și modernizare în România interbelică by Maria Bucur [Corola-publishinghouse/Science/1967_a_3292]
Într-adevăr, o poartă de acces la educație și independență economică pentru femei, dar, În același timp, Încerca să controleze energiile intelectuale și profesionale pe care școala Însăși le cultiva. Rolul biologiei În noua programătc "Rolul biologiei În noua programă" Eugeniștii au avut un rol important În dezvoltarea instituțiilor de educație nu doar prin faptul că au stabilit noi criterii de selecție a elevilor Înainte și după admiterea În școală, care luau În considerare talentele Înnăscute și capacitățile intelectuale naturale, precum și

Eugenie și modernizare în România interbelică by Maria Bucur [Corola-publishinghouse/Science/1967_a_3292]
au Încercat să schimbe structura de ansamblu și conținutul mesajului fundamental pe care trebuia să Îl transmită educația În general. Scopul adepților eugeniei era, foarte simplu, acela de a „biologiza” Întregul sistem de educație. În cuvintele unui promotor al reformelor eugeniste, „Studiul biologiei și igienei ar trebui să fie un studiu fundamental și important În programul școlilor normale”81. Atingerea unui astfel de obiectiv depindea, În primul rând, de introducerea În școli a unor cursuri care să prezinte noțiuni elementare de

Eugenie și modernizare în România interbelică by Maria Bucur [Corola-publishinghouse/Science/1967_a_3292]
avea nici un precedent În România. La acel moment, noțiunile de biologie se predau numai În liceu, iar materialul de studiu includea mai degrabă subiecte de botanică, zoologie și anatomie decât teme de igienă personală, sănătate publică și ereditate umană. Obiectivul eugeniștilor era, astfel, foarte ambițios, dar explicabil În logica dorinței adepților eugeniei de a familiariza studenții cu o paradigmă științifică ce reprezenta o școală de gândire a cărei autoritate era deja recunoscută În Germania, Franța, Statele Unite, Marea Britanie și numeroase alte țări

Eugenie și modernizare în România interbelică by Maria Bucur [Corola-publishinghouse/Science/1967_a_3292]
o școală de gândire a cărei autoritate era deja recunoscută În Germania, Franța, Statele Unite, Marea Britanie și numeroase alte țări. Conținutul manualelor elaborate de eugeniști, precum și maniera În care aceștia propuneau să fie predate dezvăluie Însă o privilegiere clară a teoriilor eugeniste, În detrimentul oricăror alte perspective. Adepții eugeniei susțineau necesitatea de a introduce noțiuni de biologie În școli, Însă ceea ce Încercau de fapt era să prezinte superioritatea unei singure viziuni particulare a biologiei: determinismul ereditar. Un exemplu ilustrativ În acest sens este

Eugenie și modernizare în România interbelică by Maria Bucur [Corola-publishinghouse/Science/1967_a_3292]
83. Din descrierea de mai sus, elevii de clasa a VIII-a Învățau că acțiunile lor individuale nu au semnificație decât În vederea scopurilor superioarea dictate de interesul biologic al națiunii și că cetățenia presupunea responsabilități genetice. Ca metodă, inserarea noțiunilor eugeniste În predarea biologiei la clasele primare și secundare se aseamnă cu practicile mișcărilor eugeniste din alte țări. Manuale similare cu cel al lui Voinea erau deja folosite În Germania și Statele Unite. În aceste țări Însă, astfel de manuale nu reprezentau

Eugenie și modernizare în România interbelică by Maria Bucur [Corola-publishinghouse/Science/1967_a_3292]
acțiunile lor individuale nu au semnificație decât În vederea scopurilor superioarea dictate de interesul biologic al națiunii și că cetățenia presupunea responsabilități genetice. Ca metodă, inserarea noțiunilor eugeniste În predarea biologiei la clasele primare și secundare se aseamnă cu practicile mișcărilor eugeniste din alte țări. Manuale similare cu cel al lui Voinea erau deja folosite În Germania și Statele Unite. În aceste țări Însă, astfel de manuale nu reprezentau decât una dintre variantele de predare a biologiei. Ele erau oferite unui public care

Eugenie și modernizare în România interbelică by Maria Bucur [Corola-publishinghouse/Science/1967_a_3292]