12,242 matches
-
de produse agricole achiziționate de guvern ca o formă de subvenționare a țăranului american. Însă protestele publicului nu au întîrziat să apară, căci autoritățile încercaseră să vîndă acest surplus sub prețul plătit de consumatorul american. Și, totuși, continua creștere a excedentului de produse alimentare, care ajunsese, în martie 1954, la o valoare de aproape 400 de milioane de dolari, a pus CSN în situația de a căuta alte alternative. Pe 1 aprilie, CSN a hotărît ca alimentele să fie comercializate în
Relații româno-americane by Joseph F. Harrington, Bruce Y. Courtney () [Corola-publishinghouse/Science/1036_a_2544]
-
de decizie al președintelui privind tranzacțiile financiare. El îi recomanda, totuși, președintelui să nu-și exercite această putere fără a ține seama de strategia politică prevăzută de către Congres în LP 480885. Deși LP 480 nu împiedica Statele Unite să-și reducă excedentul alimentar, legea nu era în acord cu dorința CSN și CPEE de a induce anumite schimbări în Blocul Sovietic prin intermediul comerțului, inclusiv al industriei alimentare. Dar după atacul de cord suferit de Einsenhower pe 24 septembrie, Casa Albă nu a
Relații româno-americane by Joseph F. Harrington, Bruce Y. Courtney () [Corola-publishinghouse/Science/1036_a_2544]
-
Eisenhower a trebuit să aștepte pînă pe 9 ianuarie 1956 ca să poată lansa un nou apel, ceea ce a și făcut prin cuvîntarea anuală cu privire la sectorul agricol. Președintele a cerut legislativului să abroge paragraful 304 al LP 480, care interzicea vînzarea excedentului de produse agricole Blocului Sovietic. La cel de-al 84-lea Congres s-a discutat despre acest excedent, dar nu s-a aprobat paragraful 304886. Indignat la culme, Eisenhower se referea la restricțiile stipulate de LP 480 cu epitetul "prostia
Relații româno-americane by Joseph F. Harrington, Bruce Y. Courtney () [Corola-publishinghouse/Science/1036_a_2544]
-
și făcut prin cuvîntarea anuală cu privire la sectorul agricol. Președintele a cerut legislativului să abroge paragraful 304 al LP 480, care interzicea vînzarea excedentului de produse agricole Blocului Sovietic. La cel de-al 84-lea Congres s-a discutat despre acest excedent, dar nu s-a aprobat paragraful 304886. Indignat la culme, Eisenhower se referea la restricțiile stipulate de LP 480 cu epitetul "prostia naibii". El dorea întocmirea unor probleme legislative care să coreleze surplusul de produse agricole cu politica externă, astfel
Relații româno-americane by Joseph F. Harrington, Bruce Y. Courtney () [Corola-publishinghouse/Science/1036_a_2544]
-
Departamentul Comerțului arătase deja, din iunie 1961, că susține acest tip de program 1074. Kennedy a întrebat Procuratura Generală dacă existau impedimente juridice în calea unei astfel de vînzări. Aceasta a răspuns că nu există restricții din partea Congresului privind vînzarea excedentului de grîu către Moscova, cu bani în numerar 1075. Înarmat cu această informație, pe 10 octombrie președintele a informat Congresul că în ziua precedentă autorizase vînzarea de grîu Uniunii Sovietice și altor țări est-europene. Vînzările aveau să fie încheiate de către
Relații româno-americane by Joseph F. Harrington, Bruce Y. Courtney () [Corola-publishinghouse/Science/1036_a_2544]
-
mai veselă"1094. Pe 4 februarie, chiar și Gheorghiu-Dej se poate să fi avut o "licărire latină" cînd a aflat că Johnson aprobase finanțarea de către Eximbank a vînzării produselor agricole către România. Chiar dacă nu era necesar ca Bucureștiul să importe excedentul de produse alimentare americane, acceptul demonstra un progres al relațiilor româno-americane. Independența României - aprilie 1964 - În același spirit deschis al politicii sale externe, Gheorghiu-Dej a hotărît să încerce să acționeze ca mediator, pentru a soluționa conflictul chino-sovietic. România prefera mai
Relații româno-americane by Joseph F. Harrington, Bruce Y. Courtney () [Corola-publishinghouse/Science/1036_a_2544]
-
acceptat să-și deschidă două birouri comerciale de popularizare în Atlanta și Houston, pe lîngă cele trei înființate deja la Chicago, Los Angeles și New York. Delegația Statelor Unite a fost deosebit de satisfăcută de comerțul bilateral, căci în 1979, America înregistrase un excedent de 171 milioane de dolari și primele cifre din 1980 indicau un surplus și mai mare2050. După întrunire, membrii delegației române au vizitat orașele Houston și Los Angeles și au încheiat cîteva acorduri comerciale în domeniul energetic 2051. De la Vance
Relații româno-americane by Joseph F. Harrington, Bruce Y. Courtney () [Corola-publishinghouse/Science/1036_a_2544]
-
Harvey Weisenfeld, de la UOP Incorporated s-au alăturat reprezentanților Administrației, pentru a susține cererea prezidențială de derogare. În pledoariile acestora precum și în scrisorile primite de la Atlanta Corporation, Control Data Corporation, Lipe-Rollway și Consiliul pentru Comerțul Est-Vest se atrăgea atenția asupra excedentului substanțial înregistrat de America în comerțul cu România. Cei ce se opuneau cererii președintelui priveau emigrarea în contextul drepturilor omului, în spiritul strategiei din 1979. Întrucît România își îmbunătățise situația emigrării, opoziția a descris persecuția minorităților religioase din România și
Relații româno-americane by Joseph F. Harrington, Bruce Y. Courtney () [Corola-publishinghouse/Science/1036_a_2544]
-
capăt deficitului comercial al României au dat roade. În 1982, Bucureștiul a înregistrat un surplus comercial de 1,5 miliarde de dolari, dat fiind că importurile din Occident au scăzut cu 45%2131. Poporul român a plătit, însă, pentru acest excedent. Conform programului economic al lui Ceaușescu, alimentele trebuiau produse pentru export și nu pentru consumul intern. În octombrie 1981, guvernul a hotărît să sancționeze "stocarea" de alimente prin închisoare, între șase luni și cinci ani. La o săptămînă după aceea
Relații româno-americane by Joseph F. Harrington, Bruce Y. Courtney () [Corola-publishinghouse/Science/1036_a_2544]
-
de măsuri draconice care nu erau legate de producția pentru export. Guvernul a sistat iluminarea străzilor, a redus la minimum consumul casnic de energie electrică, precum și transportul în comun. Hotărîrea lui Ceaușescu de a ajunge în scurt timp la un excedent comercial a ieșit clar în evidență în luna mai. Pe data de 21, președintele l-a demis pe Cornel Burtică din funcția de ministru al Comerțului Exterior și al Cooperării Economice Internaționale. Burtică era un vechi membru de partid și
Relații româno-americane by Joseph F. Harrington, Bruce Y. Courtney () [Corola-publishinghouse/Science/1036_a_2544]
-
scurt, într-un singur an, România determinase o răsturnare a comerțului bilateral, echivalentă cu o jumătate de miliard de dolari. Mai mult decît atît, primele bilanțuri pentru 1982 indicau o reducere majoră a valorii totale a comerțului bilateral, cu un excedent și mai mare pentru România 2172. Guvernul avertizase comunitatea oamenilor de afaceri că urmează să se înregistreze un declin al comerțului Est-Vest. Țările est-europene trebuiau să-și reducă datoriile în valută forte și se confruntau cu rezerve insuficiente de energie
Relații româno-americane by Joseph F. Harrington, Bruce Y. Courtney () [Corola-publishinghouse/Science/1036_a_2544]
-
CC al PCR rolul jucat de armata sovietică în eliberarea României de fascism. "Actul istoric din 23 august 1944... se... datorează victoriilor armatei... sovietice"2176. Avînd în vedere programele de austeritate ale lui Ceaușescu și lărgirea comerțului cu blocul comunist, excedentul înregistrat de America în comerțul bilateral cu România era acum de domeniul trecutului. Dat fiind că România prefera mai curînd să vîndă decît să cumpere, oamenii de afaceri americani nu mai erau atît de dornici să-și găsească timpul necesar
Relații româno-americane by Joseph F. Harrington, Bruce Y. Courtney () [Corola-publishinghouse/Science/1036_a_2544]
-
decît ar putea crede unii". Ceaușescu a precizat în mod clar că întrucît nu intenționează să mai solicite alte împrumuturi, singurul tip de comerț pe care-l are în vedere este ori unul echilibrat, ori unul care să producă un excedent comercial de partea României 2201. La trei zile după aceea, Bucureștiul a luat Washingtonul prin surprindere. Pe 22 octombrie, Consiliul Român de Stat a anunțat adoptarea Decretului de restituire a cheltuielilor pentru învățămînt, care intra în vigoare începînd cu data
Relații româno-americane by Joseph F. Harrington, Bruce Y. Courtney () [Corola-publishinghouse/Science/1036_a_2544]
-
o amînare de trei ani. Restul de 20% urma să fie achitat pînă în martie 19832207. Cu zece zile mai tîrziu, pe 16 decembrie, Ceaușescu le-a spus delegaților la Conferința Națională a Partidului că România urmează să înregistreze un excedent comercial de aproximativ 1,8 miliarde de dolari pentru anul 19822208. El i-a felicitat pe cei prezenți pentru activitatea desfășurată, dar i-a îndemnat să muncească și mai mult. Ceaușescu voia ca România să-și acopere 90% din necesitățile
Relații româno-americane by Joseph F. Harrington, Bruce Y. Courtney () [Corola-publishinghouse/Science/1036_a_2544]
-
Clubul de la Paris că nu intenționează să restituie datoriile principale, de 1,4 miliarde, scadente în 1983. Ceaușescu era dispus să achite toate ratele pentru dobîndă în cursul anului, dar dorea să reprogrameze plățile principale. Creditorii străini au acceptat propunerea. Excedentul comercial al României, austeritatea impusă pe plan intern în scopul promovării exporturilor externe și hotărîrea de a nu mai solicita alte împrumuturi demonstrau că România își lua în serios achitarea datoriilor externe. Procesul de replanificare din 1982 a înlesnit negocierile
Relații româno-americane by Joseph F. Harrington, Bruce Y. Courtney () [Corola-publishinghouse/Science/1036_a_2544]
-
a-și reduce datoriile externe. Bucureștiul redusese, fără îndoială, dependența României de produsele străine. Între 1980 și 1983, importurile din țările occidentale s-au redus cu două treimi, în vreme ce exporturile românești n-au scăzut decît cu 30%. Creșterea rapidă a excedentului comercial era un motiv de îngrijorare pentru Piața Comună. România era prima țară din CAER care semnase un acord cu Comunitatea Economică Europeană, acord încheiat în 1980. Și totuși, programul de austeritate impus de Ceaușescu schimbase direcția și volumul comerțului
Relații româno-americane by Joseph F. Harrington, Bruce Y. Courtney () [Corola-publishinghouse/Science/1036_a_2544]
-
prea multe probleme. Bucureștiul nu mai era, însă, atît de atrăgător ca altădată. Deși comerțul bilateral se menținuse la cifra de 1 miliard de dolari, structura lui se schimbase în mod dramatic din 1980. În acel an, America înregistrase un excedent comercial de 400 milioane de dolari, în condițiile în care valoarea totală a comerțului bilateral era de un miliard de dolari. În 1984, volumul total a rămas neschimbat, însă România a înregistrat un surplus de 644 milioane de dolari, iar
Relații româno-americane by Joseph F. Harrington, Bruce Y. Courtney () [Corola-publishinghouse/Science/1036_a_2544]
-
400 milioane de dolari, în condițiile în care valoarea totală a comerțului bilateral era de un miliard de dolari. În 1984, volumul total a rămas neschimbat, însă România a înregistrat un surplus de 644 milioane de dolari, iar în 1985, excedentul comercial realizat de către partea română avea să ajungă la 674 milioane. În acest timp, exporturile americane au scăzut de la 722 milioane de dolari, în 1980, la 249 milioane în 1984 și la 208 milioane în 19852317. Din ce în ce mai puține corporații americane
Relații româno-americane by Joseph F. Harrington, Bruce Y. Courtney () [Corola-publishinghouse/Science/1036_a_2544]
-
nevoie de o Clauză valabilă pentru mai mulți ani2426. Ascultîndu-l pe liderul român, comercianții americani își dădeau seama că mai există încă o problemă. Hotărîndu-se să achite datoriile externe ale României prin reducerea drastică a importurilor, Ceaușescu asigurase țării un excedent comercial de 503 milioane de dolari în raport cu SUA, în anul 1986. Corporațiile americane priveau fermitatea cu care îmbrățișase Bucureștiul acest gen de comerț ca pe o problemă, pentru unii mai importantă chiar decît reînnoirea Clauzei. La Capitol Hill, congresmenii continuau
Relații româno-americane by Joseph F. Harrington, Bruce Y. Courtney () [Corola-publishinghouse/Science/1036_a_2544]
-
chestiune relativ nesemnificativă. Tocmai de aceea promotorii suspendării Clauzei voiau să amendeze un proiect de lege major, suficient de important pentru ca cei din Congres să nu ia în considerație un eventual veto. Un astfel de proiect exista deja în Congres. Excedentul înregistrat de România în relațiile comerciale cu Statele Unite nu era decît vîrful unui aisberg. În 1986, America a avut un deficit comercial de 156 miliarde de dolari, care a ajuns, la sfîrșitul anului 1987, la 171 miliarde. În 1986, Camera
Relații româno-americane by Joseph F. Harrington, Bruce Y. Courtney () [Corola-publishinghouse/Science/1036_a_2544]
-
pentru a se adopta o măsură legislativă care să afecteze Clauza României. În anii ce au urmat, Ceaușescu a dat dovadă de aceeași indiferență crasă față de drepturile omului. Politica sa economică dăduse roade. Pe la mijlocul deceniului '80, România a înregistrat un excedent comercial anual de aproximativ 1,5 miliarde de dolari. O mare parte din această sumă a fost alocată pentru restituirea datoriilor externe, o altă parte pentru construirea moștenirii pe care Ceaușescu voia s-o lase țării în urma sa, iar pentru
Relații româno-americane by Joseph F. Harrington, Bruce Y. Courtney () [Corola-publishinghouse/Science/1036_a_2544]
-
245 881Raportul Politica de apărare economică a Statelor Unite, 30 august 1954, p. 7, CSN 152/3, dosarul, Politica de apărare economică a SUA, cutia 5, consilierul special CSN, Biroul Casei Albe, Biblioteca DDE; Raport al comisiei, Valorificarea în exterior a excedentului de produse agricole deținute de guvern, 9 martie 1954, p. 7, CCS 091.31, 0.28.45. Par. 24, cutia 10, dosar zecimal, 1954-1956, Comisia Șefilor de Stat Major, Arhivele Naționale 882Vezi Duane Tananbaum, The Bricker Amendment Controversy: A Test
Relații româno-americane by Joseph F. Harrington, Bruce Y. Courtney () [Corola-publishinghouse/Science/1036_a_2544]
-
SUA. Din acest motiv, în anii următori (1981 1989) s-a recurs la o serie de măsuri drastice de limitare a importurilor și de forțare cu orice preț a vânzărilor către piața externă, fapt care s-a soldat cu un excedent cumulat al balanței comerciale de peste 19 miliarde de dolari SUA13. În acest fel, a fost achitată integral datoria externă a României în devize convertibile, precum și dobânzile aferente până la sfârșitul lunii martie a anului 1989. Principala reglementare cantitativă a activității de
[Corola-publishinghouse/Science/1480_a_2778]
-
realizau încasările dorite era redus în mod corespunzător importul în vederea menținerii echilibrului planificat. 13 Calculele au fost efectuate pornind de la cifrele oficiale publicate pentru România de Organizația Mondială a Comerțului pe site-ul său www.wto.org. Valoarea cumulată a excedentului balanței comerciale a fost, potrivit acestei surse, de 19,120 miliarde dolari SUA. 14 Legea nr. 12 din 19 decembrie 1980 cu privire la întărirea autoconducerii muncitorești și autogestiunii economico-financiare și valutare în activitatea de comerț exterior și cooperare economică internațională, emisă
[Corola-publishinghouse/Science/1480_a_2778]
-
de prelucrare industrială, având deci și o valoare adăugată relativ scăzută. Această structură deficitară a constituit și una dintre principalele motivații pentru care România a obținut un preț mediu unitar situat sub cel realizat de țările dezvoltate și datorită căruia excedentul realizat, în special în perioada anilor '80 de către produsele industriei chimice, nu a reprezentat rezultatul valorificării resurselor autohtone la adevăratul lor potențial. Având o pondere destul de scăzută în carul comerțului exterior românesc, grupa materialelor de construcții a înregistrat pe parcursul anilor
[Corola-publishinghouse/Science/1480_a_2778]