977 matches
-
cultural La polul opus al etnocentrismului se află relativismul cultural, care susține caracterul distinct al fiecărei culturi și insistă să sublinieze că o anumită conduită culturală nu trebuie judecată după criteriile altei culturi, ci trebuie privită prin prisma propriului sistem evaluativ. M. Herskovitz (1958) a lansat termenul relativism cultural, prin asumarea unei poziții nonevaluative, respectînd diferențele, iar diversitatea fenomenelor sociale este privită în context propriu, descrisă și interpretată în raport cu situația ecologică sau culturală în care se afirmă. Un exemplu concludent din
Psihologie interculturală: repere teoretice și diagnoze românești by Alin Gavreliuc () [Corola-publishinghouse/Science/855_a_1870]
-
sînt reproduse cele mai cunoscute replici ale experimentului originar, la care am adăugat o replică recentă, pe care am coordonat-o în România, pe un lot format din 126 de subiecți de vîrstă școlară din ciclul gimnazial, care formau grupurile evaluative. În anii următori, Schachter și colaboratorii săi reiau experimentul în șapte țări europene. Subiecții participanți au fost copii în vîrstă de 11 ani, invitați să facă parte dintr-un grup de aeromodelism. Copiii erau rugați să-și aleagă modelul preferat
Psihologie interculturală: repere teoretice și diagnoze românești by Alin Gavreliuc () [Corola-publishinghouse/Science/855_a_1870]
-
condiția "femeie față în față cu o femeie". Se sugera activarea unei strategii protective asociate unui grup "minoritar" simbolic (chiar dacă majoritar social), precum femeile, care se cuvin să manifeste strategii de autoapărare mai pronunțate a identității proprii, printr-un mecanism evaluativ activat de genul: "noi oricum, fiind minoritare, sîntem victime, deci nu se cade să ne pedepsim între noi, ne pedepsesc îndeajuns alții (majoritarii)". De asemenea, cînd sarcina subiectului era aceea de a formula unui alt monitor imperativul aplicării, pedeapsa, obediența
Psihologie interculturală: repere teoretice și diagnoze românești by Alin Gavreliuc () [Corola-publishinghouse/Science/855_a_1870]
-
astfel că în aceste culturi naționale se formează un decalaj între valorile femeilor și cele ale bărbaților. Evitarea incertitudinii tratează problema toleranței unei societăți față de incertitudine și ambiguitate, pentru ca în final să vizeze căutarea adevărului social funcțional. Dimensiunea indică strategia evaluativă prin care o cultură își programează membrii să se simtă fie inconfortabil, fie confortabil în situații nestructurate. Situațiile nestructurate sînt situații noi, neobișnuite, necunoscute, surprinzătoare, diferite față de ceea ce e uzual. Culturile care evită incertitudinea încearcă să minimalizeze posibilitatea de apariție
Psihologie interculturală: repere teoretice și diagnoze românești by Alin Gavreliuc () [Corola-publishinghouse/Science/855_a_1870]
-
joacă un rol predictiv important în generarea unor ansambluri de comportamente organizaționale specifice, de unde rezultă și miza deosebită a cunoașterii și valorificării lor, dar, în egală măsură, se cuvine asumat că practicile manageriale și intervențiile organizaționale importate probează o eficacitate evaluativă și operațională modestă, dacă nu își asociază o perspectivă emică (din interiorul culturii studiate). CAPITOLUL 7 Modelele alternative de explorare a dimensiunilor culturale 7.1. Nuanțări și reformulări conceptuale Explorările lui G. Hofstede au condus la numeroase studii intrași interculturale
Psihologie interculturală: repere teoretice și diagnoze românești by Alin Gavreliuc () [Corola-publishinghouse/Science/855_a_1870]
-
se articulează sub forma "A este în relație cu B", iar relația poate fi cauzală sau corelațională. în contrast, valorile se găsesc sub formă de "A e bun/dezirabil/important" (de exemplu "mersul la școală e important"). Uneori, o dimensiune evaluativă poate sta la baza axiomelor sociale, pentru că toate calificările semantice sînt caracterizate de o dimensiune evaluativă (Bond, Leung, 2008). Afirmațiile "oamenii cu putere tind să îi exploateze pe ceilalți" și "puterea absolută corupe în mod absolut" sînt privite ca axiome
Psihologie interculturală: repere teoretice și diagnoze românești by Alin Gavreliuc () [Corola-publishinghouse/Science/855_a_1870]
-
corelațională. în contrast, valorile se găsesc sub formă de "A e bun/dezirabil/important" (de exemplu "mersul la școală e important"). Uneori, o dimensiune evaluativă poate sta la baza axiomelor sociale, pentru că toate calificările semantice sînt caracterizate de o dimensiune evaluativă (Bond, Leung, 2008). Afirmațiile "oamenii cu putere tind să îi exploateze pe ceilalți" și "puterea absolută corupe în mod absolut" sînt privite ca axiome sociale pentru că deslușesc o relație specifică între două entități, iar aceste două entități sînt evaluate în
Psihologie interculturală: repere teoretice și diagnoze românești by Alin Gavreliuc () [Corola-publishinghouse/Science/855_a_1870]
-
Meg Rohan (2000, p. 5), pentru a diferenția noțiunile, a propus următoarea distincție: atitudinile se referă la evaluări ale unor entități specifice, pe cînd valorile sînt principii transsituaționale abstracte. într adevăr, atitudinile se consideră a fi constituite din elemente cognitive, evaluative și comportamentale, care presupun mai multe operații și stadii de elaborare. Elementele comportamentale, susține Van Deth, Scarbrough (1998, pp. 30-32), trebuie înțelese ca predispoziții de a acționa și nu ca acțiune în sine, utilizînd această distincție pentru a le delimita
Psihologie interculturală: repere teoretice și diagnoze românești by Alin Gavreliuc () [Corola-publishinghouse/Science/855_a_1870]
-
pentru elevi, profesori, părinți și factori de decizie. Scopul major al evaluării este să ofere datele necesare care să permită luarea celei mai bune decizii educaționale. Evaluarea reprezintă un proces continuu și de durată, momentele în care are loc acțiunea evaluativă fiind diferite, în funcție de scopul avut în vedere: la începutul programului de instruire, pe parcursul acestuia, sau la sfârșitul său. Scopul evaluării procesului de învățământ este măsurarea și aprecierea rezultatelor obținute de elevi în raport cu ob iectivele adoptate, spre a interveni în timp
Repere teoretice şi practice privind evaluarea continuă la clasă by Liana Jescu () [Corola-publishinghouse/Science/91648_a_93261]
-
pe parcursul acestuia, sau la sfârșitul său. Scopul evaluării procesului de învățământ este măsurarea și aprecierea rezultatelor obținute de elevi în raport cu ob iectivele adoptate, spre a interveni în timp util pentru ameliorarea activității. Formularea explicită a scopului este relevantă pentru domeniul evaluativ, asigurând pe de o parte, delimitarea acestuia față de alte tipuri de activ ități și, pe de altă parte, specificitatea proiectării sale. Obiectul evaluării îl constituie rezu ltatele școlare, progresul școlar, randamentul și performanța școlară. - Progresul școlar - reprezintă saltul de la penultima
Repere teoretice şi practice privind evaluarea continuă la clasă by Liana Jescu () [Corola-publishinghouse/Science/91648_a_93261]
-
facă elevul cu ceea ce știe) pune accentul pe aspectul cantitativ (cât de multă informație deține elevul) pune accent pe elementele de ordin calitativ (valori, atitudini) vizează clasificarea statică a elevilor vizează procesul de învățare pentru fiecare elev Privind redimensionarea strategiilor evaluative, literatura de specialitate recomandă:extinderea acțiunii de evaluare de la verificarea și aprecierea rezultatelor, la evaluarea procesului, a strategiilor didactice care au condus la anumite rezultate (a conținutului, a metodelor, a obiectivelor, a situației de învățare); - evaluarea nu numai a achiziț
Repere teoretice şi practice privind evaluarea continuă la clasă by Liana Jescu () [Corola-publishinghouse/Science/91648_a_93261]
-
scopurile propuse. Din această perspectivă, instrumentul de evaluare este parte integrantă a metodei, fiind cel care concretizează la nivel de produs, opț iunea metodologică a profesorului pentru testarea performanțelor elevulu i într-o situație educațională bine definită. În dinamica procesului evaluativ, cele două etape importante, măsurarea și aprecierea, capătă semnif icație și coerență în funcție de metoda utilizată în susținerea acestui demers. Instrumentul de evaluare este cel care pune în valoare atât obiectivele de evaluare, cât și demersul iniț iat pentru a atinge
Repere teoretice şi practice privind evaluarea continuă la clasă by Liana Jescu () [Corola-publishinghouse/Science/91648_a_93261]
-
Evaluează gradul de încorporare a unor priceperi și deprinderi ipostaziate în activități materiale sau suporturi obiectuale. Verificare cu posibilitatea realizării feedback-ului rapid. 2.2. Metode complementare de evaluare Strategiile moderne de evaluare caută să accentueze acea dimensiune a acțiunii evaluative care să ofere elevilor suficiente și variate posibilități de a demonstra ceea ce știu (ca ansamblu de cunoștințe) dar, mai ales ceea ce pot să facă (priceperi, deprinderi, abilități). Pentru măsurarea competențelor aparținând obiectivelor domeniului afectiv, mai greu cuantificabile prin metodele clasice
Repere teoretice şi practice privind evaluarea continuă la clasă by Liana Jescu () [Corola-publishinghouse/Science/91648_a_93261]
-
dar, mai ales ceea ce pot să facă (priceperi, deprinderi, abilități). Pentru măsurarea competențelor aparținând obiectivelor domeniului afectiv, mai greu cuantificabile prin metodele clasice de evaluare, se pot utiliza metodele complementare de evaluare care pot reprezenta o alternativă viabilă la formele evaluative tradiționale. Principalele metode complementare de evaluare, al căror potențial formativ susține individualizarea actului educațional prin sprijinul acordat elevului sunt: Observarea sistematică a activității ș i comportamentului elevilor; Investigația; Proiectul; Portofoliul; Autoevaluarea. 2.2.1. Observarea sistematică a activității și comportamentului
Repere teoretice şi practice privind evaluarea continuă la clasă by Liana Jescu () [Corola-publishinghouse/Science/91648_a_93261]
-
și testarea unor ipoteze de lucru; schimbarea planului de lucru și a metodologiei dacă este necesar; motivarea opțiunii pentru anumite metode folosite în investigație; scrierea/prezentarea unui scurt raport privind rezultatele investigației. Activitatea didactică desfășurată prin intermediu l acestei metode evaluative poate fi organizată individual sau pe grupuri mici în funcție de: - scopul investigației;integrarea investigației ca parte componentă a lecției sau ca activitate în sine; - modul în care elev ii sunt deja obișnuiți să lucreze în clasă. Profesorul are rol de consilier
Repere teoretice şi practice privind evaluarea continuă la clasă by Liana Jescu () [Corola-publishinghouse/Science/91648_a_93261]
-
probele scrise, dovezi ale evaluării sunt considerate fișele de lucru, pro iectele, portofoliile. Orice alt material elaborat de către elev sau utilizat de către profesor pentru evaluare poate constitui o dovadă a evaluării rezultatelor învățării. 2.2.3. Proiectul - presupune un demers evaluativ mult mai amplu decât investigația;începe în clasă, prin definirea și înțelegerea sarcinii de lucru, eventual începerea rezolvării aces teia, se continuă acasă pe parcursul câtorva zile sau săptămâni, timp în care elevul are permanente consultări cu profesorul și se încheie
Repere teoretice şi practice privind evaluarea continuă la clasă by Liana Jescu () [Corola-publishinghouse/Science/91648_a_93261]
-
a fost prelucrată corespunzător. 4 NIVELUL DE ELABORARE ȘI COMUNICARE se poate situa într-un plan empiric (o simplă enumerare a temelor vizate de conținutul tematic), într-un plan analitic (al exp licației argumentate) sau într-un plan de ordin evaluativ care apelează la judecăți de valoare și aprecieri personale în susținerea punctelor de vedere și opiniilor. 5 GREȘELILE se identifică tipurile și gravitatea acestora (greșeli scuzabile, acceptabile sau fundamentale). 6 CREATIVITATEA măsura în care proiectul poartă amprenta efortului și inspirației
Repere teoretice şi practice privind evaluarea continuă la clasă by Liana Jescu () [Corola-publishinghouse/Science/91648_a_93261]
-
succesului proiectului în termeni de eficiență, validitate, aplicabilitate; Prezentarea proiectului; Relevanța proiectului (utilitate, conexiuni interdiscip linare). Criteriile de evaluare a unui proiect sunt propuse de profesor în funcție de nivelu l de generalitate la care aces ta dorește să-și plaseze demersul evaluative. Modele de referate de evaluare a proiectelor și a activității de elaborare a acestuia Exemplul 5 Unitatea de învățământ:..................................................... Candidat:...........................Clasa:......... Specializarea: ............................................................... Îndrumător: .................................................................. Tema lucrării:............................................................... 1. Estetica lucrării:.................................................. ..................................................................... 2. Sistemat izarea conținutului științific și rigoarea științifică:................................... ............................ ............ 3. Interpretarea, ordonarea și
Repere teoretice şi practice privind evaluarea continuă la clasă by Liana Jescu () [Corola-publishinghouse/Science/91648_a_93261]
-
referate; - participarea la sesiuni de comunicări științifice, concursuri școlare, excursii, lecții vizită, târguri; - pliante, cataloage, oferte de produse sau servicii, fișe de calitate. Avantajele portofoliului: - preia funcția de investigare a majorității produselor elevilor, care de obicei rămân neinvestigate în actul evaluativ reprezentând în același timp un stimulent pentru desfășurarea întregii game de act ivități didactice; - preia funcția de evaluare continuă, fără a crea tensiuni ca metodele tradiționale; - prin complexitatea și bogăția informaț iei pe care o furnizează, sintetizând activitatea elevului de-
Repere teoretice şi practice privind evaluarea continuă la clasă by Liana Jescu () [Corola-publishinghouse/Science/91648_a_93261]
-
lea achiziționat elevul) la obiective de ordin formativ (evaluarea competențelor funcționale ale elevului, respectiv gândire critică, independentă și originală, aplicarea cunoștințelor și deprinderilor în contexte noi, prelucrarea și utilizarea contextuală a unor informații complexe). Tensiunea și frustrarea care însoțesc actul evaluativ nu pot fi decât dăunătoare exprimării creativității elevilor.
SIMPOZIONUL NAȚIONAL CU PARTICIPARE INTERNAȚIONALĂ CREATIVITATE ȘI MODERNITATE ÎN ȘCOALA ROMÂNEASCĂ by Claudia INOAN () [Corola-publishinghouse/Science/91780_a_93135]
-
dedicat vieții elegante semnat de Honoré de Balzac (1799-1850). Moda, arată acesta, reprezintă "opinia publică în materie de costum" (H. de Balzac, 1833/2006, 36), ceea ce ar putea însemna că un număr semnificativ al membrilor unei populații, mai exact judecățile evaluative ale acestora în problema modei, determină ceea ce este în vogă, la un moment dat, în îmbrăcăminte: [...] moda care dictează legile eleganței îmbrățișează toate artele. Moda este principiul și al operelor, și al lucrurilor. Nu este ea pecetea pe care consimțământul
Sociologia modei. Stil vestimentar şi dezirabilitate socială by Alina Duduciuc [Corola-publishinghouse/Science/884_a_2392]
-
proximitatea hainelor pentru evaluarea sinelui reprezintă un concept format din indicatori mutipli, precum: a) hainele sunt percepute ca o componentă a sinelui; b) hainele comunică aspecte ale sinelui precum identitatea, atitudinea și stările afective; c) hainele sunt determinate de judecățile evaluative ale altora; d) hainele sunt relaționate gradului de satisfacție sau insatisfacție corporală (body cathexis). Ținând cont de aceste aspecte teoretice și dovezi empirice, Suzanne M. Sontag și Jongan Lee (2004) reiau această cercetare, propunând un instrument standardizat al măsurii relației
Sociologia modei. Stil vestimentar şi dezirabilitate socială by Alina Duduciuc [Corola-publishinghouse/Science/884_a_2392]
-
spună ceva despre mine mai înainte de a mă prezenta. Ceea ce port și stilul în care port haine reflectă altora atitudinile mele. Prin intermediul hainelor comunic valorile mele. Dimensiunea 3. Hainele în relație cu selful ca proces II ca răspuns la judecățile evaluative ale celorlalți Îmi pasă cum arat îmbrăcat pentru că este important ca alții să mă accepte. Îmi pasă dacă alți își exprimă opiniile cu privire la ceea ce sunt prin intermediul hainelor. Am grijă de ceea ce cred ații despre cum arăt îmbrăcat. Am grijă ce
Sociologia modei. Stil vestimentar şi dezirabilitate socială by Alina Duduciuc [Corola-publishinghouse/Science/884_a_2392]
-
opiniile cu privire la ceea ce sunt prin intermediul hainelor. Am grijă de ceea ce cred ații despre cum arăt îmbrăcat. Am grijă ce stiluri adopt deoarece acestea influențează modul în care mă respectă ceilalți. Dimensiunea 4. Hainele în relație cu stima de sine procesul evaluativ Hainele pe care le port mă fac să mă simt încrezător. Încredea în mine crește atunci când mă îmbrac adecvat. Încerc să cumpăr haine care mă fac să fiu atrăgător. Când port haine care mă fac să mă simt bine, sunt
Sociologia modei. Stil vestimentar şi dezirabilitate socială by Alina Duduciuc [Corola-publishinghouse/Science/884_a_2392]
-
de filozofie educațională disciplinară, adică îl investește cu prestigiu profesional real. 5. în ceea ce privește susținerea lucrării, cerințele care prevalează ca importanță sînt 1 și 2 care vor subordona întregul demers. 6. Aceste criterii sînt unitare și trebuie aplicate în întreg sistemul evaluativ al candidaților pentru obținerea gradului didactic I pentru a preveni fracturile la nivelele cunoscute, centru-periferie, sat oraș, capitală-provincie etc. 7. Cunoașterea acestor reglementări revine în principal candidatului, după principiul consacrat în drept: necunoașterea legii nu te exonerează de răspundere, dar
Bibliografie signaletică de didactică a limbii şi literaturii române : (1757-2010)/Vol. 1 : Sistematizare după criteriul apariţiilor lucrărilor : ordonare cronologică şi alfabetică by Mihaela Secrieru () [Corola-publishinghouse/Science/440_a_1359]