1,030 matches
-
a Contimporanului - însă și de futurism și de dadaism, acesta din urmă reînviat pentru o clipă în forme mai degrabă ludice). El scrie, de pe acum, manifeste incendiare atacând marile probleme ale artei și literaturii, supunând unei aspre judecăți realizările trecutului, exaltând spiritul novator și experiențele ce-l ilustrează - participând cu o totală dăruire la campaniile avangardei pentru afirmarea unei noi sensibilități. Devine, într-un cuvânt, unul dintre corifeii avangardei. Încât, dacă din „dosarul” mișcării nu s-ar fi păstrat decât scrierile
A scrie și a fi. Ilarie Voronca și metamorfozele poeziei by Ion Pop () [Corola-publishinghouse/Science/1852_a_3177]
-
rêveur définitif” ca și omul lui Breton, și ar putea semna împreună cu autorul Primului manifest al suprarealismului aceste rânduri: „Scumpă imaginație, ceea ce iubesc mai mult în tine este faptul că nu ierți. Doar cuvântul libertate e tot ce mă mai exaltă. ș...ț Singură imaginația îmi dă socoteală de ceea ce poate fi, și e destul pentru a ridica puțin teribila interdicție”. Deoarece și pentru poetul român imaginația înseamnă înfruntare a legii interdictive, transgresare a constrângerilor, eliberare; și, în nu mai mică
A scrie și a fi. Ilarie Voronca și metamorfozele poeziei by Ion Pop () [Corola-publishinghouse/Science/1852_a_3177]
-
care imaginează menține lumea ca fond neantizat al imaginarului”. Suprarealiștii - și Ilarie Voronca merge în sensul lor - rămân mereu deosebit de sensibili față de acest statut al imaginarului, menținând foarte vie conștiința rupturii („neantizării”), pe de o parte, iar pe de alta exaltând promisiunile conținute în actul „depășirii” în imaginar a „existentului”. De aceea, ei se concentrează asupra relației dintre elemente cât mai îndepărtate între ele. „Suprarealismul - scrie Ferdinand Alquié - este semi-revelație sau, dacă preferați, revelație a unei nopți în care nu vrei
A scrie și a fi. Ilarie Voronca și metamorfozele poeziei by Ion Pop () [Corola-publishinghouse/Science/1852_a_3177]
-
e cazul majorității lor - de la Stephan Roll și Sașa Pană, până la Gellu Naum, Virgil Teodorescu sau Paul Păun. Lucru de înțeles, atâta vreme cât sloganul racordării sensibilității la „pulsul epocii” intrate în „faza activistă industrială” invită la descoperirea de „mereu inedit” și exaltă „invenția”, iar mai apoi, - cu cât înaintăm spre zonele de influență ale suprarealismului - exercițiul apropierii, în „lumina imaginii”, a unor „realități cât mai îndepărtate între ele” trebuie să asigure accesul la „iluminare” și „miraculos”. Or, nimic nu sugerează mai bine
A scrie și a fi. Ilarie Voronca și metamorfozele poeziei by Ion Pop () [Corola-publishinghouse/Science/1852_a_3177]
-
Negri” din Galați, a desfășurat o susținută activitate de animator cultural, între altele organizând festivalurile literare „Costache Conachi”, „Grigore Hagiu”, „Hortensia Papadat-Bengescu”. A fost distins cu Premiul Uniunii Scriitorilor din Republica Moldova (2002). Sub semnul neotradiționalismului modernizat, de factură șaptezecistă, V. exaltă sentimentul existenței în natură și în istorie într-o dispoziție optimistă, cam convențional jubilatorie. Natura, freamătul tainic al peisajului agrest, germinația vegetalului sunt învestite ca miracol și conectate la noimele omenescului. V. arborează nu o dată mărcile unui patriotism și ruralism
VICOL-2. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290547_a_291876]
-
după ce cetețul sfârșește, cu nespusă bucurie să despart, că acum știu și ei că lumea e mai mare și marginea lumii nu-i la orizont sau la hotarul vederii. Fără Îndoială, se poate spune că o asemenea perspectivă entuziastă, care exalta setea neostoită de cunoaștere manifestată de mulțimile analfabete, făcea dovada unei naivități optimiste, a unei autoiluzionări, caracteristică pentru mentalitatea intelectualului de tradiție iluministă. La rândul său, Nicolae Bălcescu XE "Bălcescu" descria o scenă similară (de data aceasta de factură romantică
Transilvania mea. Istorii, mentalități, identități by Sorin Mitu () [Corola-publishinghouse/Science/2263_a_3588]
-
cât de ruși : sunt evocate cinematografic masacrele comise de trupele țarului, iar în Das Tagebuch des Dr. Hart, de Paul Leni, violențele comise de cazaci împotriva populației civile. Până la începutul anului 1916, filmul de ficțiune euro pean inspirat de război exaltă valorile civismului, onoarei, datoriei patriotice. În Franța, cinematograful mitologizează războiul așa cum o fac teatrul, literatura, presa scrisă. „Les notres” se năpustesc mereu cu elan asupra pozițiilor inamice, pe care le cuceresc, fără ca măcelurile produse cu acel prilej să fie înfățișate
Filmul surd în România mută: politică și propagandă în filmul românesc de ficţiune (1912-1989) by Cristian Tudor Popescu () [Corola-publishinghouse/Science/599_a_1324]
-
pe ogoare, mărăcinul umbră n-are/ Cum n-are umbră în satu, omu lacom și bogatu./ Mărăcinu e lăsatu să fie scos și-aruncatu.” Filmul cu titlu familial-călduț În sat la noi este o instigare temeinică la violența de clasă, exaltă ura ca mecanism al progresului social. Cel care are este prin definiție un ticălos, cel care nu are e un om harnic și cinstit. Pare simplu și prostesc. Poate să intre așa ceva, pe termen lung, în capul a mari mase
Filmul surd în România mută: politică și propagandă în filmul românesc de ficţiune (1912-1989) by Cristian Tudor Popescu () [Corola-publishinghouse/Science/599_a_1324]
-
civilă, propovăduitor al revoluției mondiale violente împotriva „celor ce- i exploatează pe umiliți și obidiți de mii de ani”, precum și a „ipocriziei creștine”. El vrea să lichideze războiul imperiilor cu ajutorul urii de clasă. Ura mondială este sentimentul pe care îl exaltă cinicul personaj, contrapunându- l atât iubirii creștine, cât și iubirii de țară. Conducerea dejistă și apoi ceaușistă a României dorea desovietizarea, dar nu și desprinderea de socialism. Prin urmare, Gross, umbră tipică a revoluționarilor evrei bolșevici ruși, un Lenin, un
Filmul surd în România mută: politică și propagandă în filmul românesc de ficţiune (1912-1989) by Cristian Tudor Popescu () [Corola-publishinghouse/Science/599_a_1324]
-
ea înseamnă, totodată, a nu supune voința altuia voinței noastre. Gânditorii perioadei moderne pun accent pe capacitățile și puterile creatoare pe care cei vechi (anticii) le dovediseră, dar care au fost pierdute în Evul Mediu. Marii creatori ai acestei perioade exaltă în operele lor capacitatea umană de a făuri, diversifica și îmbunătăți lumea,Giovanni Pico della Mirandola afirmă: „ai putea să decazi în ființe inferioare și brute sau ai putea să te înalți în lumea superioară a celor divine, după singura
Conceptul de libertate în filosofia modernă by Irina-Elena Aporcăriţei () [Corola-publishinghouse/Science/663_a_1310]
-
apare LIBERTATEA - SPONTANEITATE . Ea este prezentă la gânditorii care identifică libertatea în actele unice, irepetabile, izvorâte din impulsuri vitale sau emoționale, sustrase constrângerilor exterioare și inanolizabile rațional. Este libertatea - capriciu, libertatea bun - plac, sau mai precis, acea „liberte - jaillissement’’ (libertatețâșnitură) exaltată de Bergson în Eseuri asupra datelor imediate ale conștiinței, cap.III . Libertatea este considerată ca „ un dat imediat al conștiinței “, ca facultatea inerentă a omului de a se raporta sintetic și spontan la actele pe care le îndeplinește, dând curs
Conceptul de libertate în filosofia modernă by Irina-Elena Aporcăriţei () [Corola-publishinghouse/Science/663_a_1310]
-
actului care urmează a fi realizat, a avea puterea de a dobândi independență, în raport cu orice mobiluri și implicit, în raport cu orice ordine a cauzelor, a fi mereu tu însuți. Este ușor de sesizat că și o asemenea interpretare este precară. Ea exaltă ca o perfecțiune a voinței, ceea ce este în fond, o deficiență a cunoașterii. Ea întreține iluzia că a acționa ( sau a nu acționa ) fără motive, înseamnă a sustrage acțiunea ( sau refuzul ei ) unor determinări cauzale, confundând eliberarea de constrângeri ( posibilă
Conceptul de libertate în filosofia modernă by Irina-Elena Aporcăriţei () [Corola-publishinghouse/Science/663_a_1310]
-
subiectiv și obiectiv), ea nu poate străbate mai departe itinerariul către înțelegerea libertății ca putere de creare a valorilor, deoarece nu numai că nu găsește dar interzice însăși căutarea unor repere axiologice obiective ale alegerilor umane. Situația este paradoxală: existențialismul exaltă libertatea umană, dar o libertate fără puncte de sprijin în realitate, fără repere axiologice și care de regulă conduce la eșec. Chiar dacă unele lucrări ale lui Martin Heidegger sau Karl Jaspers sunt un fel de stații seismologice de înregistrare subtilă
Conceptul de libertate în filosofia modernă by Irina-Elena Aporcăriţei () [Corola-publishinghouse/Science/663_a_1310]
-
renascentist, M. Ficino, Giovanni Pico dela Mirandola, M. Montaigne, Erasmus, etc. , gânditorii acestei perioade pun accent pe capacitățile și puterile creatoare pe care cei vechi le dovediseră, dar care au fost pierdute în Evul Mediu. Marii creatori ai acestei perioade exaltă în operele lor capacitatea umană de a făuri, diversifica și îmbunătăți lumea. P. dela Mirandola afirma: ” ai putea să decazi în ființe inferioare și brute sau ai putea să te înalți în lumea superioară a celor divine, după singura hotărâre
Conceptul de libertate în filosofia modernă by Irina-Elena Aporcăriţei () [Corola-publishinghouse/Science/663_a_1310]
-
sa internă, egoistă, imuabilă. Ideea definirii omului prin voința sa egoistă a fost preluată și de către Friederich Nietzsche , care pleacă de la premisa că viața este voința de putere. La rându-i, voința spune filosoful, este emoție, în speță, emoția comenzii. Exaltând voința de putere și senzația supremației personale, Nietzsche va ajunge la concluzia că nu există necesitate, ci doar libertate absolută a voinței, pledând, astfel, pentru o libertate umană nelimitată. Un alt moment important al problematicii libertății este alegerea din multitudinea
Conceptul de libertate în filosofia modernă by Irina-Elena Aporcăriţei () [Corola-publishinghouse/Science/663_a_1310]
-
mai vane ale discursului modern”.) Și cu ce putem începe din nou un drum propriu, dacă nu cu rațiunea? Pentru a șterge însă “violența camuflată în metafizica modernă”, pentru a depăși “metafizica voinței de voință pe care omul modern o exaltă”), pentru a reface într-o ascensiune proprie urcușul de la afecte, prin voință și rațiune, către credința care ne-ar putea salva veacul, avem nevoie de un model. Modelul cuiva care a știut să descopere și să cerceteze locurile străine din
Cartesianismul ca paradigmă a "trecerii" by Georgia Zmeu () [Corola-publishinghouse/Science/471_a_1370]
-
Gothic. 19 Le Corbusier - pionier în studiile teoretice dedicându‑se găsirii de soluții pentru îmbu‑ nătățirea condițiilor. Astfel de elogii, aduse unui monument de sute de ani fac parte dintr‑un manifest intransigent al arhitecturii moderne: Michelangelo e menit să exalte de‑a pururi ambiția creatoare a oamenilor. Marile ansambluri artistice care îi aparțin atestă un spirit așa de intens cre‑ ator încât te impresionează ca niște revelații absolute: să ne imaginăm șocul emoțional pe care l‑a provocat fresca de pe
Michelangelo Buonarroti / Mesajul biblic al operelor sale by Ioan Blaj () [Corola-publishinghouse/Science/442_a_992]
-
destin. Determinant apare imobilismul lui, ființa lui turnată perfect în propriul ei contur. Tocmai de aceea, el nu cade de la o înălțime situată mai presus de sine, ci se surpă asemeni unei statui în granițele formei. În tragicul antic este exaltată limita, în cel modern, depășirea. Din toată galeria eroilor antici, Prometeu pare să fie singura abatere de la regula limitei și, de aceea, singura apariție stranie, un soi de irumpere a modernului pe scena antică, fapt care, de altfel, și explică
Despre limitã by Gabriel Liiceanu () [Corola-publishinghouse/Science/583_a_1233]
-
autori care lucrează noaptea și dorm ziua. Această devoțiune față de noapte (timp al contemplației, al visului, al subconștientului) este poate principala tradiție romantică ; dar trebuie să ne amintim că există și o tradiție romantică rivală, cea a lui Wordsworth, care exaltă zorii zilei (prospețimea copilăriei). Unii autori declară ea pot scrie numai în anumite anotimpuri, așa cum a fost cazul lui Molton care susținea că geniul lui poetic n-a funcționat niciodată bine decât de la echinocțiul de toamnă la cel de primăvară
[Corola-publishinghouse/Science/85058_a_85845]
-
realizat de regizorul Titus Mezaroș la Studioul Al. Sahia, 1972, care a obținut cinci premii internaționale. Lucrări în instituții: Galeria de Artă Naivă a Muzeului Județean de Artă Argeș, Pitești. „Ea înțelege să comenteze mai mult decât să reconstituie, să exalte mai mult decât să descrie. Sensurile anecdotice pe care le dezvoltă sunt mai aproape de spontaneitatea infantilă.”( Vasile Savonea - Arta naivă în România, Ed. Meridiane, București, 1980, pag. 66) Dejeu Grigore 1941 Pictor „De mic copil mi-a plăcut desenul și
50 de ani de artă naivă în România : enciclopedie by Costel Iftinchi () [Corola-publishinghouse/Science/759_a_1584]
-
la 23 august 1944). Uimitor este și dozajul ritmat al culorii, alternanța roșurilor cărămizii și al griurilor ce par să indice un instinct de muralist, o sensibilitate specială pentru regia tonurilor în dialog cu desenul viguros, plin de nerv ce exaltă detaliile semnificative.”( Vasile Savonea - Arta naivă în România, Ed. Meridiane, București, 1980, pag. 83) Epuraru Maria Pictor Localitatea Pucioasa, județul Dâmbovița. Debut artistic - 1980 Bibliografie și reprezentare grafică: Albumul Valori ale artei plastice românești contemporane, editat de Centrul de creație
50 de ani de artă naivă în România : enciclopedie by Costel Iftinchi () [Corola-publishinghouse/Science/759_a_1584]
-
lărgi universul sensibil. Petru Mihuț nu pare preocupat de sensurile lirice ale imaginii, cel puțin deocamdată. El este mai receptiv la laitmotiv, la temele de circulație în conștiința generală a privitorilor. Aptitudinea lui de a descoperi detalii expresive, franchețea culorilor exaltate pe alocuri, ne îngăduie să-i situăm de pe acum unele dintre lucrări în rândul celor mai de seamă realizări ale artei naive românești.”( Vasile Savonea - Arta naivă în România, Ed. Meridiane, București, 1980, pag. 32) Mihuț Voicu Traian 1973 Pictor
50 de ani de artă naivă în România : enciclopedie by Costel Iftinchi () [Corola-publishinghouse/Science/759_a_1584]
-
De oriunde. Fără nici o inhibiție. policentrismul poate deci stimula mult mai bine jocul și creativitatea afinităților elective. Ne integrăm, cultural vorbind, acolo unde surprindem o posibilitate de valorificare creatoare mai bună, mai fecundă, a unor virtualități proprii. Complexul estic, dimpotrivă, exaltă fenomenul originar (exemplul tipic: tracomania în revista Noi Tracii se afirmă că noi, noi tracii suntem străbunii culturii europene și alte elucubrații), că izolarea și subdezvoltarea sunt, de fapt, calități, fiindcă ne prezervă autenticitatea și originalitatea. În plan politic intervine
Pentru Europa: integrarea României: aspecte ideologice şi culturale by ADRIAN MARINO () [Corola-publishinghouse/Science/872_a_1583]
-
și integrarea europeană. proces deosebit de complex. Orașul este deschis influențelor în cazul de față în bună parte străine noilor curente de idei, sincronizării cu valorile culturale și materiale europene. Nu este vorba nici de a deprecia satul, nici de a exalta în dauna sa, în mod exagerat, orașul. Ci doar de a recunoaște realitatea unei evoluții sociale incontestabil europene. Întreaga Europă occidentală actuală este predominant citadină. Abia 8% din populația Uniunii Europene se ocupă cu agricultura. Iar satul occidental, în accepție
Pentru Europa: integrarea României: aspecte ideologice şi culturale by ADRIAN MARINO () [Corola-publishinghouse/Science/872_a_1583]
-
realizat de regizorul Titus Mezaroș la Studioul Al. Sahia, 1972, care a obținut cinci premii internaționale. Lucrări în instituții: Galeria de Artă Naivă a Muzeului Județean de Artă Argeș, Pitești. „Ea înțelege să comenteze mai mult decât să reconstituie, să exalte mai mult decât să descrie. Sensurile anecdotice pe care le dezvoltă sunt mai aproape de spontaneitatea infantilă.”( Vasile Savonea - Arta naivă în România, Ed. Meridiane, București, 1980, pag. 66) Dejeu Grigore 1941 Pictor „De mic copil mi-a plăcut desenul și
50 de ani de art? naiv? ?n Rom?nia:enciclopedie by Costel Iftinchi () [Corola-publishinghouse/Science/84035_a_85360]